14,043 matches
-
de scurte portrete ale celor intervievați, cum se obișnuiește, descrieri ale ambianței în care convorbirile au avut loc, unele convenționale și sumare, altele bogate în detalii, sugestive scenarizări, cum este aceea consacrată „domeniului familiei Arghezi” de la Văcărești. Toate cele șapte convorbiri interesează măcar prin ceva, prin portretizări, prin evocări ale unor medii și epoci, prin reflecții în marginea unor evenimente, aspecte de mentalitate, originale interpretări ale unor fapte istorice, mărturisiri de sine câteodată contrariante, curioase. Politicianul liberal Istrate Micescu ar fi
Convorbiri actuale din 1935 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3264_a_4589]
-
dela comunism la fascism, încep prin a înăbuși scrisul creator (...) Literatura își păstra autonomia ei. Astăzi domnii Hitler, Stalin și Mussolini o aservesc, o supun la diverse planuri cincinale, îi iau însăși rațiunea de a exista”. Leny Caler, în ultima convorbire din carte, face elogiul sincerității, „un lucru mai viu și mai adevărat decât «profunzimea»”. Mihail Sebastian se căuta și pe sine, desigur, discutând cu cei șapte. Se vede această căutare din întrebări, din felul în care le motivează și, până la
Convorbiri actuale din 1935 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3264_a_4589]
-
afirmații (Ion Păun-Pincio e mai mult un simbolist în linia lui D. Anghel decât un prebacovian; Titu Maiorescu germanofil nu este altceva decât o superstiție etc.); deconcertantă pentru momentul actual al reevaluărilor critice este totala repudiere a Junimii și a Convorbirilor literare, ca și înverșună- rile polemice obsesive la adresa lui Titu Maiorescu. Mircea Iorgulescu Note: Un exemplar din această raritate bibliofilică, „Revista nouă”, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Marian Popa - Mircea Iorgulescu în Istoria literaturii române de
Însemnări despre debutul lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4586_a_5911]
-
hegemoniei garanțiilor impuse de faza propriu-zisă de urmărire penală,este unanim acceptat faptul că în cadrul investigațiilor prealabile nu pot fi luate măsuri procesuale ori administrate probe care presupun existența certă a unei urmăriri penale începute. De altfel, interceptarea și înregistrarea convorbirilor pot fi dispuse, așa cum se prevede în alin. 1 al art. 91^1 din Codul de procedură penală, la cererea procurorului care efectuează ori supraveghează urmărirea penală. Iată deci că administrarea unor astfel de mijloace de probă este plasată în cadrul
Băsescu, desființat de Șova cu argumente juridice. "Succes la citit!" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/32748_a_34073]
-
vara aceea, când Harry Quebert a scris romanul Originile răului care l-a propulsat între marii scriitori și i-a deschis calea carierei literare strălucite. Se întoarce așadar în orășelul Aurora, îl vizitează pe Harry Quebert deja închis și înregistrează convorbirile, sperând ca mărturiile să-l ajute în cercetarea sa detectivistă. Lucrurile se precipită: se mută în casa lui Harry Quebert, discută cu toți cei care l-au cunoscut, îl exasperează pe polițistul care se ocupă de caz, dar îi oferă
Adevărul despre „cazul Joël Dicker“ by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3278_a_4603]
-
mulțumesc dumneavoastră, domnule ministru, pentru ospitalitatea pe care mi-ați oferit-o'', a declarat Chuck Hagel, după ce a vizitat, alături de ministrul Apărării, Mircea Dușa, nava USS Vella Gulf. Secretarul Apărării al SUA a precizat că a purtat cu ministrul Dușa convorbiri pe probleme ''cu care țările noastre se confruntă și care sunt de interes comun pentru NATO''. Ne-am reafirmat parteneriatul strategic, din nou...SUA apreciază contribuțiile României pentru asigurarea securității în această zonă, dar și în alte teatre de război
Ce a discutat șeful Pentagonului cu ministrul Apărării by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/29688_a_31013]
-
Iosifescu și Savin Bratu. Am fost foarte bucuros de aceea să-ți patronez întâi și să-ți recenzez la apariție teza de doctorat despre Ioan Slavici. Am subscris la promovarea ca lector și conferențiar. Ți-am recenzat următoarea lucrare despre „Convorbiri literare” și spiritul critic, reținând cronica la această carte ca și la cea dinainte în volum 1. Același lucru l-ai făcut și dumneata cu unele cărți ale mele și nu-mi rămâne decât să-ți mulțumesc. Nici dumneata, nici
O epistolă necunoscută a lui Al. Piru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3055_a_4380]
-
făcut în orice caz vreun rău. Și cred că este incapabil să-ți facă, după firea sa. Al dumitale, Al. Piru Note Originalul acestei epistole, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Al. Piru - Pompiliu Marcea - „Convorbiri literare” și spiritul critic și Ioan Slavici în Varia. Studii și observații critice. [Volumul] 2. [București], Editura Eminescu, 1973, p. 104-107 și 172-179. 2. Al. Piru - Istoria literaturii române de la început până azi. București, Editura Univers, 1981, 583 pagini. 3
O epistolă necunoscută a lui Al. Piru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3055_a_4380]
-
care te prind în jurul lor și te fac curios. Este, de fapt, o carte despre o întreagă viață de artist angajat într-o carieră în care a avut de înfruntat concurența și impreviziunile sorții. Redactarea s-a făcut în urma unor convorbiri îndelungate și prelungite la Paris, orașul de reședință al artistei, în care autorul a incitat-o pe aceasta să se desfășoare cu dezinvoltura care o caracterizează în a-și povesti viața cu bucuriile, emotiile și nefericirile ei. Abundă stilul colocvial
Două cărți despre Operă by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2988_a_4313]
-
publicații de profil. Cea mai recentă carte a sa, Opera în portrete, este o provocare interesantă pe care autorul o încearcă într-o abordare cu totul specială a paletei preocupărilor sale. El își adună aici consemnări vechi, alături de cronici și convorbiri apărute în ultimul an în diverse reviste sau pe Internet. Noutatea volumului, față de celelalte cinci anterioare, pe teme similare, o constituie prima secțiune, mai mare, care cuprinde o originală înșiruire de portrete sugestive ale unor iluștri artiști români și străini
Două cărți despre Operă by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2988_a_4313]
-
ori din surse jurnalistice care nu trebuiau divulgate în cadrul unui dosar penal al cărui obiect nu avea nicio legătură cu aceste discuții. Prin modalitatea de interceptare, redare și atașare într-un dosar penal, care ulterior a devenit public, a unor convorbiri telefonice ce conțineau exclusiv informații și opinii politice, obținute din surse jurnalistice în plin proces electoral pentru prezidențiale, interceptări efectuate între primul tur de scrutin (noiembrie 2009) și al doilea tur (decembrie 2009) care au fost folosite ca armă politică
Vîntu a trimis la CEDO interceptările publicate în campania electorală din 2009 by Andrei Daniel Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/30013_a_31338]
-
vacanța pentru a veni acasă. N-am căpătat însă nici o vacanță fiind războiu. La terminarea școlii ca proaspăt stegar am fost repartizat la fortăreața Taganrog construită de curând pe malul Mării de Azov. Și astfel am fost nevoit să amân convorbirea cu tata. N'am apucat să ajung acasă decât la înmormântarea sa, într'o scurtă permisie. Căci a trebuit să mă întorc la unitatea mea care fu trimisă ca întărire generalului Baier în bătălia de lângă Lesno dintre Ruși și Suedeji
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
însoțit de acea dată pe Simeon Vladislavovici Sava Ragusanski la Luțc, unde ne-am întălnit cu trimișii Moldovei în ziua de 2 Aprilie 1711. A treia oară a fost la Iași în 1 Iulie 1711 când i-am mijlocit țarului convorbirea cu Toma Cantacuzino. Am devenit astfel părtaș al gândirii țarului. De fiecare dată am fost iscodit de curioși dornici să afle ce s'a discutat. Le-am răspuns că sunt ostaș și știu să tac atâta timp cât port uniforma. Încă în timpul
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
de translatorul oficial și apela la mine de câte ori avea de a face cu oameni din preajma lui Brăncovanul. în ziua întăi din Iulie fui chemat să fac pe tălmaciul la întrevederea țarului cu Toma Canacuzino, fugit de la Brăncovanul. Ca urmare la convorbirea dintre ei, Toma căpătă misiunea de a cuceri cetatea turcească Brăila în fruntea cavaleriei de curte a Valahiei ce o adusese cu dânsul. Misiunea trebuia îndeplinită imediat împreună cu unități rusești de sub comanda generalului Roenne. Ordinul scris de mâna țarului l-
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
nu i s-a ridicat imunitatea, el fiind sancționat în schimb, în următoarea sesiune a Camerei Deputaților, prin alegerea ca secretar al Biroului permanent. Într-o seară de iarnă de la începutul veacului trecut, Caragiale și-a deschis inima într-o convorbire cu Constantin Stere: " - Dragă Costică, știi ce dorință mi-a mai rămas în viață? Pariez că n-ai să ghicești. Să-ți spun eu care mi-i idealul: să fiu deputat sau senator... să ajung parlamentar... să mă numesc "alesul
Caragiale în parlament by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14933_a_16258]
-
într-un fel sau altul alături de el. În definitiv era un subiect gras. Astfel că omul acesta în loc să-și scrie memoriile el singur și le-a povestit, avînd poate satisfacția sumară că le dictează, în lungi interviuri și cărți de convorbiri. Exista, poate, un ce avantaj în acest soi de memorialistică. Întrebările neplăcute despre perioada gloriei sale de scriitor laureat al comunismului din anii '50-'60 veneau de la alții, nu trebuia să și le pună singur. Nu trebuia să-și scruteze
Rătăcirile unui mare prozator by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Imaginative/15221_a_16546]
-
în deplină libertate. La acest examen, scriitorul a trebuit să răspundă dacă nu onest, cel puțin clar, recunoscînd că nu se compara cu legenda care i se construise în țară, dar străduindu-se să-și confecționeze propria sa legendă. În convorbiri care au devenit cărți, Petru Dumitriu îmi dă o imagine a marelui scriitor care ar fi putut fi, dacă n-ar fi simțit, pînă în ultima clipă, nevoia unor cîrje ideologice care să-i dea și puterea de care un
Rătăcirile unui mare prozator by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Imaginative/15221_a_16546]
-
vom publica în curând. Face parte dintr-o serie întreagă de dialoguri cu cei care l-au cunoscut și prețuit pe autorul Paradisului suspinelor. Țin să amintesc, cu acest prilej, de căldura deosebită cu care Vlaicu Bârna m-a primit (convorbirea s-a desfășurat într-o zi de luni, 23 noiembrie 1994, în apartamentul său dintr-o clădire din vecinătatea Foișorului de Foc) și mi-a vorbit despre cel căruia i-a fost deosebit de apropiat. De altminteri, toți cei cărora m-
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
unui dialog pe tema editării lui Eminescu azi cu cei avizați, rețin următoarele trepte ale informației culese de-a lungul timpului. În raportul lui Titu Maiorescu 2) din 8 aprilie 1880, intitulat Chestiunea ortografică în Academia română și publicat în Convorbiri literare, nu se vorbește despre apostrof, dar finalul se încheie astfel: Spre a vă da un exemplu practic pentru înfățișarea ce ar avea scrierea română după această ortografie, am onoarea a vă alătura o transcriere conformă cu regulele aici stabilite
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
apostrof median, destul de des la Eminescu, este mai greu de înțeles și restituit. Foarte vidente sunt, însă, cele două arătate: apostroful strâns și cel larg. Câteva mostre de apostrof din poemul 10 Mai 1881, de același Vasile Alecsandri, publicat în "Convorbiri literare", 15 mai 1881: Frumos, sublim spectacol e'n fața omenirii Când un popor se 'ntoarce din marginea peirii (...) Și 'n foc redobândește a lui neatârnare. În viața mea avut' am un dor ș'un vis de-acele (...) Ai re
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
când de-aice M'oiu întoarce 'nvingător?" Peneș om de omenie Sare'n Plevna dintr'un zbor Și apucă 'n bărbăție Tunul cel mai tunător. Putem alege și exemple din alți poeți. Iată o strofă din Păcatul de Al. Vlahuță ("Convorbiri literare", 1 apr. 1881, p. 40): Și vreți ca astăzi omul să nu păcătuiască, Când grijile'l apasă, nevoile'l muncesc, Când el se vede'n lume menit să pătimească, Când relele'l frământă, - și poftele'l robesc! (în ultimul
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
să pătimească, Când relele'l frământă, - și poftele'l robesc! (în ultimul vers cele două apostrofuri sunt medii, și este posibil să avem indicația că în vecinătatea lui l/r conjuncția nu se sudează). Iată câteva versuri populare publicate în "Convorbiri literare": Păsărica cântă 'n earbă, Trece badea nu mă'ntreabă (C. L., 15 sept. 1881, p. 227) Sprincenele-i umblă'n vânt Ochii-i mă bagă 'n pământ (C. L., aug. 1881, p. 198; primul apostrof este mediu). Aceasta este
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
al lui Eminescu, pauzele pentru apostrof nu sunt vizibile (sau sunt foarte greu detectabile) în manuscrise. Aranjarea textului în tipar ține preponderent de distribuirea (ultimă) a acestor pauze. Mai mult chiar: comparând cele două tipăriri ale Scrisorii III, cea din Convorbiri literare, 1 mai 1881, și cea din Timpul, 10 mai 1881, observăm diferențe în privința apostrofului, ceea ce este un indiciu cât se poate de clar că poetul a revenit schimbând retorica poemului în câteva locuri. În rândul editorilor lui Eminescu, de la
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
vers. Titu Maiorescu însuși oscilează de la o ediție la alta: când mărind pauzele, când micșorându-le. Trebuie spus, totuși, că cel de-al treilea apostrof, acela pe care l-am numit mediu, nu se regăsește în ediții, ci doar în Convorbiri literare. Acest sistem de notații, nicăieri teoretizat, a funcționat realmente, adică poeții l-au aplicat. Multe contexte își schimbă chiar sensul în funcție de pauza apostrofului. O categorie întreagă, aceea a verbelor de conjugarea I, confundă prezentul cu perfectul simplu dacă nu
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
în versul anterior, unde nopțile înainte de pauză pentru apostrof se pronunță distinct, cu sensul nopțile, cât despre ele. Sunt, repetăm, notații paragramaticale, adevărate indicații de lectură/recitare; țin de retorică, nu de scrierea propriu-zisă. Vorbeam despre schimbarea pauzei (apostrofului) de la Convorbiri literare la Timpul pentru Scrisoarea III. Doar un exemplu: Convorbiri au " - Da 'mpărate!" - Timpul are: " - Da'mpărate!" Fără pauză, ca în Timpul, Mircea este mai ferm, mai pregătit de confruntare; cu pauză, ca în Convorbiri literare (unele ediții care-și permit
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]