2,323 matches
-
odată cu educația. Ea dă seamă asupra calității omenești a unei persoane. În principiu, un suflet frumos, un caracter frumos, un comportament frumos se caracterizează printr-o serie de trăsături precum: generozitatea, integritatea, principialitatea, sinceritatea, optimismul, hărnicia, bunătatea, răbdarea, tandrețea, responsabilitatea, consecvența, seriozitatea, candoarea, dărnicia, disponibilitatea, îngăduința, altruismul, sacrificiul de sine, bunăvoința, onestitatea, cinstea, simplitatea, demnitatea, autoexigența, căldura sufletească, discreția, spiritul încurajator, susținător, grijuliu, atent cu problemele celor aflați în criză (existențială), empatic, sensibil. Este, precum știm, tipul de frumusețe persistent în
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
fost semnalate în ultima perioadă și ele au fost puse pe seama nerespectării acestor precauțiuni. Deși Ministerul Sănătății a elaborat îndrumare privind precauțiile universale și a emis un ordin privind transmiterea nosocomială, acestea nu au fost puse în aplicare cu suficientă consecvență. Există evidențe că unele cadre sanitare nu cunosc în totalitate modul de transmitere prin sânge al agenților patogeni. Stomatologii se confruntă în unele cazuri cu lipsa echipamentului necesar prevenirii transmiterii agenților patogeni prin sânge. O altă perspectivă a necunoașterii și
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
la aceste ședințe și mama elevului. De asemenea, s-a stabilit modul în care trebuie să se raporteze la copil adulții responsabili de educația acestuia. Astfel, atât părinții cât și învățătoarea trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte: îndrumarea cu consecvență a elevului Atât învățătoarea, cât și părinții trebuie să aibă o atitudine constantă de supraveghere și îndreptare a comportamentului copilului, atrăgându-i atenția asupra comportamentului adecvat în diverse situații. De pildă, în cazul altercațiilor cu alți copii, se impune intervenția
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
acest Orient incult și să se exileze de bună voie în Occidentul luminal - la Kecikemet. Singurul bucureștean care s-a alipit la fosta „Junime“ literară din Iași - rara avis, gâscă rară. În politică, lipsă totală de principii, totuși o extremă consecvență: votează regulat cu opoziția, deși îi este totdeauna antipatică. Posedă secretul de a-și câștiga vrăjmași noi și de a-și pierde prietenii vechi. Dintre aceștia, puținii cu care încă nu s-a certat îi găsesc oarecare merite ca prozator
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
munca sa cu părinții, profesorii și elevii. Dorea să găsească un mod de soluționare a problemelor care să fi simplu de utilizat de către părinți pentru a-i educa pe copii. Modelul original cuprindea patru pași: 1. identificarea; 2. înregistrarea; 3. consecvența; 4. evaluarea. În 1968 am modificat puțin acest model pentru a putea fi aplicat în afaceri. Am împărțit pasul al doilea, Înregistrarea, în două subetape, măsurare și feedback. Versiunea mea arată în felul următor: 1. identificarea; 2. măsurarea; 3. feedbackul
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
pe supervizori și manageri să înregistreze rezultatele într-un tabel pe lângă toate celelalte lucruri pe care i-am rugat să le facă, eram sigur că mă vor da afară din companie. O altă diferență dintre cele două modele este cuvântul consecvență. Lindsley a inventat acest cuvânt pentru a determina faptul că ar trebui să se aplice o serie de consecințe - pozitive sau negative. Inițial m-am gândit că managerilor nu trebuie să li se spună că ar trebui să pedepsească mai
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
este o ocazie de a folosi managementul performanței. În continuare, am enumerat cei 14 indicatori ai lui Deming, în interpretarea mea, explicând ce reprezintă fiecare indicator în termeni de management al performanței. Cei 14 indicatori ai lui Deming 1. Stabiliți consecvența scopului. Vizați comportamentele care susțin inițiativele de îmbunătățire a calității și întăriți numai aceste comportamente. 2. Îmbunătățiți constant și întotdeauna orice sistem de producție și serviciu. Întotdeauna întăriți îmbunătățirea - indiferent cât de mică ar fi. 3. Eliminați obiectivele exprimate în
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
trăsătura perenității, nemaifiind nici sub imperiul posibilității de a dispărea și nici sub zodia schimbării (întîmplătoare) și a pierderii aspectului avut la un moment dat. Limba populară este însă mai tradițională din anumite puncte de vedere, fiindcă păstrează cu multă consecvență propria tradiție internă și este puțin expusă modelelor exterioare, venite din alte culturi, deși dialogul cu aceste culturi nu-i este exclus. În sfîrșit, deși numeroase și permanente, schimbările de la acest nivel sînt de obicei puțin radicale, ele eșalonîndu-se pe
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
care semnificația acestor nume se manifestă într-o manieră apropiată sensului, adică printr-o dependență accentuată de ambianța contextuală, de textul în care se dă expresie unui sistem de gîndire sau altuia. Absența verificării cu realitatea este însă substituită de consecvența și de coerența logică a structurii textului, bazate pe demonstrație și pe raționament. Ținînd cont că textul filozofic este puternic marcat de personalitatea celui care-l alcătuiește, premisele raționamentelor și argumentele demonstrațiilor sînt selectate în virtutea unor concepții, iar noțiunile sînt
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
43; Cristian Tudor Popescu, Dorin Tudoran la „Adevărul literar și artistic”, ALA, 1997, 366; Al. Cistelecan, Dorin Tudoran, CL, 1997, 3; Dan C. Mihăilescu, Exerciții de subscriere, „22”, 1998, 23; Gheorghe Grigurcu, Radicalul Dorin Tudoran, RL, 1998, 29; Adrian Popescu, Consecvența morală, ST, 1998, 7-8; Iulian Boldea, Mai mult ca perfectul singurătății, VTRA, 1998, 12; Simion, Fragmente, II, 354-359; Alex. Ștefănescu, După douăzeci de ani, RL, 1999, 8; Cassian Maria Spiridon, „... Am destin. Și pentru așa ceva nu există merite personale. Ți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
morale, ci, în egală măsură, și atribute ale creației autentice. La Weininger, radicalitatea morală a lui Kraus era însoțită de o pledoarie pentru creație drept singurul țel al vieții unei ființe omenești pe deplin dezvoltate. Un crez asumat cu o consecvență nemiloasă prin sinuciderea lui spectaculoasă, după publicarea, în 1903, a cărții sale Sex și caracter. Inspirația viziunii asupra destinului omului a tânărului autor a fost una riguros dualistă. În orientarea vieții, valoarea și plăcerea îi apăreau drept poli. Weininger opunea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
sale sunt globale, iar pesimismul și îngrijorarea față de viitor au cuprins largi categorii de populații. Teama pentru ziua de mâine, teama de a pierde locul de muncă, neîncrederea în politicile economice și sociale ale guvernelor, lipsa de transparentă și de consecvență a sistemului bancar au afectat în mod profund populația statelor membre. În toată Uniunea Europeană temele generale privind viitorul Europei, din perspectivă instituțională, poziționarea acesteia la nivel internațional, au trecut pe un loc secund, principalul subiect politic fiind cel al crizei
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
recent intrate în Uniune, în România mișcarea politică ecologistă, verzii, nu și-au găsit mesajul, liderii și atractivitatea față de votanți. De asemenea, ei nu au dezvoltat o ideologie ci doar o sumă de valori pe care, însă, o afirmă cu consecvență. Un al treilea aspect important în alegerile europarlamentare îl reprezintă contextul în care s-au desfășurat aceste alegeri. Criza economică a avut și are efecte globale, iar pesimismul și îngrijorarea față de viitor au cuprins largi categorii de populații. În toată
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
altfel spus, o anumită configurație a relațiilor de cooperare economică și socială În cadrul societății. VII. O teorie a câmpurilor organizaționale Definim câmpul social sau organizațional ca fiind o structură socială constituită din instituții și rețele; comportamentele cooperatoare sunt facilitate de consecvența dintre capitalul cultural (instituții, norme) și capitalul social generat de rețelele sociale. Stabilizarea câmpurilor reprezintă structurarea relațiilor dintre actori coroborată cu emergența unor practici instituționalizate ce presupun convergența percepțiilor deținute de actorii sociali asupra mediului. Preluând definiția lui Lin, „capitalul
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ideologii În privința strategiilor de succes și a ordonării spațiului social de referință. Asemenea modele culturale (ce Își au originea În capitalurile culturale ale promotorilor lor) ajung să fie Împărtășite la nivelul câmpului susținând relaționările existente. Câmpurile stabile se caracterizează prin consecvența modelelor culturale și a tipurilor de relații existente. Astfel, rețelele de relații Între organizații există atât ca legături comportamentale propriu-zise, cât și ca modele de asociere și articulare definite cultural. Echilibrul rezultă din structurarea relațiilor ce presupune și stabilirea unor
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
hidroelectrolitică mai lungă, putând să ajungă până la 24-72 ore. Această durată se scurtează dacă toleranța digestivă a pacientului, de regulă prezentă pentru lichide, în condițiile unui senzoriu adecvat, ar permite administrarea de apă per os, în cantități mici, repetat cu consecvență, ceea ce ar contribui de o manieră mai fiziologică la restaurarea natremiei normale. Orice medic trebuie să fie conștient că în asemenea cazuri grave, cea mai mică greșeală terapeutică, înseamnă pierderea bolnavului. Pentru a evita acest lucru, pe lângă urmărirea regulată (în
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
să domine, să fie considerate ca o eleganță supremă a spiritului și a caracterului. Context în care, editorul lui Caragiale ne spune ce fel de cititori ar fi mai potriviți pentru paginile acestui tom: Există totuși încă oameni care prețuiesc consecvența și privesc neîncrezători transformările prea vioaie ale spiritului, tot așa cum judecă de prost-gust schimbarea indiscretă a portului și a manierelor exterioare. Printre oamenii de acest fel se vor întîlni, cred, cititorii cei mai potriviți ai acestui volum. Oamenii cari n-
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
acel intern, de clasă, foarte energic și fără de asta; parvenitul era silit să copieze și mutrele unei clase naționale și formele unei culturi străine. Distanța socială și morga par să fie la noi mai nesigur accentuate ori cu mai puțină consecvență și sistemă decît în alte societăți. Circulația între pături, ori chiar contrabanda socială au fost poate mai libere decît aiurea. Păstrarea strictă a distanței sociale este probabil și o chestie de vechime, de descendență foarte conștientă și de datini; și
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și semnificație, LCF, 1968, 49; Ov.S. Crohmălniceanu, „Modern, modernism, modernitate”, RL, 1970, 5; Eugen Simion, „Modern, modernism, modernitate”, RL, 1970, 14; Nicolae Manolescu, Paradoxurile unei teorii, LCF, 1970, 19; Lucian Raicu, Vitalitate polemică, RL, 1973, 17; Al. Călinescu, Claritate și consecvență, CL, 1973, 9; Radu Enescu, Last but not least: Călătorie de consum sau itinerar spiritual, F, 1974, 9; Mircea Iorgulescu, O critică nouă, RL, 1975, 8; Al. Călinescu, Știința literaturii și critica, RL, 1975, 28; Mircea Iorgulescu, Un jurnal european
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
despre caracterul de „roman al literaturii” al Scrinului negru de G. Călinescu. B. a produs numeroase lucrări de beletristică, cel mai reprezentativ fiind volumul de texte fantastice și SF Lumea lui Als-Ob (1981). De altfel, autorul s-a preocupat cu consecvență de genul science-fiction, semnând de-a lungul timpului texte teoretice relevante pentru contextul autohton al domeniului (publicate, în parte, în „Almanahul Anticipația” și în „CPSF Anticipația”); este menționabilă ipoteza care identifică referința literaturii SF în literatura manieristă, conceptualizată pe filiera
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285916_a_287245]
-
este planta cea mai potrivită pentru persoanele care visează cu ochii deschiși și nu-și găsesc locul în viața reală. Esența se obține din florile albe, plăcut mirositoare, prin metoda soarelui. Această plantă care-și croiește drumul cu siguranță și consecvență, este un simbol al idealismului și stabilității. Extractul din flori de viță albă poate ajuta persoanele cu un potențial creativ deosebit, dar care nu sunt suficient de curajoase și de conștiente de valoarea lor. Se recomandă de asemenea și unele
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
sau mai puternică, modulează amplitudinea iluziei. După anihilarea completă a senzației de incertitudine, dată de fragmentarismul „demonstrației” implicate de orice act literar, jurnalului Îi rămâne intactă, neintrată În mecanismele devoratoare ale rutinei, Încă o misiune: de a-și atinge, prin consecvență, cota maximă a fidelității față de propria-i existență și de propriile-i condiții de funcționare. Premisa jurnalului intim reclamă supunerea la un cod: fragmentul se dizolvă În Întreg, evenimentele, izolate prin actul segmentării În unități independente, se recompun În perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
101) care spunea că un mincinos trebuie să aibă memorie bună. Mai tîrziu, Montaigne (1926:34) observa că "cel care nu are memorie bună n-ar trebui să încerce vreodată să mintă". Aceste principii nu li se aplică și politicienilor; consecvența este, am putea spune, prea mult pentru un politician. Multe din afirmațiile făcute de politicieni, la începutul secolului al XVIII-lea în Marea Britanie, cît și în general, în zilele noastre, sînt desigur demne de încredere, și uneori chiar adevărate; oricare
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Asemenea adulților, copiii încearcă să găsească o compatibilitate între ceea ce se spune și modul în care se spune acest lucru, atunci cînd vor să-și dea seama dacă vorbitorul este sincer sau minte, folosindu-se de ceea ce este numit "principiul consecvenței limbajului verbal non-verbal" (Rotenberg et al. 1989). Utilizarea acestui principiu are o frecvență tot mai mare odată cu înaintarea în vîrstă. Se pare că în laborator copiii depistează mai ușor minciunile atunci cînd există indicii atît verbale, cît și vocale; probabil
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
judeci; • să nu dai sfaturi; • empatie și obiectivitate - să fii în mod egal empatic; • confidențialitate; • arată că-ți pasă! Un bun mediator trebuie să aibă: • sensibilitate pentru semeni; • echilibru afectiv; • mobilitate în comportament; • capacitate de anticipare organizatorică, creatoare; 18 • perseverență, consecvență; • spirit de convingere și colaborare; • deschidere pentru schimbare; • receptivitate; • tact, tenacitate; • elasticitate, responsabilitate; • autocontrol; • stabilitate emotivă și umor; • exprimare coerentă cursivă; • vocabular adecvat; • integritate personală; • să insufle încredere; • să fie vigilent în relațiile inter-umane. b) Mediatul este persoana care urmează
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]