13,488 matches
-
la ceas și își dă seama că mai are câteva minute de emisie. Are o inspirație de zile mari, ca să tragă de timp: Ați putea să-mi ghiciți și mie moartea? — Eu nu ghicesc, eu comunic, răspunde Esmé înțepată. Vă costă o sută de euro și un fir de păr. Gérard ezită: se gândește la ce a pățit Lionel. Dar profesionistul din el învinge. Trage o sută de euro din portofel și un fir de păr din freză. Le pune pe
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Sigur n-aș mai intra. Dar atunci, n-ar mai exista cartea. Și nici eu. Măcar așa, s-ar putea face un film după romanul ăsta. Eventual, o coproducție româno-franceză, filmată la București și cu câteva exterioare din Angers - să coste mai puțin. I-aș da titlul Funeralii fericite! Părerea lui Kiril Singurul lucru obiectiv care s-a spus despre mine a fost că sunt bulgar. În rest, numai insinuări care, dacă n-aș fi mort, ar constitui baza unui frumos
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
fac regie „În timpul lor liber”, pentru că adesea nu sunt bani ca ei să fie plătiți. În dramaturgie, scenografie, la fel. Dacă tot vorbim despre profesionalism, uită-te În cartea lui Ciulei să vezi ce presupune profesionalismul În scenografie. Câți bani costă un asemenea decor! Acum, uneori, nu-i nimic pe scenă. - Pe finalul discuției, aș vrea să vorbim și despre omul de litere Bogdan Ulmu. Scriitura dvs., fie că e vorba despre cărți sau simple articole, se Îndatorează stilului fragmentar. De unde
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
vorba. OMUL: De unde ai aflat asta? MICUL PRINȚ: Treaba mea. Am spus odată unui om mare și gros: Am văzut o casă frumoasă, cu cărămizi trandafirii, cu petunii la fereastră și cu porumbei pe acoperiș." M-a întrebat: "Cât a costat?" "Ce importanță are? i-am răspuns. A costat de trei ori mai mult decât o casă obișnuită." Omul acela mare și gros a exclamat: "Ce casă frumoasă!" Tu ești un fel de om mare. OMUL: Bine, dar eu va trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Treaba mea. Am spus odată unui om mare și gros: Am văzut o casă frumoasă, cu cărămizi trandafirii, cu petunii la fereastră și cu porumbei pe acoperiș." M-a întrebat: "Cât a costat?" "Ce importanță are? i-am răspuns. A costat de trei ori mai mult decât o casă obișnuită." Omul acela mare și gros a exclamat: "Ce casă frumoasă!" Tu ești un fel de om mare. OMUL: Bine, dar eu va trebui să spun cunoscuților mei că am întâlnit un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
html footnote>. Chiar și așa rolul acestui tip de inițiativă în reducerea corupției este neclar<footnote Goel, R.K., Nelson, M. (2008), “Causes of corruption: History, geography and government”, Journal of Policy Modeling, 2010, Vol. 32, Issue 4, editat de A.M. Costa, p. 439. footnote>. Cu o istorie de mii de ani, începând încă din antichitate, corupția reprezintă unul dintre modelele comportamentale cele mai rele dar, în același timp, extrem de răspândite în cadrul funcționarilor oficiali sau reprezentanților aleși ai comunității. În ultimul secol
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
suflecat pantalonii, i-a întins un leu cincizeci, a luat cântarul la subțioară și a plecat foarte liniștit. Țiganca, după el, stai, arză-te-ar gazu’! Dă cântaru’ înapoi! Marcel s-a ofuscat bine. Nu scria, bre, acolo că atâta costă? Apoi i-a explicat că, pentru a nu mai induce lumea in eroare, trebuie să inscripționeze pe carton: „Cântăritul - 1,50 lei“. Că e o diferență. Ș.a.m.d. Ouă prăjite. O rețetă Se ajunge acasă rupt de foame. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
n-am găsit loc de cazare. Cu cât înaintai, prețul creștea. Și ne-am întors, văzusem la intrare: rooms, rooms, rooms. Zimmer frei. Erau pensiuni din astea foarte drăguțe, cu vegetație, mi-a plăcut mie. Am bătut la o poartă. Costa invariabil echivalentul a 200 de mărci de persoană. Mit frühstück peste tot. Niște orășele satelit unde vin barosanii în week-end. Vorbeam pe la toți mit frühstück. M-au înnebunit. Lasă-l dracu de frühstück. Nu, că intră în preț. Problema era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
forței de muncă și Îmbunătățirea calității vieții. O ramură a economiei ce a necesitat o atenție deosebită a intervenției statului pe piața muncii datorită componentei sociale a fost și este industria minieră. Implementarea "Strategiei miniere" pentru perioada 2004 2010 va costa bugetul de stat circa 2,21 miliarde de dolari, din care pentru perioada 2004 2006 au fost necesare resurse financiare de aproximativ 1,2 miliarde de dolari. Potrivit documentului Întocmit de Ministerul Economiei și Finanțelor, 63.000 de mineri Își
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
vezi? Ai dreptate, jupâne. Acuma trebuie să plec, ca să mă întorc repede acasă, pentru că se înmoaie prea tare omătul. Jupâne, pune un băiat să adape armăsarul, după ce termină de ronțăit ovăzul. Da’ să nu fie cu gheață. Asta o să te coste o avere și nu știu de unde ai să plătești. Ia vezi, jupâne Froim, colea în fânul din coșul căruței. Ai să găsești plata cu vârf și îndesat. Dacă-i mâna lelii Zamfira, apoi știu că fac o afacere bună... Moș
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
muzicalitate... Dar nu e specialitatea mea, așa că..., și doctorul abdică abil de la poziția abordată. Așa o fi, dar să revin. Ați intuit bine că sunt măcinată de neliniști. Morile mele merg în gol și nimeni nu știe câtă energie mă costă funcționarea lor, metaforiză ea. Doctorul găsi că e timpul să părăsească rezerva. Se ridică, prinse un capăt al păturii și încercă să o învelească. Ea îi apucă pentru o clipă mâna, îi zâmbi cu înțeles, dar intuind surprinderea lui o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
rătăciți cam repede și de multe ori, chiar pe drumurile cunoscute; vă scuturați pantofii la intrare și bietele voastre soții vă cred buni de pus la icoană. Uite că ulciorul n-a mai ținut... Nici nu știi cât te va costa aventura, ce aventură, nebunia asta a ta. Ți-ai pus în plug cu o dezaxată care te consideră acum o proprietate a ei. Fii al ei! Mâine nu mă vei mai găsi aici. Uite acum îmi vine să te omor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
și simți rușine că, fiind sănătoasă și puternică, aștepta autobuzul. În acel moment, își dădu seama că autobuzul deja trecuse fără ca ea să-l observe.Ce să facă acum? Să-l aștepte pe celălalt nu avea rost, același timp o costa să ajungă și pe jos acasă. Se hotărî să plece. Simțea părere de rău pentru timpul ce-l pierduse, nu putea schimba nimic. Mergea cu pas grăbit și preocupată de gândurile ei. Deodată, vede la câțiva pași înaintea ei un
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
bune, iar cel rău vede rele. Să nu ne liniștim cu gândul că suntem buni pentru că nu facem nimănui rău, ci să învățăm a fi miloși și a face bine! Să nu ne zgârcim a spune cuvinte bune, nu ne costă nimic, dar cât folos pot aduce ele celor din jur! Și nu numai lor, ci și nouă în același timp. Aceasta vrea Dumnezeu de la noi; ca inima noastră să bată și pentru alții. Părintele Ilie Cleopa, când era stareț de
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
la Chișinău și începuse a munci la fabrica de confecții „Steaua roșie”. Încă peste doi ani, veni și rândul meu să plec de acasă. Susținusem bine examenele de intrare la Universitatea pedagogică din orașul Bălți. Despărțirea de părinți m-a costat mult. Să-mi fi spus atunci cineva că nu mă voi mai întoarce acasă decât în ospeție, nu aș fi crezut. Simțeam atât de mult lipsa părinților, că doream să las tot și să mă întorc acasă, de fapt să
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
dragostea cu care îi trata pe cumpărători, o făceau să pară o zână. Tot satul o îndrăgise și oamenii i se adresau, la rândul lor, cu respect și cu drag: - Lizuță, ai zahăr? - Lizuță, dă-mi, te rog... - Lizuță, cât costă? Tatiana hotărâse definitiv că, atunci când va crește mare, se va face vânzătoare ca și Lizuța. Timpul trecuse repede și Tatiana se făcuse mare. Nu-și schimbase părerea despre viitoarea ei profesie, rămase fidelă hotărârii luate încă din copilărie. După absolvirea
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
așa cum știa el, scoase un smoc de bani pe care îi arătă celor ce vindeau, ca semn de încuviințare, apoi, la fel, îi băgă înapoi. Cei doi, când văzură smocul de bani, își dădură seama că erau mai mulți decât costa cojocul lor și, hai să-l ajute pe om să-l măsoare. Moș Parfene lăsă pufoaica pe masă, luă cojocul și se îmbrăcă. Și-l potrivi bine pe corp, ridică gulerul și se întoarse cu spatele, așteptând să audă părerea
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
sunt de obicei oameni înstăriți, de-a lungul coastei vezi case foarte frumoase, vederea la Oceanul Pacific se plătește scump și este un motiv de fandoseală. Numai că vraja apei dispare după câteva săptămâni. Chiar dacă vezi oceanul doar din baie, te costă bani grei, spune Kati. Râdem amândouă. Spun: "I am hungry". Râde: "Just moment, please". "It's OK". Intrăm într-o pensiune. Bucătarii se mișcă nestingheriți în spațiul deschis, preparând tot felul de specialități. Miroase bine, pensiunea are și o terasă
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
intelectuală de excepție. Nu se tutuiau, dar se pârjoleau din priviri și în jur "mirosea a creier ars", cum spuneau fascinați și invidioși colegii lui Aide. Toată Agronomia se hrănea din această poveste de dragoste intelectuală. Dar pe Aide a costat-o cariera universitară. Târziu și-a dat seama de naivitățile ei de atunci, de pasiunea științifică consumată degeaba. Profesorii se uitau la ea ca la o stea cu coadă, ea nu voia să accepte că ei sunt împărțiți în găști
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
pe ochii bulbucați. Normal că cele mai bune țigări erau alea cu filtru, unele chiar parfumate pe deasupra, gen Litoral, Amiral, Snagov sau Aroma, dar fiind scumpe, între cinci și șapte lei pachetul, ne mulțumeam cu Mărășești, Naționale sau Carpați, care costau doar doi lei snopul, fiind considerate de uz muncitoresc. La librăria din sat, de unde ne procuram țigări fine, prin interpuși, se afla un gestionar în vârstă, nea Miron, cu un picior de lemn, de la care cumpăram rechizite școlare și cărți
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
este de asemenea foarte bună, pentru că și ea se bazează exclusiv pe specialiști. Deși o considerăm aproape la fel de bună ca și varianta numărul trei, există mai multe diferențe, pe care le vom prezenta în continuare. Angajarea unei firme de PR costă mai mult sistemul decât varianta numărul trei. Din punctul de vedere al obiectivității, această variantă este foarte bună, deoarece orice evaluare externă nu e impregnată de un efect de halo datorat solidarității intrasistemice. Din punctul de vedere al identității sistemului
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
și ce croială să aibă rochia mea de mireasă. - Păi n-o vrei albă? - Nu aia tu cu care voi fi mireasă, scuză-mă, ci cealaltă, când mă voi despodobi, clarifică Olga. - Contează? - Și încă ce mult! Mai ales cât costă. Știi că nu prea stau bine cu banii. Mama a investit enorm în trusoul meu de nuntă. Chiar i-am și spus: Mamă, mamă, numai mătase? Sunt și alte materiale mai ieftine tot așa de bune! Ce știi tu, mi-
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
viață fără a fi împovărată de cele mai mărunte și meschine griji. - Te cred. Dar calculele tale au dat greș. În ceea ce privește năstrușnicele gânduri, trebuie să le alungi în pustiu, să te abții de la orice nebunie. Tot pe tine te-ar costa: așa, să știi! Să te ferești ca de foc de lucruri ce te-ar putea coborî până și în proprii tăi ochi. Ce e scris să fie al tău, va fi al tău, vei vedea, va veni și ziua aceea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
suflet blând și inima de miere; respect față de sine, față de tradițiile pe care le moștenise din familie, în ale moralei și amorului; hotărarea fermă de a fi, oricând și pretutindeni, ea însăși, o carecterizau de minune. Minunea asta, însă, o costa mult, din viață. De la un timp, aproape că nu mai putea fi stăpână pe sine. Totuși, nu se desconspira. Era hotărâtă să meargă până la capăt. Dacă așa-mi este firea, așa am să rămân până la final. Orice mi-ar scoate
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
matale, dar, ți-i dăm, în secvențe reduse; și ca să putem respecta legea, și ca să te putem feri de un eventual jaf. Dar am nevoie de bani. În primul rând, ca să-mi cumpăr mașina din vitrina magazinului din față. Cât costă? Nici nu m-am uitat, dar, nu contează. Ba, contează. Hai cu mine acolo, să vedem, și, să acționăm, în funcție de...Bine, hai. S-au dus. Dacă e vorba numai de atât, da, se poate soluționa, cerința dumitale, pe loc. Hai
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]