2,697 matches
-
lumea să existe ca lume superioară, ca alt fel de a fi al lumii, ca înălțare a lumii în spirit, aceasta este marea înfăptuire a simțirii, a țesutului care întrețese emoțiile, care le leagă în țesătura sentimentelor și care se contopesc apoi ca stări durabile ale simțirii. Ce-am fi noi dacă gândirea noastră n-ar fi compusă și hrănită de simțire? Am fi doar roboți, ființe care execută mecanic ecuațiile unor mișcări simetrice, repetitive. Pericolul gândului, cel mai mare, este
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
bine relief caracterul ei de părere, de vis, de apariție și dispariție, ca niște puncte iluminate de propriul lor moment de topire; ca puncte de „topire“ în care tot ce a fost și s-a petrecut într-o viață se contopește în trecutul acesteia; atunci simțim cu adevărat că impresia vieții este chiar o impresie, o senzație care se surprinde pe sine ca ceva evanescent, magic, miraculos, o impresie în care inexistența pare să se echivaleze cu existența, când ceea ce „a
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
vieții nu apare decât târziu, când viața a ajuns „vârstnică“, când a trăit destul ca să se poată aduna în sine și să fie resimțită ca intrată cu adevărat în propriul ei trecut. Atunci viața, prezența, prezentul vieții pare că se contopește cu viața trecută, cu trecutul vieții, cu vagul pe care-l simțim când căutăm să fixăm clipa prezentă, când de fapt ne întoarcem spre trecut și surprindem acest „prezent“ ca ceva surprins, admis și contopit deja cu faptul trecător al
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
fie eficient. Hidrogenul este viitorul combustibil care va defini secolul XXI. Hidrogenul reprezintă cea mai semnificativă provocare cu care s-a confruntat industria auto de la începuturi. Apusul motorului cu combustie internă se apropie, iar dăngănitul funebru al acestuia se va contopi cu existența însăși a industriei auto. Liderii majori ai acestei industrii înțeleg că trebuie să facă o trecere rapidă de la tehnologia actuală care funcționează pe bază de benzină la cea care se bazează pe hidrogen. Pag. 38 PREVIZIUNI LEGATE DE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
fost primul lider chinez din Hong Kong, după transferul autorității britanice către guvernarea chineză. În calitate de prim-șef al executivului din Hong Kong - o funcție comparabilă cu cea de președinte - Tung deținea un loc de prim rang având în vedere că trecutul se contopise cu prezentul. Dată fiind poziția specială a Hong Kong-ului, era în mod deosebit compatibil ca Tung să nu aibă o carieră de politician, ci de om de afaceri, care fusese CEO al uneia dintre cele mai mari companii de transport
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
un secol și mai bine de supunere resignată când iată că o altă naționalitate, cu mult mai veche și mai numeroasă, se-mpreună cu ei pentru respingerea în comun a supremației bizantine, puindu-se în fruntea mișcării. Autohtonii din Moesia, contopiți de mult cu foștii locuitori romani ai orașelor de pe Dunăre, precum și cu acei coloniști romani cari, la părăsirea Daciei de împăratul Aurelian în an[ul] 274, fusese strămutați pe malul drept al Dunării în provincia Moesia, numită de atunci Dacia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
regent creștin să sufere în statele sale pe asemenea schismatici, dar în cazul acesta se mai dovedește și pericolul iminent pentru biserica romană ca nu cumva și alți locuitori ai Ungariei, anume germani și maghiari, emigrând în Cumania, să se contopească cu românii într-un singur popor și să se incorporeze cu biserica grecească, spre mare scandelă și discredit al celor drept credincioși. Cererile irefuzabile ale Scaunului papal făcute lui Bela IV erau ca să silească pe români. {EminescuOpXIV 156} cu puterea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acele patru cuvinte: „Polițistul White e eroul!“ Trase cît putu de ultima ceașcă de ceai. Copcile și lucrarea dentară - de fapt toate rănile - erau În curs de vindecare și nu se mai gîndi la ele. Mama lui și Inez se contopiră Într-o singură persoană. Primise un raport: Dick Stens hălăduia În compania unor bandiți cunoscuți, băga parale În pariuri ilegale, Își lua salariul În bani gheață și frecventa bordelurile. CÎnd oamenii lui Îl vor prinde cu mîța În sac, vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
însoțească istoria într-o lume a posibilului, a lui "ceea ce putea fi" și "va fi fiind". Noica îl citește pe Sorel întocmai cum a făcut-o cu Hegel, "povestindu-l" și repovestindu-l, cu o uimitoare capacitate daimonică de a se contopi, vremelnic, cu ființa celuilalt, și de a se ridica totuși în final, cu această nouă pradă, la sine. Este suprema reverență pe care ți-o poate face cineva: în locul salutului distant și grăbit, popasul prietenesc în ograda ta. De emoție
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
poveste. Pe când personajele mele, deși aveau nume abstracte, se născuseră din relația câtorva fragmente de viață, cât se poate de simple, de inaparente, de banale: două păsări, un lan de grâu, secerători. Asta era tot. Puse împreună, aceste bucățele se contopeau și din amestecul lor se nășteau: Părăsirea (despărțirea), Singurătatea și Moartea. Iar acestea erau atât de concrete încît o dată pătrunse în carnea roz a sufletului meu puteau rămâne acolo pentru tot restul vieții. Sigur este că ceea ce-mi citise
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
obstacolul dental apărut În calea iubirii, se priveau din nou cu ochi flămînzi și se grăbeau din nou, nu să se sărute, pentru a nu eșua iarăși atît de repede, ci să se Îmbrățișeze pînâ simțeau că se sufocă, se contopeau Într-o Îmbrățișare În care li se muiau picioarele și nu-și mai simțeau mușchii și nervii, dispăreau cu totul În acea clipă care parcă aparținea trecutului și totuși Învăluia stăruitor Întreaga iubire a celor cincisprezece ani. Se Întorceau osteniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și Întinse prima cămașă. Trebuia să fie foarte atentă la inițialele brodate ale conașului. MÎinile Îi erau foarte curate. Începu să calce, să simtă În corp căldura pe care o răspîndea În jur fierul de călcat electric, era plăcut, se contopea cu căldura soarelui, care Încă ardea pătrunzînd prin fereastră și uneori făcea să scapere scîntei În geamuri, acum cînd ea stătea lîngă fereastră și se uita din cînd În cînd, deschizînd și Închizînd mereu ochii... Picături grele de sudoare se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
declarații și recepții, ca pe o sarbătoare personală, ca pe un eveniment pe care îl asimilez cu propria-mi existență, cotidiană dar și intimă. Mă simt puternic atașată Hexagonului, cu trecutul și prezentul unei civilizații și culturi cu care mă contopesc. Militez de o viață pentru Francofonie, dintr-o Francofilie profundă. La cea de a 35-a Sesiune a Adunării Parlamentare a Francofoniei, Paris, 2-7 iulie a.c., am auzit pentru prima oară, în discursul unui lingvist, vorbindu-se despre “francomania românilor
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
jalea dar și bucuria unei comuniuni culturale excepționale. Scrierile Alexandrei Macarov ne rămân în biblioteci și, cu siguranță, ele ne vor fi, în continuare, de un imens folos. Poate mai mult de-acum înainte le vom sorbi savoarea, ne vom contopi cu dragostea scriitoarei Alexandra Macarov pentru poporul român și poporul francez, ca un întreg. Francofonia parcurge momente dificile în această perioadă. Cum vom rezista mai departe în apărarea valorilor ei fără Alexandra Macarov, femeia-legendă, militanta neobosită pe această sensibilă baricadă
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
non-candidați, prin care partidele lor sunt asemănate unui „cățeluș” sau unui „iepuraș”. Alte structuri lingvistice vizează memoria discursivă colectivă: „niciodată împreună cu...”, „cel mai rău este...”. Prima zi după votare devine un moment discursiv de tranziție, în cadrul căruia clișeele electorale se contopesc cu noi formule ce țin de același registru electoral, însă produse într-un alt moment discursiv: prima zi după exercitarea votului de către cetățeni. Memoria discursivă ne îndreaptă, de exemplu, către o altă raportare la cuplul lexical dihotomic scandal/liniște. Vorbitorii
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
lui Socrate propune Ștefan Zicher când îl transferă pe Oreste în Atena lui Platon, imaginată ca un regim totalitar asemănător celui din România comunistă, și verifică astfel cum acționează destinul în epoca istorică a rațiunii. Mitul, istoria și actualitatea se contopesc în mod inedit, jocul interferențelor livrești cu texte antice și moderne complică întrețeserea planurilor temporale. Într-o piesă despre dictatură și democrație, Horia Lovinescu folosește drept suport capitolele din cronica lui Titus Livius în care sunt descrise izgonirea lui Tarquinius
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
pomenit față În față cu privirea Întunecată a lui Julián Carax. Dumnezeu să mă ierte, Însă În clipa aceea am simțit că revin la viață și-am mulțumit cerului că mi-l Înapoia pe Julián În locul lui Miquel. Ne-am contopit Într-o Îmbrățișare ce nu se mai sfîrșea, Însă cînd i-am căutat buzele, Julián s-a retras și a coborît privirea. Am Închis ușa și, luîndu-l de mînă, l-am condus pînă În dormitor. Ne-am Întins În pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Își amintea că privise grozav de insistent la acest acoperiș și la aceste raze, răsfrânte pe el; nu-și putea lua ochii de la ele: i se părea că aceste raze sunt noua lui natură, că peste trei minute se va contopi cumva cu ele... Necunoscutul și dezgustul provocate de acel nou, care urma imediat să înceapă, au fost teribile; însă zice că în acel timp n-a fost nimic mai greu pentru el ca gândul necontenit: „Ce bine-ar fi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
a și acordat admirația lui eternă; meritul lui e că, chiar dacă ea mai apoi ar fi devenit hoață, el trebuia să creadă totuși în ea și să lupte pentru pura ei frumusețe. Mi se pare că poetul a vrut să contopească într-o imagine extraordinară întregul sens uriaș al dragostei medievale platonice pe care o avea un cavaler pur și distins; firește, toate acestea sunt un ideal. Iar în persoana „cavalerului sărman“ totul a fost împins deja până la limita extremă, până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
relata mai pe larg prezentarea autorului englez. În engleză, precizează Williams, common are o arie largă de înțelesuri. Communis a derivat fie de la com, „împreună”, și munis, „aflat sub obligație”, ori de la com și unus, „unul”. Aceste sensuri s-au contopit, common devenind „comunitate”, ceea ce însemna, din secolul al XIV-lea, „o structură organizată de persoane, de la un grup specific la umanitatea întreagă” (Williams, 1983, 70). Interesantă este folosirea foarte timpurie a cuvântului common ca adjectiv și ca substantiv, the common
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
flux și reflux al aceluiași motiv. Muzica e timp absolut, substanțializare de clipe, veșnicie orbită de unde... A avea "adîncime" înseamnă a nu mai fi amăgit de separații, a nu mai fi rob "planurilor", a nu mai dezarticula viața de moarte. Contopind toate într-o confuzie melodică de lumi, agitația infinită, sumbră și cuprinzătoare de elemente se purifică într-un fior de neant și plinătate, într-un suspin crescut din străfundurile ultime ale firii și care ne lasă pe veci un gust
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
unei obiectivări, sorbind doar cu o voluptate intimă toate fierberile și agitațiile lăuntrice? În acest caz am trăi cu o intensitate infinit bogată întreagă acea creștere interioară pe care experiențele spirituale o dilată până la plenitudine. Trăiri multiple și diferențiate se contopesc și se dezvoltă într-o efervescență din cele mai fecunde. O senzație de actualitate, de prezență complexă a conținuturilor sufletești se naște ca un rezultat al acestei creșteri, asemănătoare unei înălțări de valuri sau unui paroxism muzical. A fi plin
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
fazele prime ale psihozelor. Nebunia ar putea fi un paroxism al lirismului. De aceea ne mulțumim a scrie elogiul lirismului pentru a nu scrie elogiul nebuniei. Starea lirică este o stare dincolo de forme și sisteme. O fluiditate, o curgere interioară contopește într-un singur elan, ca într-o convergență ideală, toate elementele vieții lăuntrice și creează un ritm intens și plin. Față de rafinamentul unei culturi anchilozate în forme și cadre, care maschează totul, lirismul este o expresie barbară. Aici stă de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
plâng? Sufletul meu e o prăpastie. Ce am pierdut, Doamne...ce am pierdut! Dar nu, ți-am jurat: tu vei trăi prin mine. Nu am să uit nimic. Sunt lângă tine. Tu esti cu mine. Și visele noastre s-au contopit dând naștere unui alt vis, atât de măreț. Știu că exiști. Utopic, dar exiști. Te simt, te simt În mine și aproape de mine. Și râdem, frățiorul meu drag!” Alină, 3 ianuarie 1987 ,,...Malin, chiar dacă tu ai plecat pentru totdeauna, sufletul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
asta demonstra o Întoarcere la rădăcini, o opoziție față de lumea albilor, după alții cultele erau drogul prin care clasa dominantă ținea În frâu un uriaș potențial revoluționar, iar după alții erau acel creuzet În care albii, indios și negrii se contopeau, conturând perspective Încă vagi și cu un destin incert. Amparo era hotărâtă, religiile erau oriunde opiul popoarelor, și cu atât mai mult erau astfel cultele pseudo-tribale. Apoi o țineam de mijloc la acele escolas de samba, când participam și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]