5,650 matches
-
o consecință a exploatării de clasă; sărăcia este cauzată de capitalul insuficient; suprapopulația este o cauză a sărăciei; o altă cauză o reprezintă incompetența politico-economică; ignoranța. „Avem un mare număr de cauze ale sărăciei, aproape toate sunt în aceeași măsură convingătoare și toate parțial neconvingătoare”, scria economistul american. Ce lecție extrage Galbraith? „Nu putem avea un diagnostic al cauzelor subdezvolării. Mai curând, trebuie să avem diagnosticul particular, care se potrivește la o țară anume. Și, în câteva cazuri, cauzele înapoierii sau
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
împăratul romeic și să ne plecăm cerbicea sub domnia lui; căci jugul unui principe cu minte și în vrâstă e folositor și în orice caz cu mult mai ușor decât jugul unui stăpânitor copil". Acest cuvânt a fost atât de convingător încît toți se declarară gata a se supune. O solie cătră împăratul pune la cale împreună cu el condițiile predării, cari din partea împăratului sânt recunoscute printr-un hrisov de aur. Partea cea mai cu vază și mai inteligentă a locuitorilor iese
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
între resursele economice și standardele de viață dintre diferite părți ale lumii, reprezintă rațiunea majoră a teroriștilor contemporani și justifică ardoarea și răutatea lor, deși prezența teroriștilor în state falimentare, ca un teren fertil pentru teroriști, reprezintă o variație mai convingătoare a acestei logici. Oricum nu există o explicație exhaustivă pentru modul în care sărăcia cauzează teroarea și nici nu s-a demonstrat o corelație între ele. Implicarea instituțiilor și a valorilor occidentale în lumea islamică, prin procesul globalizării pieței libere
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
politice. O rapidă analiză a acțiunilor teroriste de anvergură va releva că rareori s-a recurs de două ori la același plan de acțiune. Putem presupune că, în viitor, terorismul, caracterizat îndeosebi prin neanticipare, nu va mai oferi argumente tot atât de convingătoare pentru a justifica recurgerea la forță cum a fost cazul la 11 septembrie. Într-o asemenea situație doar prin eforturi colective direcționate se va putea răspunde imediat, fără riscul de a amâna la nesfârșit aflarea răspunsurilor la întrebări de genul
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
implicate numai atunci când instituțiile amintite sunt depășite. Numai că toate problemele legate de participarea armatelor la operațiile antiteroriste trebuie bine normate în legile naționale și reglementările internaționale. Nu știm dacă o eventuală acțiune teroristă din viitor va întruni în mod convingător caracteristicile unei agresiuni, așa cum s-a întâmplat la 11 septembrie. Evidența agresiunii în acel caz, legăturile nedisimulate dintre terorism și regimul taliban aflat la conducerea unui stat au facilitat depășirea rapidă, fără complicații procedurale, a detaliilor legate de folosirea portavioanelor
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
a unei balade populare. 1842 este anul primei publicări a unei legende tip Meșterul Manole, în care apar toate principalele motive cunoscute. Legenda a fost publicată fără semnătură, în Almanah de învățătură și petrecere, la Iași, dar conform unor argumente convingătoare aduse de cercetători (36, p. 42) se pare că ea a fost consemnată de Mihail Kogălniceanu (o vom numi convențional „varianta Kogălniceanu”). în anul 1793, un călător rus de origine germană, Johann Cristian Struve, trecând prin Iași, a notat neglijent
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
planete erau considerate a fi de forma unor bărci monoxile. O imagine „destul de ciudată” pentru un istoric grec de acum două milenii : „Iar în privința pământului, spun lucruri destul de ciudate : pământul are - zic ei [caldeenii] - forma unei luntri scobite. Și aduc convingătoare dovezi despre aceasta, cum și în ce privește celelalte corpuri cerești” (Diodor Siculus, Biblioteca istorică, II, 31). 96. Analogia simbolică pe care am avut-o în vedere (aceea dintre arcă, locuință, templu, microcosmos) a fost sesizată și de alți comentatori, chiar dacă aceștia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Bel-Marduk etc.) un învingător/îmblânzitor al balaurului, iar preotul acestuia (și, mai târziu, solomonarul) - pentru care zeul este un model comportamental - preia și el această funcție. Bazându-se pe elemente de istorie comparată a religiilor, Mircea Eliade a adus argumente convingătoare privind statutul probabil al zeului Gebeleizis în panteonul geto-dac. Zeu primordial al cerului (de tip Dyaus), Gebeleizis a devenit - proces bine cunoscut în istoria credințelor și ideilor religioase - zeu al furtunii (fulgerului) și al fertilității (ca Zeus sau Baal) (41
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
bineînțeles, în funcție de zonă, de epocă etc.), dar scenariul magico-ritual este, în esență, același. într-un studiu important, Herbarius. Recherches sur le cérémonial usité chez les anciens pour la cueillette des simples et des plantes magiques, Armand Delatte a adus argumente convingătoare în această privință, refăcând coordonatele și liniile de forță ale acestui ceremonial, așa cum a fost el consemnat din cele mai vechi timpuri în toată zona Eurasiei (32). Este, în fond, vorba de un complex de gesturi magice și rituale - cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din vechime, a cărui imagine o văzuse pe un disc în Abație, și care îi sădise ideea că nemărginirea Dumnezeului său va fi fost atinsă atunci când oamenii aveau să întîlnească prima rasa de extraterestri. De fapt, Hristobal fusese atât de convingător, încît îl făcuse pe Radoslav să purceadă la a Doua Însămânțare când Kasser îi confirmase contactul oamenilor cu extraterestrii de pe Z. - Ba te-am înțeles perfect! protestă Abatele. Atâta doar că te înșelai și m-ai făcut și pe mine
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
la cei urmăriți (micul cerb, fata) este la timpul prezent. În plus, comentariile naratorului sînt, la rîndul lor, la timpul trecut. Explicația lui Ludwig că timpul prezent apare acolo unde naratorul apelează la "prezentarea scenică"118 nu este pe deplin convingătoare, din moment ce diferența dintre fragmentele din această baladă care sînt prezentate "scenic" și cele care povestesc nu este atît de limpede definită. Pe de altă parte, explicația lui Ludwig legată de prezența timpului trecut ca semnal pentru "intermediere"119 este o
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
dacă nu prin intermediul persoanei întîi?"208. 4.3. Ecranizarea narațiunilor la persoana întîi și la persoana a treia Un studiu comparativ al romanelor sau poveștilor și filmelor bazate pe acestea ne conduce, de asemenea, la o serie de argumente foarte convingătoare privind importanța distincției dintre formele narative la persoanele întîi și a treia. Narațiunile la persoana întîi îi pun pe regizori în fața unor probleme de transpunere în mediul cinematografic, care sînt total diferite de cele din narațiunile la persoana a treia
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de lumină ale conștiinței unui personaj dintr-un roman este un spațiu gol în care pot apărea presupoziții, neliniște, temeri. Nu este întîmplător faptul că angoasa existențială a omului și suferința din lumea modernă sînt exprimate în modul cel mai convingător în forma personală a romanului. Romanele lui Kafka oferă niște exemple deosebit de semnificative pentru această corespondență dintre formă și conținut 361. Transpunerea formei la persoana întîi din versiunea manuscrisă a primului capitol al romanului Castelul al lui Kafka la persoana
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de exemplu, creează impresia că Defoe a unit eul care trăiește al lui Moll Flanders și reflecțiile "eului" auctorial într-o singură persoană, o persoană cu totul diferită 490. Istoria romanului la persoana întîi cvasiautobiografic este istoria integrării tot mai convingătoare a eului narativ și a celui care trăiește. În narațiunea la persoana întîi cvasiautobiografică, procesul narativ însuși devine, de asemenea, o parte esențială a povestirii, dar într-un mod diferit decît în narațiunea auctorială. Aceste două situații narative sînt similare
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
liber nu ar putea apărea "nici cu referire la personaje de persoana a treia, nici cu referire la însuși naratorul la persoana întîi"503. Un număr semnificativ de exemple contrazic această teză. Dorrit Cohn a demonstrat în mod apăsat și convingător existența stilului indirect liber sau a monologului narat, așa cum preferă ea să-l numească atunci cînd mai degrabă întîmplările mentale decît exprimările verbale sînt reprezentate în acest mod al discursului în narațiunile la persoana întîi 504. Ea citează următorul fragment
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
distanță și ironie. Fritz Karpf a interpretat acest pasaj în mod diferit. Karpf crede că stilul indirect liber are aici un efect mai puternic decît ar avea vorbirea directă: "lamentația alintatei neveste-copile Dora nu numai că atinge în mod mai convingător urechea cititorului, ci se pare că această formă de reproducere a vorbirii exprimă de asemenea un reproș al naratorului împotriva lui însuși, un reproș întîrziat direcționat împotriva nebuniei lui de altădată"510. Karpf nu ia în considerare suficient faptul că
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
O coardă prea întinsă"), Edmund Wilson a citit schimbarea de sens a pronumelui "eu" din Notebooks (Caietele...) ca pe o "reflectare a îndoielilor lui James, comunicate în mod inconștient de însuși James". O astfel de explicație nu este pe deplin convingătoare. Cauza acestui fenomen este nu atît incertitudinea autorului, cît faptul că procesul de creație nu este încă finalizat. Vezi Edmund Wilson, "The Ambiguity of Henry James", în: A Casebook on Henry James's "The Turn of the Screw", ed. G.
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
98 ș.u. 155 J. Joyce, Ulysses r. Ulise, trad. de M. Ivănescu, vol. 1, Univers, 1984, 40-41. 156 Jürgen Landwehr și alții susțin că nu poate exista nici o constantă anistorică în științele umaniste, însă argumentul lui Landwehr nu este convingător. El susține că asemenea constante anistorice trebuie să fie valabile pentru viitor, ceea ce ar însemna că ar permite o formă de previziune care s-ar putea dovedi incorectă în orice moment prin producerea intenționată a unei opere care să contrazică
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Discourse a lui Genette cu lucrarea mea Theorie des Erzählens, vezi D. Cohn, "The Encirclement of Narrative, On Franz Stanzel's Theorie des Erzählens", mai ales 160 ș.u. și 174 ș.u. 265 Mieke Bal a demonstrat în mod convingător faptul că "focalizarea zero" a lui Genette și "focalizarea externă" sînt variante ale uneia și aceleiași prezentări cu perspectivă externă. Vezi "Narration et focalisation. Pour une théorie des instances du récit", Poétique 29 (1977), 113 și 212 ș.u. 266
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
obiective și a unei perspectivizări de mai mare acuitate în roman care a avut loc la începutul secolului trecut este doar un aspect al acelui proces complex din istoria literaturii pe care Lothar Hönnighausen îl pune în relație în mod convingător cu contextul său istorico-spiritual mai amplu. Vezi "Maske und Perspektive. Weltanschauliche Voraussetzungen des perspektivischen Erzählens", GRM, N.F. 26 (1976), 287-307. 287 Vezi E.H. Gombrich, Art and Illusion. A Study in the Psychology of Pictorial Representation (1960), Londra 31968, 24-25, 55-78
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
sînt încastrate într-o situație narativă auctorială sau personală. Totuși opinia lui Cohn conform căreia monologul autonom nu are niciun loc legitim pe cercul meu tipologic din cauză că este o formă autonomă, adică este lipsit de intermediere a narațiunii, nu este convingătoare, cel puțin în ceea ce privește monologul lui Molly din episodul "Penelopa". Vezi Cohn, Transparent Minds, 257-261, și "The Encirclement", 170. 517 Cohn, "The Encirclement of Narrative", Poetics Today 2 (1981), 174. 518 Vezi, de exemplu, A. Staffhorst, Die Subjekt-Objekt-Struktur, 20-21. 519 Joyce
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
care aliniază batalioane întregi în spatele simbolurilor sau al interpretărilor noi la simbolurile străvechi. Care, doar în virtutea autorității lor simbolice, vor scoate biserici, națiuni, ordine, partide, state din meditațiile lor... Sau din alocuțiunile lor. Căci, în secolul nostru, zăcămintele de limbaj convingător au migrat spre sud, la cei sărmani, la țărani. Mao, Stalin, Enver Hodja își pregătesc dinainte discursul pe care-l vor ține: acești despoți semiasiatici mai fac, prin asta, figură de occidentali, aberante vlăstare ale Literei și ale Epocii Luminilor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
n calcul acest aspect, atunci vom vedea că el reprezintă (n fapt o cauză concurentă ș( că este nevoie să scrutăm (n mod inevitabil ș( perioada anterioară instalării comunismului, poate chiar p(nă departe (n istorie, dacă vrem să fim convingători ș( apropiați adevărului. Schimbările accentuate de după al Doilea Război Mondial au condus deseori la o relativă desconsiderare a trecutului, ca și cum acestea ar fi șters ce a fost înainte. Îndrăzneala de a ne apropia de prezent poate fi scuzată, dacă nu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nu poate fi contrazisă. Fie că este conștient de aceasta sau nu, comportamentul individului uman este condiționat de societate, de totalitatea grupurilor, normelor și instituțiilor prezente în aceasta. Prin urmare, ca să înțelegem cauzele situației prezente și pentru a putea argumenta convingător prezentarea manierei în care va evolua aceasta, este necesară studierea problemei comunității în general și, apoi, scrutarea a ceea ce s-a întâmplat în spațiul comunitar românesc. În forme diverse, direct sau tangențial, în ansamblu sau pe probleme de detaliu, nu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
vor vedea binele public ca Binele, fără să mai calculeze cât ar putea beneficia personal făcând mai puțin sau dând mai puțin decât așteaptă comunitatea de la ei. Este aici o alunecare în zone în care argumentarea nu mai are accente convingătoare. O modalitate simplă dar expresivă de a prezenta comunitățile din perspectivă pozitivă o are Max Weber (1966) când arată că acestea sunt "antiteze ale conflictului". b) Militantism și comunități utopice Stan și Ionescu (1999: 201) arată că "în istoria omenirii
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]