3,585 matches
-
mâna. Strânsoarea lui era fermă, Încrezătoare. — Mă bucur c-am fost de ajutor, domnule. Dacă mai aveți Întrebări, vă rog să veniți să mă Întrebați. — Mulțumesc, sergent. S-ar putea s-o fac. Când ieși din nou pe coridor, Își croi drum Înapoi spre Biroul de Sănătate Publică și ciocăni iarăși la ușă. Așteptă câteva secunde și, neauzind nimic, intră. Cum se așteptase, Moscheea Albastră și Coloseumul erau Încă acolo. Piramidele dispăruseră. 11 Înapoi pe coridor, Întrebă prima persoană care trecu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Brunetti. Părinții lui se mutaseră din Napoli cu ani În urmă, aducând cu ei acest copil delincvent. Tatăl lui băuse până ce murise, dar nu Înainte să-i inculce singurului său fiu principiul care spunea că membrii familiei Ruffolo nu erau croiți pentru lucruri comune cum este munca sau negoțul, nici măcar pentru studiu. Adevărat fruct al sămânței tatălui său, Giuseppe nu muncise niciodată, singurul negoț pe care-l practicase vreodată era acela cu obiecte furate și tot ce studiase În viață era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
lui Ambrogiani și de transpirația care-i acoperea tot corpul. Prin torentul pulsului său, auzi sunetul unui camion venind către ei dinspre ceea ce păruse a fi capătul drumului. Ascultând, motorul acestuia hurui pe lângă ei, apoi slăbi În vreme ce-și croia drum Înapoi spre șoseaua principală. Când dispăru, Ambrogiani se ridică În picioare cu greutate și Începu să-și scuture hainele. — Scuze, zise el, zâmbind În jos către Brunetti și Întinzând mâna. Am făcut-o doar, n-am avut timp să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
un petic de pământ stâncos, despre care Hugo știa cu siguranță că ascundea o gură de mină. Nu știu, tot zicea băbatul. Probabil că e un chilipir. Eu nu mă pricep deloc la proprietăți. Într-un final, fata și-a croit drum, printre pietre, către Hugo. — E minunat, sincer, a zâmbit ea. Dar hambarul ăsta e un pic cam..., vocea i-a scăzut, ... scump. Ochii fetei au continuat să-i fixeze pe cei ai lui Hugo într-un fel foarte atrăgător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
aceea s-a simțit legat de ea pentru totdeauna. Îi era devotat, i-a fost fidel tot restul vieții. A visat, a visat întruna... țesuse ani de-a rândul vise în jurul său în tăcere... Dar astăzi... Acum?!?... În această viață croită din speranțe, nu se mai petrece nimic... Fata de altădată, care ardea în taină de o dragoste nevinovată, dar blestemată... zăcea acum sub piatră. Iorgu nu putu îndura pierderea... Fugea de oameni și se zăvorî singur cu durerea lui. De
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
și că toate problemele mele sunt legate de Cluj, unde cer să fiu transferată pentru anchetă, a Început snopeala. M-au așezat În unghi drept chiar pe birou și, În timp ce șeful urla la mine, alt comisar a Început să mă croiască unde și cum se nimerea, cu bastonul de cauciuc. Aș fi dat orice ca să leșin sau măcar să pot urla. Faptul că nu țipam părea că-i incită mai rău, dacă se putea spune mai rău decât era. Eu aveam țesuturile
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
prin găurile cerului. „Fiecare zi este un tort de frișcă. De dimineață ies pe stradă și În drum spre chioșcul de ziare scot trecătorilor frișcă din urechi. Printre afinele, căpșunile, zmeura și infinita frișcă ale tortului, abia reușesc să-mi croiesc drum până la chioșcul de ziare : iuhuuuu ! Privirea mea vrăjește tot și transformă totul În acadele de decorat tortul. lumea e un magazin de bomboane colorate și de vată de zahăr ars. iată, un urât Își scoate capul prin zâmbetul meu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
o tipă la care se tunde Simonetta. La ora aceea din seară hote‑ lul zumzăia de senatori și deputați care coborâseră În hol la un coniac și o șușanea, Începându‑și astfel În mod plăcut viața de noapte. Mi‑am croit drum până la mezanin, unde se afla frize‑ ria. Prin contrast, aceasta era goală. Mariana m‑a luat imediat În primire. — Ești colegă cu Simonetta la Parlament ? a ciripit ea. — Nu... lucrez În presă. — Aha. La ce ziar ? — La o revistă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
bine cu părul meu ca un măturoi. MĂcar aveam personalitate. Așa arăt ca un cățeluș. Fii, fată, serioasă, mi‑a tăiat‑o ea scurt. Hai, vino, vreau să‑ți prezint pe cineva. Am intrat În barul hotelului. Simonetta și‑a croit drum printre mese. Pulpele ei dezgolite atrăgeau privirile ca un mag‑ net. Într‑un târziu s‑a oprit În dreptul unei mese la care doi bărbați discutau aprins. Unul era slab, palid, cu părul creț, cu ochi de șarpe care studia
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Întrebă masându-și din nou scalpul. mă doare capul de-mi plesnește. Aveam. Am căutat una și i-am dat. — Vezi tu, reluă el, nu e chiar atât de simplu. Diavolul lucrează neîncetat... Fie și printr-un singur gând Își croiește drum În inima omului. Îl face să fie nesigur. SĂ-și spună : poate că totul n-a fost decât o iluzie. Dar eu știu că n-a fost o iluzie ! Știu acum că isus există, mi-a fost revelat ! Știu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
prin găurile cerului. „Fiecare zi este un tort de frișcă. De dimineață ies pe stradă și în drum spre chioșcul de ziare scot trecătorilor frișcă din urechi. Printre afinele, căpșunile, zmeura și infinita frișcă ale tortului, abia reușesc să-mi croiesc drum până la chioșcul de ziare : iuhuuuu ! Privirea mea vrăjește tot și transformă totul în acadele de decorat tortul. Lumea e un magazin de bomboane colorate și de vată de zahăr ars. Iată, un urât își scoate capul prin zâmbetul meu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Mariana, o tipă la care se tunde Simonetta. La ora aceea din seară hotelul zumzăia de senatori și deputați care coborâseră în hol la un coniac și o șușanea, începându-și astfel în mod plăcut viața de noapte. Mi-am croit drum până la mezanin, unde se afla frizeria. Prin contrast, aceasta era goală. Mariana m-a luat imediat în primire. — Ești colegă cu Simonetta la Parlament ? a ciripit ea. — Nu... lucrez în presă. — Aha. La ce ziar ? — La o revistă... — Cum
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
bine cu părul meu ca un măturoi. Măcar aveam personalitate. Așa arăt ca un cățeluș. Fii, fată, serioasă, mi-a tăiat-o ea scurt. Hai, vino, vreau să-ți prezint pe cineva. Am intrat în barul hotelului. Simonetta și-a croit drum printre mese. Pulpele ei dezgolite atrăgeau privirile ca un magnet. Într-un târziu s-a oprit în dreptul unei mese la care doi bărbați discutau aprins. Unul era slab, palid, cu părul creț, cu ochi de șarpe care studia atent
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
întrebă masându-și din nou scalpul. mă doare capul de-mi plesnește. Aveam. Am căutat una și i-am dat. — Vezi tu, reluă el, nu e chiar atât de simplu. Diavolul lucrează neîncetat... Fie și printr-un singur gând își croiește drum în inima omului. Îl face să fie nesigur. Să-și spună : poate că totul n-a fost decât o iluzie. Dar eu știu că n-a fost o iluzie ! Știu acum că isus există, mi-a fost revelat ! Știu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
caretas, păsărică proiectată cu bună intenție, dar cu o mare necunoaștere a anatomiei păsărești. Este o păsărică absurdă, căci prelungind liniile sale, acestea nu coincid cu precisele articulații. Și pentru ca să se vadă diferența, adaug la cea din săptămânal la cea croită de el una, pe care o schițez aici, în conformitate cu anatomia. Cum vedeți dumneavoastră, păsărica anatomică, adică științific corectă, se înscrie într-un pătrat geometric, coincizând profilurile sale cu liniile geometrice. Este ceea ce ne învață cocotologia (cuvânt nu mai puțin hibrid
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
pretutindeni: pe la piață, pe la iarbă verde, prin magazine, prin locuri pitorești de prin Împrejurimi, ba, și, pe la grădini de vară, terase ale celor mai vestite restaurante din municipiul, așezat, ca pe un pinten, la rădăcina munților din vecinătate. Fetele Își croiseră un plan concret, măreț și criminal, dintru Început. Aflaseră, cumnecum, că Bubu este un om foarte bogat, și, totodată, fără pereche de precaut, de bănuitor, de suspicios, de reținut, În ale femeilor. Hotărâră să Încerce a-l scoate din ale
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
cu dăruire, investiseră tot ce aveau mai bun în creșterea și educarea lor, asigurându-le un trai decent și o educație solidă. Dar vine o vreme când puii părăsesc cuibul părintesc pentru a-și face un rost, pentru a-și croi un drum, așa încât, o perioadă, concitadinii se obișnuiesc cu absența, iar revenirea în locurile copilăriei e remarcată, mai ales, sub aspectul aprecierii schimbării fizionomiei și, eventual, a profesiei pe care cei plecați la studii au îmbrățișat-o. S-a discutat
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
care se pune e următoarea: «Ce este „Realitatea”?» Această întrebare, conform unei frumoase povestioare, a fost pusă de un iepuraș de pluș unui căluț de piele, care i-a răspuns cu afabilitate: «„Realitatea nu înseamnă să fii doar așa cum ești croit. Este ceva ce ți se întâmplă: atunci când un copil te iubește de mult, mult timp, și nu doar pentru a se juca, ci te iubește cu adevărat, atunci devii real”. „Dar doare?”, întrebă iepurașul. „Uneori da”, replică căluțul, care era
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
sub cămașă. Să nu-l lași fără nasturi la cămăși, că nu e frumos, și să-i dai să se primenească de două ori pe săptămână. G. Călinescu Aglae îi cumpără și haine lui Titi și puse să i le croiască după gustul ei, adică largi, îi cumpără ghete de box foarte mari, umplîndu-le vârful cu vată: - Mai bine largi, să-i odihnească piciorul. Aduse farfurii, cratițe, tacâmuri și, în sfârșit, trimise la fiecare două zile alimente pentru gătit, dând și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de considerații pot fi folositoare și pentru cine, cum este cazul persoanelor consacrate, este motivat de un tip de fericire cu caracter transcendent. Descoperirea aspectelor psihologice ale alegerilor lor nu este utilă numai pentru a încununa un ideal de fericire croit pe măsura proprie, ci, mai degrabă, este utilă pentru a afla caracteristicile concrete ale unui proces de creștere care îi însoțește pe cei consacrați pe parcursul întregii vieți. De fapt, atenția acordată evoluției diferitelor componente psihologice și relaționale se sincronizează bine
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
de control radarele peste cap. Pierdu din înălțime, prăbușindu-se către semănăturile ce cuprindeau aeroportul ca într-un clește. Scutură de trei ori muștiucul narghilelei în dosul unei șire de mărăcini alese drept paravan. De fiecare dată, pentru cîte-o valiză croită dintr-o piele cafenie, moale, argăsită ca o mănușă, umflată ca o gușă de guguștiuc de angaralele dinăuntru. O dată în plus, pentru un sac cu țesătură grosolană din material plastic, folosit de românii ce se întorceau 17 CEI ȘAPTE REGI
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Bă, pe noi ăștia, ai ei, de la noi din cartier, ne-a scos într-o dimineață, nașparlia, ca naziștii, la robotă forțată... Pe unii ne momise că cică să-i tămăduim canalizarea... Mie-mi zisese, ademenindu- mă, cică: Haide să croim pisica pe spate, că nu știu ce-a înfulecat și stă acuma să crape, săraca!" Dar când ne-a văzut între lopeți, zice: "Hoopa, se schimbă tărășenia! Dacă până mâine nu-mi deschideți și-mi închideți șantierul, și dacă nu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
trebuie să cuprindă într-însul fix 99 de sensuri, Într-al lui Cristian ăsta cîte-or încăpea? Ce zici, aruncăm o privire să vedem ce zace în mintea lui?... Ești pregătit? - Ochi și urechi... Articuleaz-o neabătut, moșule! Tu plătești! - Ești așa croit după poezie? Automobilul parcurgea centrul orașului, cu agilitatea unei balerine, ce, sumețindu-și fustele înspumate, caută să se strecoare cât mai silențios prin puzderia de palate. 84 DANIEL BĂNULESCU - Atunci e corect. Atunci nu mai ai cum s-o driblezi! Federația
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și despicau, într-o veselie, toate dobitoacele care le picau în mână... Aici bufnea apa. Când nu mai pridideau să împingă grămezile de măruntaie lepădate în ele de la viței, puhoaiele Bucureștioarei se răsculau, își săltau singure chepengurile răsturnate deasupra și croite din podețe groase și bulumaci. Și atunci, neîndreptățitele șuvițe năvăleau să pună ordine, dând huța-huța, pe viiturile lor, pe puradeii înecați din mahalalele Lucaci și Udricani, cărîndu-i și dând lovituri înfundate, cu hoiturile lor micuțe, în zidurile spătarului Mimăcaru și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de la Securitate, dar lipsea Gabrea, și și-au putut întinde și picioarele, când au halit conservă de pateu de ficat și aveau dependințe. Au stat ascunși o săptămână. Butuciți unul în altul, suflîndu-și răsuflare aburită nas în nas, deprinzîndu-și limbajele, croind planuri, băsmuind și ascultîndu-l pe Sinistrat, care, în prima noapte de văgăună, încă mai aiura, rostind cu șoaptă tare, dar din nou pe românește, scuturat de afazie, vorbele pe care le strigaseră prietenii săi în fața plutonului de execuție: - Vă zic
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]