5,110 matches
-
3.6.). Analizând graficul de mai sus, observăm că emis iun ile corporative au un procent mult mai ridicat față de cele emise de stat. În perioada 2003 - 2007, în doar cinci țări s-au înregistrat două treimi din emisiuni de către corporații private și tot două treimi din emisiuni de către corporații publice. Î de obligațiuni au crescut și an total, emisiuni le u devenit dominate de corporații în câteva țări în curs de dezvolt are cu economii stabile. În ceea ce privește evoluția intrărilor de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
emis iun ile corporative au un procent mult mai ridicat față de cele emise de stat. În perioada 2003 - 2007, în doar cinci țări s-au înregistrat două treimi din emisiuni de către corporații private și tot două treimi din emisiuni de către corporații publice. Î de obligațiuni au crescut și an total, emisiuni le u devenit dominate de corporații în câteva țări în curs de dezvolt are cu economii stabile. În ceea ce privește evoluția intrărilor de capital în țările în curs de dezvoltare, în 2007
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
perioada 2003 - 2007, în doar cinci țări s-au înregistrat două treimi din emisiuni de către corporații private și tot două treimi din emisiuni de către corporații publice. Î de obligațiuni au crescut și an total, emisiuni le u devenit dominate de corporații în câteva țări în curs de dezvolt are cu economii stabile. În ceea ce privește evoluția intrărilor de capital în țările în curs de dezvoltare, în 2007, aceasta are loc după trei ani de creșteri semnificative, între 2003 - 2006, precedată de o perioadă
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
i Mondiale către țările în curs de dezvoltare, la sfârșitul anului 2008 (p rin angajamente rambur sabile și nerambursabile), a totalizat suma de 32 miliarde $: BIRD și Asociația Internațională pentru Dezvoltare au avut o deschidere de aproxi mativ 143 miliarde $, Corporația Financiară Int ern ațională - 32 miliarde $; iar MIGA - 7 miliarde $ (graficul nr. 3.18.). Graficul nr. 3.18. Deschiderea Grupului Băncii Mon diale, în 2008, pe tip de agenție Sursa: Prelucrarea proprie a autoarei, conform dat elor World Bank Group
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Împreună, aceste regiuni totalizează 72 % din portofoliul res tant al Asociației Internaționale pentru Dezvol tar e. Regiunea reprezentată de America Latină și Caraibe primește cea mai mare cotă de finanțare BIRD, fiind urmate d e ț ările din Europa și Asia Centrală. Corporația Financiară Internațională (IF C) și Agenția de Garan tare a Investițiilor Multilaterale (MIGA) sunt act ive în toate regiunile, dar se concentrează, pe de o parte, asupra Americii La tine, iar pe de altă parte, asupra Europei și Asiei Centrale
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
curs de dezvoltare, după 15 septembrie 2008. Ni cio companie de stat sau privată nu a emis obligațiuni pe piețele internaționale, în lunile oc tombrie sau noiembrie ale aceluiași an (graficu l n r. 3.29.); abia în decem brie, o corporație rusească a realizat emisiuni de 300 milioane dolari, iar guvernul mexican - emisiuni în valoare de 2 miliarde dolari. Se observă că emisiunile de obligațiuni au fost surprinzător de pu ternice în primele două luni ale anului 2009. D ebi torii
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Se observă că emisiunile de obligațiuni au fost surprinzător de pu ternice în primele două luni ale anului 2009. D ebi torii au continuat să pă trundă pe piață, profitând de îmbunătățirea con diț iilor. De fapt, țările (și nu corporațiile sau firmele) au fost cele care s au împrumutat foarte mult prin intermediul obligațiunilor de stat, până în 200 9, cu o sumă de 12 miliarde dolari din totalul de 17 miliarde dolari împrum uta ți (tabelul nr. 3.18.). Mediul financiar
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ând la 47 miliarde dolari, în timpul primelor t rei trimestre ale anu lui, în comparație cu aceeași perioadă a anului tr ecut. Mai mulți factori, printre care plata dividende lor , ratele de impozi tare, precum și alte reglementări, au afectat d eci ziile corporațiilor de a re investi sau de a repatria câștigurile asociate tit lurilor capitalurilor proprii . Pe parcursul ultimelor crize ce au avut loc în eco nomiile-gazdă, firmele multinaționale au repatriat câștigurile înregistrate peste veniturile curente sau au redus din expunerea creditelor contracta
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
devenit negative (graficul nr. 3 .36 .). În mod similar, după cum putem observa și pe baza graficului de mai sus, în mijlocul crizei financiare din Arge nti na, în 2002, veniturile re patriate au depășit câștigurile de capital, în tim p ce corporațiile au încercat să s se sustragă introducerii controalelor a upra ieșirilor de capital și tranzacțiilor în valută. În strategiile multinaționalelor privind repatrierea veniturilor, un rol deosebit de important revine climatului investițional. Astfel, în țările cu un climat investițional pozitiv, procentul d
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
mai bine în condiții de criză dec ât dezvoltarea externă (achiziții și fuziuni), în strategia ISD a corp ora țiilor transnaționale. În timp ce economia mondială se recuperează lent, se observă, de asemenea, o oarecare îmbunătățire a mediului de af aceri ale corporațiilor transnaționale. Acest lucru poate fi evidențiat pr in faptul că, după o scă dere bruscă, la începutul anului 2009, profitur ile revin, progresiv, la nive luri apropiate de cele dinainte de criză. În general, sporirea ISD a dus la creștere economică
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
dus la creștere economică pentru cel puțin două trimes tre . Astfel, creșterea continuă a PIB-ului - care s a dovedit pozitivă la mijlocul anului 2009 - a ofe rit un impuls suplimentar fluxurilor de ISD, în ur mătoarele trimestre. Ca o consecință, corporațiile transnaționale pot relua programele de inves tiții internaționale mai ambițioase. Acest lucr u e ste evidențiat, în special, printr o creștere marcantă în valoarea fuziunilor și a chi zițiilor transfron taliere, în timpul primului trimestru al anului 20 10, care, practic
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
e și rapide a depunerilor bancare - forțând managerii fondului să lichideze active le pe piețe nelichide. În timp ce presiunea asupra fondurilor nu a fost uniformă, probleme au apărut și pe pi ețe le de bilete la ordin negaran tate, emise de corporații (CP) și certificate ban care de depozit, pentru care fondurile de piață monetară reprezintă un gru p de investitori-cheie. Biletele la ordin fără garanții financiare au s ufe rit cele mai mari ie șiri: numărul total de bilete de ordin
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
care de depozit, pentru care fondurile de piață monetară reprezintă un gru p de investitori-cheie. Biletele la ordin fără garanții financiare au s ufe rit cele mai mari ie șiri: numărul total de bilete de ordin negarant ate emise de corporații (CP) a scăzut cu mai mult de 325 miliarde dolari, între 10 septembrie și 22 octombrie, dintr-un total de aproximativ 1 760 miliarde dolari (graficul nr. 4.2., panel dreapta). Băncile străine și ac ele instituții din S.U.A. care
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
din cota sa pentru fiecare șoc exogen și încă 7 5 % din cotă, în plăți eșalonate, pe parcursul unui singur an sau pe parcursul a doi ani. FMI nu este singura instituție care acordă asistență financiară țăr ilo r afectate de criză. Corporația Financiară Intern ați onală (IFC), componentă a Băncii Mondiale, care acordă împrumuturi pentru se ctorul privat, a anunțat că va lansa un fond de 3 miliarde dolari pentru a finanța băncile mici din țările sărace care sunt afectate de criza
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ră. Banca Interamericană de Dezvoltare (BID) a anunțat, în 2008, că va ofer i o nouă linie de credit de 6 miliarde dolari guvernelor membre, sporind, ast fel , împrumuturile sale tra diționale acordate unor proiecte specifice. Pe lân gă BID, Corporația de Dez voltare Andean (CAF) a anunțat o facilitate de lic hidități de 1,5 miliarde dolari, iar Fondul de Rezerve al Americii Latine (FLAR) s a oferit să pună la dispoziție 4,5 miliarde dolari, în eventuale linii de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
intermediare și construirea statului absolut, fără concurență din partea altor actori (pentru aceasta trebuie să așteptăm contribuția lui Hobbes). Cînd citim "Les Six Livres de la République" descoperim o "constituție" deosebit de complexă, o articulare subtilă de corpuri și colegii, de ghilde și corporații, de orașe și de stări... care reprezintă tot atîtea "limite și elemente de control" ale puterii regale. Este descrisă o guvernare mixtă care încearcă să echilibreze puterile în așa fel, încît nici una să nu o domine pe cealaltă; și care
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
sfârșitul secolului al XVIII-lea, la Frankfurt, care la vremea respectivă reprezenta principalul centru financiar al lumii. Necesitatea apariției obligațiunilor a fost justificată de insuficiența veniturilor fiscale ale statului. Industrializarea masivă la începutul secolului al XIX-lea, a creat marile corporații ce dispuneau de un capital imens. Forma juridică de societate pe acțiuni devine predominantă. Acțiunile corporatiste se află la originea mecanismului bursier prezent. Numărul burselor de valori a crescut continuu, înregistrându-se între 7 și 20 de burse de valori
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
respective".11 Această piață este centrată pe supravegherea și evaluarea structurii de management și mai puțin interesată în restructurarea producției societăților în cauză, fiind deci orientată spre constituirea așa-numitelor holdinguri financiare. Cadrul suport ideal pentru preluarea sau cedarea controlului corporațiilor este bursa de valori prin infrastructura, reglementările și barierele de intrare/ieșire nuanțate și accesibile pentru toate tipurile de investitori. De aceea, la bursă se poate transfera controlul, fie prin ramasaj bursier, fie prin negocierea blocurilor de control sau prin
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
pe de o parte, concentrarea eforturilor întregului portofoliu de firme spre atingerea unor obiective financiare comune, și, pe de altă parte, menține flexibilitatea operațională a fiecărei companii componente a portofoliului, acestea funcținând ca unități descentralizate de profit. Dezavantajul major al corporațiilor de tip holding este sistemul de impozitare a profiturilor aplicat: la firma-fiică, asupra transferurilor internaționale către firma-mamă, la firma-mamă și în final impozitul pe veniturile acționarilor. 5. Din punct de vedere al tehnicii de plată avem OPC cash, ofertă publică
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
agent economic modern". A crescut mult numărul așezămintelor religioase. Toate instituțiile publice și private, de la școli, spitale, unități militare și firme, au însemnele și execută riturile religiilor, ale ortodoxiei, în speță. Asimilarea inversă, mai recentă, de către instituțiile religioase, a unor corporații în mânăstiri, crearea micilor capitaluri pentru manufacturi de obiecte cultice, tipografii, edituri, ziare și reviste, spitale și centre de asistență socială sporesc fenomenele de secularizare și laicizare menționate. Reformele pe care le pretind occidentalii țărilor ortodoxe candidate la integrare trec
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Marga până de curând, completate cu alte tălmăciri din anii 1990. În scrierea lui Habermas despre "legitimarea în capitalismul târziu", din anul 1973, distinctă de scrierile despre "capitalismul monopolist de stat" ale compatrioților săi din Est, se arăta cum apar corporații naționale și multinaționale prin concentrările unor întreprinderi și din crearea unor forțe capabile să ocolească puterile statelor în organizarea piețelor de mărfuri, de capitaluri și de forță de muncă. Format din sistemele economiei, administrației și de legitimare psiho-juridică și morală
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
iar dacă ar fi posbil, s-ar muta și cursul Dunării spre Ocean. Suntem presați ca minereurile Apusenilor să fie prelucrate profitabil de firme ale celei mai mari țări din Vestul Îndepărtat. Ne îndoim că sinceritatea și dezinteresul pretins de corporația colonizatoare ar fi mai reale decât al celorlalte firme care au exploatat din antichitate aurul Apusenilor. Dacă prima "călăuză intențională" spre o nouă formă de viață, dominată de ideile normative specifice vieții intenționale, era doar "presentiment viu", grecii antici, favorizați
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
față de ceea ce este nou și recent. Hotelurile-cazinou, a căror viață nu depinde de cutremure sau de alte fenomene naturale, ci de voința umană și descoperirile tehnologice, sunt aparent în competiție unul cu altul. Totuși, formal și financiar, aparțin unei singure corporații, care le decide soarta și controlează circulația banilor în Las Vegas. După cum arată Gottdiener și Philips, sunt câteva teme pe care Las Vegas-ul le-a cultivat cu precădere, toate ținând de povestirile americane populare. În primul rând, este vorba
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
extrema dreaptă printr-o anomie exacerbată, rezultată din atomizarea și radicalizarea societății moderne de masă. Seymour Lipset, pe de altă parte, identifică fascismul cu o mișcare a clasei mijlocii, un protest împotriva capitalismului și socialismului în același timp, deopotrivă a corporațiilor și sindicatelor. Acestă definiție poate ajunge să legitimeze un "extremism de centru", atât de la modă în ziua de azi, și dovedește caracterul inconsistent al extremei drepte, capabilă să se mobilizeze în direcții politice divergente. (Beichelt și Minkenberg 2002, 4). Extrema
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
mai mult de 0,005% din veniturile de la bugetul de stat, procentaj care creștea până la 0,01% în anii electorali. O donație individuală nu putea fi mai mare de 100 de salarii minime, în timp ce o donație din partea unei firme sau corporații trebuia să fie mai mică decât 500 de salarii minime. Toate contribuțiile private trebuiau declarate, însă donatorul putea rămâne anonim dacă suma nu depășea zece salarii minime. Un partid putea primi donații anonime de până la 20% din subvenția primită de la
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]