15,474 matches
-
funcționare a instanțelor și a parchetelor și cu soluțiile primite la sesizările formulate anterior, acestea reliefează aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea legii de către instanțele judecătorești. În aceste condiții, aceste critici nu pot forma obiect al controlului de constituționalitate. ... 19. În continuare, în ceea ce privește dispozițiile art. 51 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Curtea reține că acestea au mai format obiect al controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 38 din 31 ianuarie 2017, publicată în
DECIZIA nr. 646 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266229]
-
aceste condiții, aceste critici nu pot forma obiect al controlului de constituționalitate. ... 19. În continuare, în ceea ce privește dispozițiile art. 51 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Curtea reține că acestea au mai format obiect al controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 38 din 31 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 29 mai 2017, paragraful 19, Curtea a observat că, spre deosebire de reglementarea procesual civilă anterioară, care presupunea ascultarea, în
DECIZIA nr. 646 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266229]
-
Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, sens în care subliniază că, în esență, critica formulată vizează o anumită interpretare a textelor de lege, de către un organ administrativ, ceea ce excedează controlului de constituționalitate. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: 7. Prin Sentința nr. 951 din 24 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 16.864/3/2019, Tribunalul Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a
DECIZIA nr. 578 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266721]
-
limitată în timp. ... 17. Însă, având în vedere cele reținute prin Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, și faptul că dispozițiile de lege criticate sunt incidente în cauzele în care a fost
DECIZIA nr. 578 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266721]
-
ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, și faptul că dispozițiile de lege criticate sunt incidente în cauzele în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, urmează a se exercita controlul de constituționalitate asupra acestor dispoziții legale, care au următorul cuprins: – Art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010: „În cazul în care drepturile salariale determinate în conformitate cu Legea-cadru nr. 330/2009 și cu prezenta ordonanță de urgență sunt
DECIZIA nr. 578 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266721]
-
prevederile constituționale ale art. 41 alin. (2), în măsura în care se interpretează că ar permite stabilirea salariului de funcție al polițiștilor sub nivelul salariului minim de bază garantat pe economie. Or, aceste critici nu vizează, în realitate, probleme de constituționalitate de competența Curții Constituționale, ci modul de aplicare a legii, art. 41 alin. (2) din Constituție consacrând în mod expres salariul minim brut pe țară între măsurile de protecție socială la care au dreptul angajații (a se vedea în acest
DECIZIA nr. 578 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266721]
-
relevă, în esență, aspecte referitoare la interpretarea și aplicarea în timp a actelor normative succesive ce reglementează, printre altele, drepturi de natură salarială ale unei categorii de personal bugetar (polițiști - funcționari publici cu statut special). Aceste aspecte excedează controlului de constituționalitate, fiind de competența autorităților publice responsabile, iar în caz de litigiu, a instanțelor judecătorești. În cazul în care practica judiciară vădește o interpretare neunitară, Constituția, prin art. 126 alin. (3), atribuie Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar nu Curții
DECIZIA nr. 578 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266721]
-
să completeze sau să schimbe măsurile legislative existente, devenind astfel „legislator pozitiv“. În acest sens sunt dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora „(3) Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, și, pe de altă parte, dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție, conform cărora „Parlamentul este (...) unica autoritate legiuitoare a țării“. ... 16. Pentru
DECIZIA nr. 619 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267183]
-
I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunțat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al
DECIZIA nr. 557 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267173]
-
Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și
DECIZIA nr. 557 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267173]
-
126 alin. (1) și (3) din Constituție. ... 23. De asemenea, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. Așadar, instanța de contencios constituțional constată că aspectele criticate nu reprezintă o problemă de constituționalitate, soluționarea acestora nefiind în competența Curții. ... 24. Referitor
DECIZIA nr. 557 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267173]
-
decembrie 2010, „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. Așadar, instanța de contencios constituțional constată că aspectele criticate nu reprezintă o problemă de constituționalitate, soluționarea acestora nefiind în competența Curții. ... 24. Referitor la susținerea autoarei privind încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind accesul liber la justiție și ale art. 52
DECIZIA nr. 557 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267173]
-
excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că, în realitate, autoarea excepției antamează aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea legii în circumstanțe particulare, în funcție de natura litigiului și probatoriului administrat, care nu se circumscriu însă limitelor controlului de constituționalitate prevăzut de art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea din 4 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.479/86/2018, Tribunalul Suceava
DECIZIA nr. 679 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267184]
-
18 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 3 martie 2022, paragraful 13, problema de interpretare a textelor de lege criticate, la nivelul practicii judiciare, nu se circumscrie în mod strict sferei controlului de constituționalitate. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, dacă în privința normei de referință, și anume Constituția, Curtea este unica autoritate jurisdicțională ce are competența de a o interpreta, în privința normelor supuse controlului de constituționalitate, interpretarea este realizată de instanțele judecătorești, conform art.
DECIZIA nr. 679 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267184]
-
se circumscrie în mod strict sferei controlului de constituționalitate. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, dacă în privința normei de referință, și anume Constituția, Curtea este unica autoritate jurisdicțională ce are competența de a o interpreta, în privința normelor supuse controlului de constituționalitate, interpretarea este realizată de instanțele judecătorești, conform art. 26 alin. (1) din Constituție, iar pentru ca textele legale să poată forma obiect al controlului de constituționalitate în interpretarea dată de instanțele judecătorești, aceasta trebuie să fie una general acceptată - putându
DECIZIA nr. 679 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267184]
-
jurisdicțională ce are competența de a o interpreta, în privința normelor supuse controlului de constituționalitate, interpretarea este realizată de instanțele judecătorești, conform art. 26 alin. (1) din Constituție, iar pentru ca textele legale să poată forma obiect al controlului de constituționalitate în interpretarea dată de instanțele judecătorești, aceasta trebuie să fie una general acceptată - putându-se realiza fie prin pronunțarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a unor hotărâri prealabile sau în soluționarea unor recursuri în interesul legii, fie
DECIZIA nr. 679 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267184]
-
nu relevă decât o chestiune de interpretare și aplicare a legii, care poate fi remediată prin recurgerea la controlul judiciar sau prin pronunțarea unui recurs în interesul legii. Așadar, Curtea nu are competența de a elimina, pe calea controlului de constituționalitate, din conținutul normativ al textului o anumită interpretare izolată și vădit eronată a acestuia, legislația în vigoare oferind alte remedii procesuale ce au ca scop interpretarea unitară a normelor juridice. A accepta un punct de vedere contrar ar echivala cu
DECIZIA nr. 679 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267184]
-
să aprecieze asupra necesității menținerii acestei cauze de încetare de drept a contractului individual de muncă în raport cu politica și obiectivele de ordin economic, social, demografic și/sau bugetar, acestea reprezentând aspecte de oportunitate a reglementării, ce excedează controlului de constituționalitate. ... 36. O altă critică de neconstituționalitate formulată în prezenta cauză privește încălcarea prevederilor constituționale care consacră dreptul la muncă, susținându-se că nu este garantată păstrarea locului de muncă. ... 37. Prin Decizia nr. 279 din 23 aprilie 2015, publicată în
DECIZIA nr. 670 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267162]
-
din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 39 alin. (16) și ale art. 56 alin. (12) din Legea nr. 254/2013 au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici asemănătoare, fiind pronunțate în acest sens Decizia nr. 535 din 14 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 615 din 13 august 2015, Decizia nr. 326 din 9 mai 2017, publicată în
DECIZIA nr. 587 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267221]
-
conexe pe care această operațiune le implică. ... 28. Prin urmare, Curtea constată că sunt neîntemeiate criticile raportate la art. 61 alin. (2) și art. 75 alin. (1) din Constituție, referitoare la principiul bicameralismului. ... 29. În ceea ce privește criticile de constituționalitate intrinsecă formulate față de dispozițiile art. 92 alin. (4) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 și ale art. III alin. (4) din Legea nr. 186/2017, Curtea observă că se critică lipsa de calitate a acestora, susținându-se că, din punct
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
care proprietarii nu mai au dreptul să cultive culturi energetice nonagricole, contrar art. 44 din Constituție. Curtea apreciază că nu pot fi reținute nici aceste critici, întrucât omisiunile legislative semnalate nu au relevanță constituțională astfel încât să antreneze controlul de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională. Astfel, nu poate fi invocată încălcarea prevederilor art. 44 din Legea fundamentală, având în vedere că proprietarii terenurilor în discuție își mențin nealterat dreptul de proprietate privată asupra acestora, având, totodată, posibilitatea de a le cultiva
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
de a dezvolta energiile din surse regenerabile, cu consecința încălcării prevederilor art. 148 din Constituție, Curtea reține că, într-o jurisprudență constantă, a statuat că o pretinsă încălcare a dispozițiilor Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene nu reprezintă o problemă de constituționalitate, ci ține de aplicarea legii de către instanța de judecată, neintrând în competența de soluționare a Curții Constituționale (Decizia nr. 413 din 10 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 21 mai 2008, Decizia
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. ... 40. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art.
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
nr. 852 din 20 decembrie 2010. Având în vedere însă cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, precum și constatările instanței de judecată referitoare la incidența în cauza în care s-a
DECIZIA nr. 795 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252730]
-
efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, precum și constatările instanței de judecată referitoare la incidența în cauza în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor de lege criticate, Curtea urmează să analizeze constituționalitatea art. 87 și art. 88 din Legea nr. 19/2000, care au următorul conținut: – Art. 87: (1) Decizia emisă în condițiile art. 86 alin. (1) poate fi contestată la instanța judecătorească competentă în a cărei rază teritorială se află domiciliul asiguratului
DECIZIA nr. 795 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252730]