51,468 matches
-
Apreciază că, din cauza sintagmei anterior menționate, dispozițiile criticate au fost interpretate într-o modalitate care a dus la condamnarea sa. În concluzie, susține că sintagma „lasă să se creadă“ permite condamnarea unor persoane nevinovate, ceea ce determină neconstituționalitatea dispozițiilor criticate. ... 4. Având cuvântul, reprezentanta Ministerului Public arată că autorul excepției a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de cumpărare de influență reglementată de dispozițiile art. 292 din Codul penal. Așa fiind, apreciază că dispozițiile art. 291 din același act normativ
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
cauzele de nepedepsire. Prin incriminarea acestei fapte se realizează transpunerea în legislația internă a obligației cuprinse în art. 12 din Convenția penală privind corupția. Nu se poate reține încălcarea prevederilor art. 20 alin. (2) din Legea fundamentală, textul de lege criticat fiind conform principiilor constituționale și convenționale. Sintagma criticată se regăsește și în dispozițiile care incriminează infracțiunea de trafic de influență, aceasta fiind interpretată atât de practica judiciară, cât și de literatura juridică de specialitate, astfel încât destinatarul normei își poate
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
realizează transpunerea în legislația internă a obligației cuprinse în art. 12 din Convenția penală privind corupția. Nu se poate reține încălcarea prevederilor art. 20 alin. (2) din Legea fundamentală, textul de lege criticat fiind conform principiilor constituționale și convenționale. Sintagma criticată se regăsește și în dispozițiile care incriminează infracțiunea de trafic de influență, aceasta fiind interpretată atât de practica judiciară, cât și de literatura juridică de specialitate, astfel încât destinatarul normei își poate adapta conduita. ... 5. Având cuvântul în replică, autorul
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
Ionuț Greci cu ocazia soluționării apelului declarat împotriva sentinței penale prin care autorul excepției a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 292 alin. (1) din Codul penal. ... 9. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile criticate, în special sintagma „lasă să se creadă“, sunt lipsite de claritate și previzibilitate, fiind formulate în sens larg și în termeni vagi, ceea ce determină un grad sporit de impredictibilitate. Face referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
împotriva României. Susține că sintagma „direct ori indirect unei persoane care lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public“ nu distinge expres actele, faptele sau omisiunile care pot atrage răspunderea penală. ... 10. Modalitatea de redactare a dispozițiilor criticate impune o obligație generală de a avea o conduită față de un număr nedefinit de persoane, necircumstanțiate, cu consecința aplicării de sancțiuni penale deși nu sunt incriminate fapte concrete. Apreciază că textul este redactat într-o tehnică legislativă deficitară, lipsită
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
a influenței este solicitată de cumpărător, există posibilitatea ca persoana pivot al acțiunii concrete de traficare, și anume traficantul de influență, să nu aibă în concret abilitatea de a influența un funcționar public competent în acest sens. Or, scopul dispozițiilor criticate este de a incrimina faptele de traficare a influenței și de cumpărare a influenței traficate, nu de a incrimina simpla intenție a făptuitorului de a vehicula conceptele respective. Norma de incriminare ar trebui să stabilească exact în ce condiții se
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției și ale reprezentantului său convențional, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 18. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
date după denunțul prevăzut în alin. (2). (4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite sunt supuse confiscării, iar dacă acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent. ... ... 20. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la statul român, art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justiție. De
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat. Așadar, având în vedere condiția reglementată de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 291 din Codul penal este inadmisibilă. ... 23. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 291 din Codul penal este inadmisibilă. ... 23. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 292 din Codul penal, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate, din perspectiva unor critici similare, prin Decizia nr. 546 din 13 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 7 noiembrie 2017, Decizia nr. 134 din 9 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
până la data intrării în vigoare a noului Cod penal și luând în considerare faptul că, în mod firesc, jurisprudența care vine în continuarea celei existente va avea drept reper cele statuate anterior, Curtea a constatat că dispozițiile de lege criticate nu au o formulare ambiguă, neclară și imprevizibilă pentru un cetățean care nu dispune de o pregătire juridică temeinică, astfel că nu încalcă cerințele de claritate, accesibilitate și previzibilitate a legii impuse de art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
dintre cele menționate de lege să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri. Curtea a constatat că formularea normei penale criticate - „pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârșită de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public și care
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
excepției a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 233 alin. (1) și art. 234 alin. (1) lit. d) din Codul penal. ... 4. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textele criticate sunt neconstituționale prin aceea că nu permit ca instituția împăcării, intervenită prin schimbarea încadrării juridice a faptei, să își producă efectele, deoarece, conform art. 159 alin. (3) teza finală din Codul penal, împăcarea poate produce efecte numai dacă are loc
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
împăcarea părților, această nouă situație juridică nu conferă părților dreptul de a dispune, prin împăcare, cu privire la acțiunea penală pusă în mișcare din oficiu, întrucât aceasta este atributul exclusiv al statului. ... 10. În concluzie, consideră că textele de lege criticate nu contravin prevederilor art. 16 și 21 din Constituție, invocate în motivarea excepției de neconstituționalitate. ... 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 13. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
nr. 510 din 24 iulie 2009, precum și cele ale art. 386 alin. (2) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010. Textele de lege criticate au următorul cuprins: – Art. 159 alin. (3) din Codul penal - Împăcarea: „(3) Împăcarea produce efecte numai cu privire la persoanele între care a intervenit și dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanței. “ ; ... – Art. 386 alin. (2
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
din Codul de procedură civilă un înțeles neconstituțional, în vădită contradicție cu considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 839 din 8 decembrie 2015. ... 8. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că prevederile de lege criticate sunt în deplin acord cu prevederile art. 21 alin. (1) și (3) și ale art. 53 din Constituție, ținând seama și de deciziile nr. 839 din 8 decembrie 2015 și nr. 583 din 21 septembrie 2017 pronunțate de Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 20 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270925]
-
vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 20 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270925]
-
I, nr. 1074 din 18 decembrie 2018. Însă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate, care continuă să își producă efectele în cauza dedusă judecății. ... 14. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 21 alin. (1) și (3) privind dreptul de acces liber la justiție și
DECIZIA nr. 20 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270925]
-
trebuie să țină seama de acordul scris al părților în acest sens și nu poate trece la soluționarea pe fond a recursului, fără citarea părților, atunci când nu există acordul părților pentru soluționarea potrivit procedurii reglementate prin textul de lege criticat. Curtea a constatat (paragraful 27) că, în vederea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității, pentru judecarea pe fond a recursului în cadrul completului de filtru, fără citarea părților, întotdeauna este necesar să existe acordul expres al părților în acest sens. ... 21
DECIZIA nr. 20 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270925]
-
să citeze părțile, deși acestea nu și-au exprimat acordul în acest sens. ... 22. În jurisprudența sa, Curtea a statuat (Decizia nr. 583 din 21 septembrie 2017, mai sus citată, paragraful 31) că problema de interpretare a textului de lege criticat rezultată din practica judiciară, la nivelul completurilor de filtru ale instanței supreme, își poate găsi rezolvarea prin intermediul căilor de atac prevăzute de lege. Controlul de constituționalitate vizează conținutul normativ al normei juridice, astfel cum acesta este stabilit printr-o
DECIZIA nr. 20 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270925]
-
a încheierilor prin care s-a dispus anularea cererilor de chemare în judecată formulate de reclamanții autori ai excepției de neconstituționalitate. ... 8. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că este neconstituțională invocarea de către judecător a textului de lege criticat, în raport cu dispozițiile art. 5 din Codul de procedură civilă, dar și cu „dreptul fundamental de acces la un judecător independent și imparțial“, întrucât judecătorul poate anula cererea de chemare în judecată, fără a da posibilitatea exercitării dreptului de
DECIZIA nr. 22 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270965]
-
vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 22 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270965]
-
supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă substanța dreptului (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 48 din 26 ianuarie 2021, precitată, paragraful 15). ... 20. De asemenea, Curtea Constituțională a precizat că, prin dispozițiile legale criticate, legiuitorul a dorit instituirea unei discipline procesuale, tocmai pentru a garanta respectarea principiului accesului liber la justiție, a dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare. În privința cererii de chemare în judecată, Curtea a statuat că procedura
DECIZIA nr. 22 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270965]
-
neconstituționalitate, întrucât consacrarea caracterului definitiv al unei astfel de încheieri are în vedere finalitatea procedurii executării silite, celeritatea acesteia, prin evitarea unor manopere abuzive din partea justițiabililor. De asemenea, arată că există jurisprudență în materie în sensul constituționalității dispozițiilor legale criticate, spre exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 821 din 10 noiembrie 2020. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 10 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 18.751/211/2017, Tribunalul Cluj - Secția civilă a sesizat Curtea
DECIZIA nr. 513 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270937]