28,300 matches
-
care Începuseră să tot intre În capelă, rude și cunoștințe. Aerul dintre noi se Împuținase și un miros Înțepăcios de tămâie ni se cuibări În nări. După ce preotul citi bâzâit la căpătâiul mortului, iar noi ne făcurăm În câteva rânduri cruce călăuziți de mișcările sale, Își făcu apariția și Volodea, zis “Contele”. Acesta veni neînsoțit, Într-un parpalac vestejit, care-i accentua liniile vineții ale feței, și mormăi pătruns un “Dumnezeu să-l ierte” nedigerabil. Se aplecă deasupra tatălui meu și
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
să scoatem un sunet, ne uitam doar după ea, cum netezește fața de masă cu ambele mâini înainte să iasă. În timp ce prietenii erau înștiințați de ultimele schimbări, se auzi claxonul unei mașini, iar după câteva minute în sufragerie fură aduse crucea și sicriul. Noi doar o auzeam pe mătușa cum plângea la bucătărie. Chestia asta poate dura și două zile. — De ce vrei să se chinuie atât? — Am zis numai că poate să țină mai mult. Ne priveam unii pe alții. Aveam
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
un plic atingându-i ușor umerii. Ea se simți puțin ocrotită și asta îi făcu bine; însă mâinile lor se retraseră ca să mângâie ceașca plină cu cafea, iar mătușa a trebuit să iasă repede. Se mai opri un pic lângă cruce, dar nu ca să plângă acolo, ci ca să culeagă o așchie de lemn căzută lângă perete. Atunci unchiul a început să tușească, noi ne-am strâns mai aproape. Stătea întins între cele două perne ce se înălțau de-o parte și
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
ca să fie mulțumiți, el și familia sa. Turista noastră, că așa o s-o numim, cu toate că numele din buletin era altul, își luă băieții, unul de zece și altul de doisprezece ani, urcară in minionul autoturism de excursie, și plecă la Crucea albă de mesteacăn. Adică, a venit la locul ei preferat, de la poalele marelui deal Vama. Parcă mașina pe drumeagul de pădure, paralel cu râulețul Vama, și porni, cu odraslele, spre pisc. Avu de urcat una sută patru scări. Trepte din
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Avu de urcat una sută patru scări. Trepte din beton,din loc în loc presărate cu băncuțe, pe care eventualii turiști să aibă unde-și trage sufletul, după care, să-și continue urcușul spre vârf, unde, în adevăr, se afla vestita cruce. Ajunse sus, sus de tot, dincolo de nori. Căci, privind de acolo, lumea, totul era infățișat în caiere de norișori alb albăstrii, de parcă te-ai fi aflat într-o imensă cadă de baie. Apoi, către amiază, eterul deveni limpede ca apa
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
apucat ligheanul, unul de o toartă, altul de cealaltă, și au pornit a urca, încet și năucitor de triști, dealul țurluiului, cea mai înaltă ridicătură de pământ din zonă. Sus, mai întâi s-au odihnit. Apoi, și-au făcut semnul crucii, au sărutat cenușa fostului lor copil, după care, au răspândit-o în zarea cerului, către dunga, care, roșie ca sângele, pe care o desena, la orizont, soarele, ce începe să răsară, ca și ieri, ca și alaltăieri, peste omenire. La
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
superioară celor două pierdute: coroana de soție, a fostei cameriste, devenită nevastă, în urma unei drgoste la prima vedere. De-acum, dragă omenire, mă voi ocupa de muncă, de fostele mele afaceri, atât de infloritoare! Gata,V-am izbăvit! În localitatea Cruci se aflau mai multe străzi locuite. Pe una din ele, modernă cum rar întâlnești, se aflau câteva case, lăfăindu-se în soare, și casa Polovraci. În casa asta, mare, care atrăgea atenția, călătorului, încă de la distanță, locuiau șase persoane. Oameni
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
drept în mijlocul frunții. Aceasta i se despică asemeni uniu harbuz copt. Atacatorul căzu și, după câteva zbateri, sucombă. Așa se iscă grozăvia. Lumea se aduna, se tot aduna, se îngrozea de ce vedea și auzea, o parte din ea facându-și semnul crucii, o alta, dând înapoi, cu mare frică. și timpul curgea. Curgea, lent, transformându-se în istorie. O istorie sângeroasă, a acelei localități, în timp ce bătrâna încă ținea în mână pasărea sacrificată, care, de mult murise, și toporișca, implorând cerul și văitându
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
da. Ei, atunci, să mă îngrijesc. și s-a îngrijit.Fără grabă,cu tact și răbdare, cu deosebit curaj. și-a comandat, în primul rând, un sicriu somptuos, impunător, din materiale scumpe, de prin țară și străinătate. De asemenea - o cruce, la același nivel tehnic și ornamental realizat. Sicriul și l-a numit tron. Tronul de pe care, după moarte, se va afla mai aproape de cel de sus. și, toate astea, o revigorau permanent. și-a instalat tronul și crucea în dormitor
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
asemenea - o cruce, la același nivel tehnic și ornamental realizat. Sicriul și l-a numit tron. Tronul de pe care, după moarte, se va afla mai aproape de cel de sus. și, toate astea, o revigorau permanent. și-a instalat tronul și crucea în dormitor. În spatele unei scumpe pânze, transparente, de culoarea aurului. Prin care se vedea, în partea cealaltă,ca într-o oglindă de poveste. Despre acest fapt, s-a dus vestea, prin întreaga comunitate. Aprecierile erau dintre cele mai diverse. În
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
e că orice hotărîre s-ar lua și azi - nu doar pe vremea Inchiziției, ori a Annei Pauker - cineva stîrnește scandal. Dau un exemplu recent : cererea de retragere a simbolurilor religioase din școli. De ce? Ce deranjează o icoană, ori o cruce, pe unul dintre pereții unei clase de curs? Sau se va propune să scoatem, IARĂȘI, din progra ma școlară, religia? Ciudat! Cristina Modreanu mai scrie cîte-un un reportaj și din...cimitir 8 că doar nu poți să amintești, Într-una
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
avea deci o întâlnire. Curând, ajunse în fața unei bisericuțe. Intră pe portiță și căută din priviri pe cineva. La ora aceea matinală doar câteva bătrâne tăifăsuiau, aprinzând lumânări, majoritar în secțiunea destinată pentru răposați. Petrică își făcu la repezeală câteva cruci, cu ochii iscodind în dreapta și-n stânga. Până la urmă, îl găsi pe cel căutat, un bărbat nebărbierit, cu o față osoasă și sprâncene stufoase, în șopronul alăturat, la "vii". "Salut, bre, nea Tăsică!" " Hai, să trăiești, Petrică!", se salutară cei
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
și io să-mi fac păcat, tocmai acia, lângă sfânta biserică", își luă seama la ce era să-i iasă pe gură și nea Petrică. Privi cu o față prea vinovată ca să oglindească un regret sincer și adăugă, făcând trei cruci mari: " Da' chiar, bre, că aici parcă umblă ăla mai abitir să te bage-n belea, zău!". "Umblă, da", făcu neatent Tăsică în timp ce sălta ușor în pumn punga de plastic cu mucuri de lumânări și ceară, socotind că s-a
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
-l păzească de hoți. De fapt, se pare că vizitele frecvente ale acestui obiectiv fuseseră și primele simptome ale îmbolnăvirii generalului. Doamna General nu-și explica pe atunci, de ce Epa era mereu văzut în cimitir lecturând la nesfârșit date de pe cruci și uneori notându-le cu migală pe bilețele de hârtie. Nota necontenit și, când epuiza bilețelele, le arunca pe străzile pe unde circula, ca Henzel și Grete, din basm, când presărau firmituri de pâine ca să găsească drumul de întoarcere. Ca și cum
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
consumat repede energia și m-am îmbolnăvit rău de tot și ceea ce vreau să spun, într-un mod mai direct este că, este bine să evoluăm pe orizontală dar, trebuie în același timp să evoluăm și pe verticală, simbolistic este crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos și mulți alții în acele timpuri străvechi, dacă nu vom înțelege acest lucru, toți suntem destinați să ne crucificăm singuri. Evoluția pe verticală presupune folosirea puterilor interioare și nu mă refer la mușchi
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
mă frigeau ca jăratecul... Fac un pas... Mă opresc și iar mă gândesc: Oare să mai fac un pas sau să mă întorc de unde am purces? Ochii cucoanei însă parcă mă spărgeau și mă chemau... Mă simțeam ca Hristos pe cruce!!! Nici nu știu când și cum am făcut celălalt pas ce mă despărțea de pat... Am desfăcut oghealul și dau să-l întind peste cucoană... Ei. De aici înainte nu mai știu nimic...Doar atâta știu că am ajuns în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
sigur te lași de cărăușie. Ce s-a întâmplat, flăcăi? S-a umflat orzul în voi? Vedeți să nu scăpați carul, că cel puțin unul din voi rămâne sub el... Pe urmă...noi trebuie să muncim ca să-i facem... sicriu, cruce și celellalte... Și ar fi mare pagubă - a intervenit Pâcu. În scurtă vreme, au pus roata la loc. Iordache! Roata asta va ține mai multă vreme ca celelalte - l-a asigurat Hliboceanu. De azi înainte, cine ne va mai face
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
avea dreptate. Ce să-i răspundă? Că i-a venit așa o toană sau chiar credea că oamenii nu-l mai ascultă? Așa că, fără să stea prea mult pe gânduri, a dat comanda de plecare... Când soarele a scăpătat dincolo de crucea zilei, cărăușii se aflau la poarta Crâșmei din drum. Costache crâșmarul tocmai se întorcea de la cosit. Când i-a văzut pe moș Dumitru și pe Pâcu între cărăuși, a început să râdă și să-și facă cruce cu mâna stângă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
a scăpătat dincolo de crucea zilei, cărăușii se aflau la poarta Crâșmei din drum. Costache crâșmarul tocmai se întorcea de la cosit. Când i-a văzut pe moș Dumitru și pe Pâcu între cărăuși, a început să râdă și să-și facă cruce cu mâna stângă. Ține-mă, Doamne, să nu cad! Ieri v-ați făcut testamentul - cum s-ar spune - și azi ați înviat. Sau te pomenești că oamenii nu puteau să se descurce fără voi și v-au luat pe sus
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
să plec... „Stai! Unde pleci, Ioane? Nu ești tu fratele meu de suferință? Da! Da! Ești fratele meu, Ioane! Uite ce zic eu - zice el - uite ce zic: dacă tot am rămas de proști, hai să ne facem frați de cruce! Frați de cruce ne facem! Am zis!!!” Când a terminat de vorbit, a smuls custura din lemnul mesei, și-a suflecat mâneca cămeșii până la cot și cât ai clipi, și-a făcut pe braț o crestătură în formă de cruce
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Unde pleci, Ioane? Nu ești tu fratele meu de suferință? Da! Da! Ești fratele meu, Ioane! Uite ce zic eu - zice el - uite ce zic: dacă tot am rămas de proști, hai să ne facem frați de cruce! Frați de cruce ne facem! Am zis!!!” Când a terminat de vorbit, a smuls custura din lemnul mesei, și-a suflecat mâneca cămeșii până la cot și cât ai clipi, și-a făcut pe braț o crestătură în formă de cruce! În minuta următoare
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cruce! Frați de cruce ne facem! Am zis!!!” Când a terminat de vorbit, a smuls custura din lemnul mesei, și-a suflecat mâneca cămeșii până la cot și cât ai clipi, și-a făcut pe braț o crestătură în formă de cruce! În minuta următoare, mi-a apucat mâna ca într-un clește și până să-mi dau seama mi-a suflecat mâneca cămășii și a făcut o zgârietură în cruce la fel cu a lui... Lui Vasile nu i te poți
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
clipi, și-a făcut pe braț o crestătură în formă de cruce! În minuta următoare, mi-a apucat mâna ca într-un clește și până să-mi dau seama mi-a suflecat mâneca cămășii și a făcut o zgârietură în cruce la fel cu a lui... Lui Vasile nu i te poți împotrivi oricât de tare ai fi... Și cum spuneam, după ce a făcut cele două crestături, a vorbit din nou. „Acum să lipim brațele potrivind tăieturile una peste alta, ca să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
una peste alta, ca să se amestece sângele... după aceea nu ne putem spune decât frate Ioane și frate Vasile”. Norocul nostru că crâșma era goală de multă vreme...Eram numai noi doi, ca două năluci... Așa am devenit frați de cruce și așa ne purtăm unul față de altul, chiar dacă nu lăsăm să se vadă acest lucru. Acuma-i limpede pentru ce am alergat să-l caut în nămeți și nu l-am pierdut din ochi toată noaptea? Mitruță, ca și cum atunci s-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cântă în casă, dar așa vine vorba doar că... - a îndrăznit să comenteze Cotman, privind pe furiș către Catinca... Că stăpânu-i tot găina. Cel puțin aici - a apreciat Pâcu, în râsul celor din jur. Un soare palid cam trecut de crucea zilei și-a arătat fața... Măi, da’ harnici am mai fost! Am reușit să-l lăsăm sarac pe Dumitru cât ai bate din palme. Cum adică? - a întrebat Hliboceanu. Păi i-am golit câteva oale cu vin cât ai zice
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]