5,590 matches
-
vezi dacă o să te mai blagoslovească!»” (Iov, I, 6—9, 11). Dumnezeu, cred că oricum, a simțit un ghimpe în inima sa curat dumnezeiască și cuprins în secret de o normală îndoială, nu a vrut să facă personal vreun rău credinciosului său slujitor, însă i-a îngăduit lui Satan să-l persecute cât vrea mușchii lui, ba încă și mai mult un pic. „Iată, toate câte are sunt în puterea ta! Numai asupra lui mâna să nu ți-o întinzi", i-
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
prinsori cu bunul Dumnezeu, în urma cărora prea naivul Iov, neștiind care-i chichirezul, cade în păcatul greu al hulirii de Dumnezeu, atunci când e lovit de nenorocire. Iar Dumnezeu, acceptă pariul cu bunul său prieten Satan, sperând în secret, că prea credinciosul său rob, pre numele său Iov, se va arăta răbdător până la capăt. De aici reiese, clar și fără nici un dubiu, că Dumnezeu oricât ar fi el de Dumnezeu, nu este prea sigur pe știința viitorului și greșește uneori al dracului
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
băut și, în mod sigur, nu face parte din „elita" satului. Carevasăzică, hâc, după părerea dumnealui, Dumnezeu l-a convocat la clacă pe fiul său Isus Hristos și s-au pus pe scris o carte pentru tot românul, fiindcă este al naibii de credincios și ortodox, să nu-i fie de deochi, de creștin ce este. La întrebarea, ce deosebire este între sărbătorile de Crăciun și cea de Paști, mai mulți au pus punctul pe i, așa ca să se știe, de Crăciun se taie
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de adevărat viața lui Dumnezeu, nu aș avea nimic de zis pe lumea aceasta contra lor. Dar uitați-vă în jur, mai ales când sunt sărbători din acestea, în care se aduc moaștele vreunui sfânt. Hoarde întregi, de așa ziși credincioși, se calcă în picioare pentru a ajunge în preajma moaștelor, punându-și în gând dorințe uneori năstrușnice, dacă nu de-a dreptul prostești, cum ar fi de exemplu, să-i dea Dumnezeu lui Băsescu gândul cel bun pentru a nu le
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
să facă iertarea păcatelor chiar și pentru cei de pe lumea cealaltă. Comod, direct din fotoliu, în ultima noapte dinaintea examenului, un student poate trimite de pe iPhone un „acatist pentru reușita la examene și alte momente importante din viață". În funcție de solicitare, credinciosului student, pe loc i se calculează, contravaloarea serviciilor promise : 1 euro pentru un acatist citit o zi în biserică, 1,84 euro pentru două zile sau 2,80 euro pentru trei zile cât ține un examen. Apoi poate să se
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Părinților”<footnote Părintele Mitropolit Nicolae, Farmecul scrierilor patristice, Edit. Anastasia, 2002, p. 18. footnote>. Din punct de vedere teologic creștin, a trăi în actualitate înseamnă a cunoaște problemele religioase ale vremii noastre, a da răspuns năzuinței după mântuire a oamenilor credincioși, în lumina Evangheliei Mântuitorului și a scrierilor Sfinților Părinți. Studiind operele patristice, descoperim cu bucurie conglăsuirea minunată a Părinților și armonia scrierilor acestora. Cu toții mărturisesc o învățătură dumnezeiască și unanim acceptată de Biserică. Universalitatea literaturii patristice o garantează universalitatea Sfintei
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
la biserică și locul ei în societate. Prima, imprecația și revolta, este ilustrată de lectura critică timpurie propusă de Dumitru Drăghicescu: "românii sunt dintre toate națiunile creștine de orice rit, poporul cel mai ateu, cel mai sceptic, cel mai puțin credincios". A doua, opusă, vestește renașterea și misionarismul istoric, căci, așa cum spunea contele Hermann Keyserling: "Biserica românească e vie. Numai acolo Biserica greco-ortodoxă nu a încremenit. (...). Astfel, misiunea lor europeană, dacă au vreuna, ar trebui să fie neîndoielnic aceea de a
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
o întreprindere captivantă, care solicită în mod special imaginația sociologică. Analizând practicile religioase, va trebui să ținem seama de numeroase și diferite credințe și ritualuri, ce se găsesc în variatele culturi umane. Putem lua în considerare idealurile umane care inspiră credincioșilor convingeri profunde, privindu-le totodată cu detașare. Trebuie să confruntăm ideile care caută eternul, recunoscând în același timp că grupările religioase promovează și țeluri pământene cum ar fi dobândirea de bunuri sau mărirea adepților. E necesar să recunoaștem diversitatea credințelor
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
și folosirea scrierilor sacre din alte credințe este socotită un păcat. Sociologul adună opiniile acestor credincioși." (Cuciuc, 1996, pp. 37-38). Prin ele, sociologii capătă informații despre credința și religia subiecților, eventual părerea despre alte biserici, constatarea că unii oameni sunt credincioși, iar alții nu, dar nu vor putea sintetiza din aceste opinii unilaterale o definiție a religiei în general. Religiile concrete sunt forme specifice de manifestare a credinței în Dumnezeu, iar capacitatea creatoare a credincioșilor este inepuizabilă. Se apreciază uneori că
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
un nivel ridicat de religiozitate poate să aducă după sine nu doar preferința pentru un patern tradițional de familie, ci și orientarea către respingerea alternativelor democratice de guvernare a unei țări, însă și stimularea motivației pentru muncă. Conform datelor, românii credincioși sunt mai motivați să muncească, indiferent că se duc la muncă pentru bani sau pentru dezvoltarea personală. Trebuie menționat însă faptul că este posibil ca efectul stimulativ al muncii să se datoreze nu numai credinței religioase, ci se poate ca
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
potențial. Pentru că nu critică și nici nu sprijină sistemul, sunt mai degrabă ignorați. Ei constituie "rezistența prin cultură", o rezistență aflată împotriva conformismului ridicat la rang de fericire cotidiană. Ultima categorie aparține intelectualilor câștigați și educați complet, susținători convinși și credincioși. Intelectualii în vârstă și cu renume sunt aduși în partid din motive propagandistice; cercurile politice uzitează numele lor în schimbul unor avantaje materiale, fără să le acorde putere. Tinerii beneficiază de un alt tip de tratament, deoarece pot fi controlați și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
oferind, prin adeziunea sa totală și parcă tinerească, una din puținele proze pe care această mișcare bogată în exemplificări picturale și poetice și le-a aflat la noi. În afară de dicteul automat căruia, de altminteri, suprarealiștii nu i-au fost totdeauna credincioși -, toate refuzurile, împlinirile și idiosincraziile suprarealismului pot fi regăsite în acest roman sau, dacă preferă autorul, în acest Pohem de iubire care este Zenobia"252 confirmă nu numai valoarea cronicilor, ci și permanența valorii. Monica Lovinescu devine în timp o
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cu încă trei colegi de încredere, în urma lor și alții, după ce au răspuns la apel cu tradiționalul: "prezent!", profitând de înghesuială, pierduți în mulțimea pestriță a studenților, au hotărât să meargă cu orice preț la Înviere; nu pentru că erau extrem de credincioși sau evlavioși, ci pentru simpla plăcere de a respira în voie, de a se simți stăpâni pe soartă, măcar în timpul liber care era al lor și care nu trebuia confiscat de nimeni. După mai multe încercări nereușite, au găsit punctul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
îl numesc Enchiridion [manual]. Unde mi se pare că am arătat cu destulă luare aminte cum trebuie cinstit Dumnezeu și care este adevărata înțelepciune pe care o definește Scriptura”, scrisă în 421, la cererea lui Laurențiu, un roman cultivat și credincios, care dorea să aibă un rezumat al credinței creștine, precis, concis și ușor de consultat. Augustin îi recomandă să se străduiască a cultiva adorarea lui Dumnezeu prin credință, speranță și dragoste. De aceea el explică mai întâi Simbolul de credință
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Gheorghe Drăgan și Vasile Șuvăială, redactorii veniți din partea Editurii Junimea doar numai și numai să-mi dea exemplarele de autor, Via Bobu, fata mea, Ionuț Bobu, băiatul Viei, Gheorghe N. Flondor, văr bun de-al meu și Vasile Cozma, prieten credincios al casei noastre. Către sfîrșit a venit (nepoftit ) Buimacu și nu știu cum îi mai zice, preot al parohiei Dănești, împreună cu soția sa, preoteasa. ....Exemplarul pe care ți-l dau, va fi fost ori pe cruce, ori chiar pe mormînt... Să-l
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
apostolii, martirii și ceilalți sfinți și slujitori ai lui Dumnezeu. În Cartea a VI-a, în 23 de capitole, Cassian face o analiză amănunțită a Simbolului de credință al Bisericii lui Nestorie din Antiohia, îndemnându-l pe acesta să fie credincios afirmațiilor cuprinse în el. Simbolul este clar și categoric în legătură cu dumnezeirea lui Hristos: ,,Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, de-o ființă cu Tatăl” pe când Nestorie procedează asemeni ereziei sabeliene și ariene și susține că au fost doi Hristoși
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ideologiilor național-populiste ridică democrației creștine probleme foarte serioase privind strategia. În articolul deja citat, din 17 martie 1990, The Economist punea întrebarea: "Will they stay true to their religious roots, or become just another variety of the centre-right?" (Vor rămîne credincioase rădăcinilor lor religioase sau vor deveni doar o altă variantă de centru-dreapta?) . Partea I Moștenirea secolului al XIX-lea I În căutarea răspunsurilor Democrația creștină europeană din secolul al XIX-lea a apărut ca urmare a dorinței catolicilor de a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de catolici, beneficiind de susținerea episcopatului, interclasist și foarte activ pe plan social, îl îngrijora. A angaja o bătălie cu Biserica catolică avea avantajul de a-i face pe catolici să apară ca niște răi cetățeni germani, puțin devotați unității, credincioși unui monarh străin (dogma infailibilității, proclamată de conciliul Vatican în iunie 1870, era o armă importantă) și de a crea un culoar cu ajutorul protestanților, împiedicînd orice apropiere interconfesională. Celebra expresie a deputatului liberal anticlerical R.Virchov, "Kulturkampf" (sau lupta pentru
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
că această catastrofă fusese cauzată de abandonarea principiilor creștine, care ele singure puteau permite refacerea Germaniei pe baze sănătoase și salvarea acesteia. Această convingere se regăsește atît în Apelul pe care Andreas Hermes, ministru în timpul Republicii lui Weimar, om foarte credincios, l-a făcut public pe 26 iunie 1945 la Berlin cu ocazia fondării Uniunii Creștin-Democrate germane, cît și în discursul de o mare importanță rostit de Adenauer la Löln pe 24 martie 1946, în care el stabilea un fel de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
ca temă comună catolicismului și fascismului. Acest curent s-a manifestat cu putere, avînd în fruntea lui episcopi, în timpul marilor "bătălii" economico-politice (luptele demografice, ale grîului...), precum și, într-un mod cu totul spectacular, la declanșarea războiului din Etiopia, război prezentat credincioșilor ca o nouă cruciadă; episcopul nu a fost zgîrcit nici cu discursurile lirice, nici cu binecuvîntarea drapelelor și a altor simboluri ale cuceririi. Ideologia cruciadei a dus la reacții ale catolicilor față de intervenția italienilor în Spania. Afascismul a fost o
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
care au venit din împrejurimile Antiohiei, în vol. Cateheze baptismale, p. 122) 10 „Se numește credință, credința care face semne și minuni. Dar se numește credință și ceea ce ne duce la cunoașterea lui Dumnezeu, potrivit căreia fiecare din noi este credincios”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 4, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 271) „Credința
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
la cele ce se petrec în casa ta și vei vedea cât de absurd este acest gând! De ai fi neomenos și crud și mai sălbatic decât fiarele, n-ai vrea la moartea ta să lași nerăsplătit pe un rob credincios, ci îi vei da și bani și 77 libertate. Și pentru că atunci când pleci din lume, nu mai poți să-i faci vreun bine, îl recomanzi moștenitorilor tăi, îi rogi, faci totul ca să nu rămână robul nerăsplătit. Dacă tu, un rău
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
au fost în aceeași stare ca și ei; așa precum le osândește pe fecioarele cele nebune, punându-le în față pe fecioarele cele înțelepte, cum osândește pe sluga care se îmbăta și se îmbuiba, punându-i în față sluga cea credincioasă, cum osândește pe cel ce a ascuns talantul în pământ, punându-i în față pe cel ce a adus încă doi talanți, Hristos osândește pe fiecare om păcătos punându-i în față pe cei ce au făcut fapte bune”. (Sf.
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a LXXVII-a, 11, în PSB, vol. 53, p. 307-308) „... se vor așeza tronurile și Cel Vechi de zile Se va așeza și se vor deschide cărțile care au scris în ele faptele și cuvintele și gândurile noastre în chip credincios și nemincinos; când mii de mii de îngeri vor sluji Lui și zeci de mii de zeci de mii vor sta în jurul Lui și amenințarea focului arzător se va întinde peste tot și va înconjura toate și va topi munții
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sunt împărați, domni și Dumnezeu. Pentru că s-a scris: Împărat al împăraților și 84 Domn al Domnilor (Apoc. 17, 14)”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XXVII, 3, în PSB, vol. 34, p. 215) „Când un suflet credincios și iubitor de adevăr privește la bunurile veșnice, rezervate celor drepți și la binefacerile cele negrăite din viitor ale harului, se socotește nevrednic - cu (tot) zelul, munca și truda sa - de promisiunile cele de negrăit ale Duhului. Acesta este cel
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]