7,334 matches
-
și, În special, În Învățământul superior. Dintre acestea, cele cu impactul cel mai puternic au fost apariția universităților particulare, autonomia universităților de stat și competiția Între universități, În special În scopul atragerii unor surse de finanțare extrabugetară. În noile condiții create, a Început să se pună problema unui concept al calității și În Învățământul superior. Această tendința a fost susținuta de Ministerul Educației și Cercetării, prin crearea unui consiliu, Consiliul Național al Managementului Calității În Învățământul Superior (C.N.M.C.I.S.) În anul 1999
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
de la simplul concept de control al calității pentru produse și servicii la managementul calității, care este parte din managementul general al unei organizații consacrate, În spiritul familiei de standarde ISO 9000. Este vorba de o stare de spirit care trebuie creată și Întreținută pentru a fi aplicată Într-o Întreprindere productivă, cât si Într-o Întreprindere de prestare de servicii, Într-o administrație sau Într-o universitate. Manualul calității care este impus a se elabora pentru fiecare unitate universitară este „imaginea
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
de control impus de MEC este de tip filtru. Asigurarea calității Învățământului se reduce, În acest caz, la un test de conformitate. Deși este relativ simplu, testul este necesar Întrucât cu ajutorul lui se controlează dacă instituțiile de Învățământ superior nou create corespund cerințelor minimale ale sistemului universitar. În baza acestor acte normative au fost create organisme de supraveghere și control a calității Învățământului superior la nivel național, la nivelul fiecărei universități și diviziuni a acestora (facultăți, departamente) care formează Sistemul de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
și atitudini profesionale din partea corpului profesoral și a studenților. un climat intelectual oferit ca suport pentru studenți și profesori. Rolul educațional de lider În regenerarea academică a Londrei. o cultură organizațională și managerială adecvate realizării misiunii și strategiei adoptate. Viziunea creată trebuie să genereze o atitudine de Încredere În viitor și În posibilitățile universității de a se dezvolta pe direcția considerată. O viziune oportună oferă posibilitatea tuturor membrilor universității să Își identifice interesele cu cele ale instituției și, deci, să-și
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
care raportul număr de studenți ce revin În medie la un cadru didactic se situează În țările europene la 15-18 studenți/cadru didactic, universitățile românești Își permit „luxul” de a se situa la o medie de 5-6 studenți/post didactic creat. Acest raport coboară chiar sub 2,5 studenți/post În cazul Învățământului artistic. Situația aceasta specială se datorează și faptului că Învățământul superior artistic este organizat În instituții cu un număr redus de studenți (uneori sub 500 de studenți) și
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
nevoile dezvoltării instituționale, nu În funcție de nevoile individuale ale corpului didactic. Având În vedere dezvoltarea disciplinelor și specializărilor universității administrația academică trebuie să se Întrebe mereu: Ce și câte profesuri sunt necesare și suficiente pentru dezvoltarea unei discipline / specializări? În ce măsură profesurile create contribuie la dezvoltarea instituțională și optimizează gestionarea resurselor? b) Instituirea unei proceduri: Crearea unei profesuri noi sau ocuparea unei profesuri vacantate se poate face după următoarea secvență: 1.Rectoratul creează o nouă profesură sau Rectoratul, la cererea Decanatului, aprobă Începerea
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
de acțiune dorită de emitent sau contribuie la apariția unei afecțiuni sau boli. Gândul este o forță, o energie, dar este de asemenea o materie foarte subtilă care lucrează Într-o regiune foarte Îndepărtată de planul fizic. În stare abia creată, gândurile pe care le formăm nu ating, Încă, materia densă, vizibilă; ele nu ating și nu fac să vibreze decât ceea ce se apropie cel mai mult de natura lor, adică elementele cele mai subtile care există În noi sau În
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
oamenilor. Se dorea - și cercetările s-au focalizat pe aceasta - descoperirea unor modalități de manipulare a comportamentului uman, care să vină În Întâmpinarea intereselor politice, În contextul apărării naționale și al războiului. Interesantă În toate acestea este complexitatea dispozitivelor exterioare create, care pot altera chiar esența stării de umanitate. Ideea care stă la baza acestor arme “care nu ucid” este de a determina ca inamicul sa-și piardă capacitatea de a raționa fără a-l ucide, pentru a-i lua ostateci
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
În funcție de culoarea pielii. Din acest punct de vedere cercetările făcute de israeliți sunt la fel de rasiste și se bazează pe capacitatea de a omorî victima În conformitate cu ADN-ul inclus În programul armei biologice. Dr. Goosen a mai spus: “Răspândirea acestei boli create artificial se preconizează a fi realizată prin bere, porumb sau chiar vaccinuri”. El mai pretindea că nu a reușit să oprească acest proiect. Recent, un document “top secret” al Pentagonului avertiza că “agenții biologici pot fi modificați (programați) genetic să
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
o marginalie, o alunecare pe contur, o aproximare subiectivă, hazardată și oricând contestabilă a exteriorității ei. Or, procedând În felul acesta, ieșim din regula filozofării și conferim memoriei un rol prea mare prin comparație cu cel al gândirii. Distanța astfel creată instituie o nouă identitate, o tensiune de pe urma căreia profită orice discurs biografic. Sumă nu numai a unor situări În real, În social, ci și În timp, jurnalul intim conține, În filigran, Întreaga istorie a inițierii În moarte a scriitorului. Însă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
vechile sale funcții), banalitatea vieții. Mai mult decât atât, ea o proiectează Într-o formulă tranzitorie - și/și - În care se mai recunosc atât datele inițiale, cât și deplasările de sens provocate de plonjarea spre adâncimile textului a Înțelesurilor nou create. Intimitatea funcționează, la nivel textual, ca un substitut de principiu estetic. El individualizează În mod spontan scriitorul care a optat pentru narațiunea confesivă, redublând mecanismele de producere a textului literar. Scos din contextul amorf În care existase până atunci, cuvântul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
a celui care „ține” jurnal se desfășoară Între un Înăuntru și un În afară. Afară sunt ceilalți, universul inform, societatea, evenimentul banal și cel istoric, Înăuntru e acea bienheureuse intériorité41, descoperită prin exercițiul scrierii zilnice. Sau, dacă nu descoperită, măcar creată. Autodistrucția Între obsesiile pedagogice (jurnalul e reminiscența caietului, reproducerea obiceiului „temei de casă” zilnice) și obsesiile penitentului care-și mărturisește greșelile 42, se Întinde un complex flagrant de vinovăție. Prea puține jurnale intime dau o imagine strălucitoare a autorului. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
etc. mai mult sau mai puțin "istorice", reluând teme deja familiare genului sau contestând ludic rigiditatea discursului oficial. Cartea păstrează însă un prestigiu aparte, fiind în mod special agreată de educatori. În acest registru, universul școlar are propriile sale oferte, create chiar de autorii programelor sau ai manualelor, adevărați constructori de certitudini didactico-istorice. Și în această privință, ultimele decenii au fost marcate de activitatea prolifică a profesorului Dumitru Almaș 200. Din seria lucrărilor sale201 considerate "lecturi potrivite pentru copii și adolescenți
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
nu este suficientă pentru a vorbi despre cunoașterea istorică. Este nevoie de o reprezentare inteligibilă a "timpului trăit"273 în diferite segmente cronologice sau de o adevărată "ucenicie a timpului"274, așa cum bine a înțeles Neagu Djuvara. Mai precis, trebuie creată o diferențiere între cronologie și temporalitate, între simpla succesiune și consistența sa. Istoria are tendința de a opera transformarea unor unități de timp convenționale în cadre, iar cadrele în corpuri cu o existență autonomă. "Ne vine greu să nu concepem
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
era pus sub semnul "luptei pentru supraviețuire" duse de o Românie care se străduia să își continue existența, în ciuda dezastrelor din jurul său. Pentru ea, prăbușirea imperiilor vecine a fost deopotrivă periculoasă, prin contagiune, dar și promițătoare, prin vidul de autoritate creat. În acest context și în paralel cu preocuparea principală de a nu fi nimiciți în războiul cu Puterile Centrale, românii "au hotărât" unirea. Era vorba de românii din "provinciile aflate sub stăpânire străină". Decizia politică le-ar fi aparținut, deci
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ca la orice extindere (Hors de narrativité, point de salut), apare pericolul diluției conceptuale și voalării frontierelor, sesizat deja de Greimas în introducerea la lucrarea Du sens II (1983): "Reflecția teoretică fecundă comportă inconvenientul de a depăși aproape totdeauna conceptele create și termenii aleși pentru a le desemna. În domeniul semiotic cel mai bun exemplu este poate conceptul de narativitate: cu ambiția la început de a ocupa doar clasa discursurilor narative, ea a încercat, evident, să-și construiască o sintaxă. Cercetătorii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
literar. Văzută prin ochii lui Soljenițîn, imaginea recluziunii are o amploare ce dă fiori: închisoarea, lagărul, spațiul deportării și clinica oncologică sunt tot atâtea lumi închise, incluse într-o mai vastă lume închisă, care este însuși statul sovietic. Sunt lumi create artificial a căror rațiune de a exista este libertatea îngrădită. Dacă, altădată, la Dostoievski, răul din lume lua forma "libertății de nimic îngrădite", după aproape un secol, omenirea apare confruntată, la Soljenițîn, cu răul ce provine din "libertatea îngrădită"131
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Booth despre opera literară în general, "autorul creează o imagine a sa și o altă imagine a cititorului său; el își făurește cititorul, la fel cum își făurește "alter ego"-ul, și cea mai izbutită lectură se realizează atunci când identitățile create, ale autorului și cititorului, pot ajunge la un acord deplin"309. Odată ce stabilește și menține legătura cu cititorul, naratorul din Arhipelagul GULAG își construiește discursul abstract 310, prin care în mod frecvent enunță reflecții, de tipul: "Nevinovăția generală zămislește pasivitatea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ulterioară accentuare a sacralității dominus, exprimată prin forme exterioare de conotație rituală. Factorul religios nu putea fi ignorat de la reorganizarea Imperiului unde, absolutismul teocratic inaugurat de Dioclețian a vrut să atragă atenția asupra observării tradițiilor romane și să reia atmosfera creată cândva de cultele antice reînnoindu-le. Numindu-se Iovius, împăratul voia să ara-te că fiind fiul lui Jupiter domnea și conducea Imperiul, în timp ce augustul Maximian, numit Herculius era executorul. O asemenea atmosferă sacralizată nu putea să nu intre în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
negativă ce implică uzul violenței, ci în cea pozitivă care subînțelege colaborarea cu Dumnezeu în acceptarea voinței sale. Jahve este Dumnezeul păcii, al shalomului; expresia frecventă Dumnezeul oștirilor este interpretată în sensul de Dumnezeul oștirilor cerești și pământești, al universului creat, înțeles ca plinătate a shalomului. În viziunea profeților, construirea păcii este un dar al lui Dumnezeu ce neagă pasivitatea omului invitat să răspundă pozitiv chemării sale. Interpelarea adusă de cuvântul profetic, vestitor de pace, începe prin exprimarea unei simple premise
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
inima plină de ură. Gravitatea acestei atitudini constă în refuzul darurilor lui Dumnezeu: dreptatea și pacea. În aceste condiții, omul care nu se regăsește în sintonie cu Creatorul său și din reflex își urăște fratele, imaginea Domnului, răstoarnă semnificația lucrurilor create; fierul ce trebuia folosit pentru cultivarea pământului contribuie acum la săvârșirea crimelor. Așadar, sentimentul de ură provoacă omuciderea individuală și cea colectivă, iar episcopul, pentru a evidenția și mai mult negativitatea acestui lucru, spune că aceasta nu poate fi spălată
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
dacă l-ar fi avut pe sfântul Petru în mijlocul lor, nu ar mai fi avut trebuință de o altă dovadă de recunoaștere ori de consolare apostolică. Cohors Italica, unde se afla centurionul Cornelius, nu făcea parte din I Legio Italica creată în 56 p.Chr. de împăratul Nero; era una dintre cohortele de cetățeni romani voluntari, de la începutul primului secol, când Caesar Augustus a adunat din Germania și Iliria mai multe cohorte de liberți, pe care le-a numit voluntare. Mai
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
necesită instruire specifică și directă În această arie, ei neexprimând, de obicei, o tendință naturală de a se angaja În interacțiuni sociale. Strategiile ce țintesc creșterea abilităților de discurs verbal ale copiilor cu autism trebuie implementate prin intermediul unor activități special create, mai ales cele Înalt motivante pentru ei și, de asemenea, cu ajutorul feedback-urilor pe care aceștia le primesc În timpul schimburilor comunicaționale. De exemplu, dacă un copil este foarte interesat de “Pokemon”, activitățile vor fi În așa fel “montate” Încât să
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
în România, mai precis de a sonda terenul și a lua notă de cerințele lui Antonescu. În convorbirea avută cu șeful statului român, la 15 septembrie 1940, Kurt von Tippelskirch a constat îngrijorarea maximă a generalului Ion Antonescu față de nesiguranța creată permanent de Uniunea Sovietică. În discuții, cu această ocazie, generalul german avansa șefului statului român că un conflict militar între Rusia Sovietică și Germania este inevitabil, deși între cele două state încă funcționa cunoscutul Pact de neagresiune Ribbentrop-Molotov. După tratativele
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
așteptat și râvnit, la București s-a instalat regimul comunist, fabricat, exportat și patronat de Moscova. Se adevereau, în acest fel, cuvintele lui I. V. Stalin către I. B. Tito, la Moscova, în aprilie 1945. De altfel, în condițiile concrete create, nu a fost de mirare că majoritatea complotiștilor de la 23 august 1944 aveau să-și găsească sfârșitul în cele mai strașnice condiții (unii asasinați, în închisorile și lagărele comuniste), alții fiind nevoiți să se expatrieze și numai foarte puțini (Ioan
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]