2,852 matches
-
s-a spus încă totul, gândirea este considerată "1. Facultatea, superioară a creierului omenesc care reflectă în mod generalizat realitatea obiectivă din noțiuni, judecăți, teorii, etc.; 2. Factor ideal care constituie reflectarea realității obiective, spirit, conștiință; 3. Idee, gând (1) cuget; meditare, reflecții. 4. Imaginație, fantezie”4 . Într-o altă definiție gândirea este reflectarea generalizată și mijlocită a obiectelor și fenomenelor și a relațiilor dintre ele"5 fiind în același timp un proces de cunoaștere, precedat de senzații, percepții, reprezentări și
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
s-a spus încă totul, gândirea este considerată "1. Facultatea, superioară a creierului omenesc care reflectă în mod generalizat realitatea obiectivă din noțiuni, judecăți, teorii, etc.; 2. Factor ideal care constituie reflectarea realității obiective, spirit, conștiință; 3. Idee, gând (1) cuget; meditare, reflecții. 4. Imaginație, fantezie”4 . Într-o altă definiție gândirea este reflectarea generalizată și mijlocită a obiectelor și fenomenelor și a relațiilor dintre ele"5 fiind în același timp un proces de cunoaștere, precedat de senzații, percepții, reprezentări și
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
se simt ispitite de lume și o doresc, îi dau târcoale circumterestre, o pețesc. Atât poemul eminescian cât și emoționanta piesă de teatru a lui Marcel Pagnol (e o piesă de tinerețe, se numește Jazz) iau sfârșit prin afirmarea supremației cugetului și purității; nu-i mai puțin adevărat că Hyperion și profesorul Blaise (ispitit în anii nebunatici de un lumesc ritmat de muzică de jazz) n-au rămas insensibili la chemările vieții sublunare, că aripile acestuia din urmă au străbătut vipiile
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
general al răspunderii civile: „...care din știință sau cu neștiință, sau cu greșeală va aduce stricăciuni altcuiva este dator a repara stricăciunea“, iar Codul Callimachi reglementează „epitropia casei doctorilor“ și stabilește condiții pentru responsabilitate: „oricare din doctori, fără mustrare de cuget... va călca acest legământ, făcându-se aceasta cunoscut la stăpânire, se va scoate din numărul doftorilor și tocmeala lui. Această evoluție vom încerca să o analizăm în cele ce urmează, atât din perspectiva legislației românești în domeniu, așa cum a fost
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
să impună idei și fapte pozitive. Încă de la scurt timp de la numirea sa în funcție, omul politic a vorbit la 10 februarie în Camera Deputaților, în numele guvernului despre Vasile Goldiș, apreciindu-l ca fiind ,,un mare român, exponentul calificat al cugetelor și simțămintelor generației de luptători unioniști ardeleni”70. Se poate evidenția faptul că toate acțiunile politice ale lui Alexandru Lapedatu erau susținute de argumentație istorică și culturală. Pentru el, nu exista alt sprijin mai valoros și mai peren decât istoria
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
unui cronicar neutru, gravor artist ce nu-și îngăduie să evite adevărul istoric cu întreg cortegiul său de violență și evlavie, și nici atmosfera de fatalitate, am zice shakespeariană, în care se precipită protagoniștii acelor vremuri de grea cumpănă pentru cugetul și sufletul omului. Și în cazul lui Tournier, adevărul romancierului din epicele tablouri vivante, eclipsează adevărul istoric. Așa se face că cititorul se lasă cucerit de întâlnirea dintre Gilles și Ioana la castelul Chinon, moment în care tânărul nobil breton
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de faptul că stăpânul său, dizgrațiosul dar înțeleptul director al ospiciului se lasă sedus de întrevederea cu domnul de Sade. Recunoscându-i darul de a seduce și hipnotiza, precum și personalitatea molipsitoare, Morvan se va strădui să-și apere cu strășnicie cugetul și mintea de abisurile luciferiene ce eructau in jurul acelui om. Ca să nu mai vorbim de alte motive de nesuferință, cum ar fi rivalitatea în amor. Îndrăgostindu-se prin succesive acte de voyeurism involuntar de încă frumoasa Marie-Constance Quesnet (alias
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
se va înveșnici în natură, că atomii trupului ei se vor amesteca în timp cu toate minunile de sub soare. O speranță de tip panteist, nu foarte diferită de cea a autorului care semnează un roman cu credința că va fertiliza cugetul și inima cititorilor de față și viitori. Don Juan, un mit inepuizabil Critica este unanimă în a aprecia drept capodoperă "La saga" / "Fuga de J. B." (1972), a spaniolului Gonzalo Torrente Ballester (1920-1999), roman ambientat într-o localitate din Galicia
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
erudiți ai veacului al XV-lea, discipol al artei lor antiscolastice, adept al revoluționarei științe a contrariilor care nu se exclud aprioric (nominalismul și realismul coexistă) veștejește crunt fanatismul religios, atât cel al ascetului Ghenadios, cât și al Fraților Liberului Cuget, în ciuda faptului că aceștia îl ajutaseră odinioară să evadeze din închisoare. Are parte de o experiență erotică care ar fi putut să-i schimbe viața fundamental. Devine, pentru scurt timp însă, unul din cei mai bogați oameni din Florența, în urma
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Fiului"!", preferând "turbanul turcilor tiarei pontificale". O figură de prim plan a cărții este Giustiniani, condotier și comandant al mercenarilor genovezi veniți în ajutorul basileului. Se va împrieteni cu Jean Ange; în ciuda manierelor grosiere de militar, acesta îl cultivă pentru cugetul său tranșant și fair-play-ul de om dintr-o bucată. În schimb megaducele Notaras respinge orice amestec al latinilor în viața Bizanțului, văzând în ei stricăciunea și fraudarea credinței ortodoxe. Tiradele lui antioccidentale și antieuropene sunt susținute și de călugărul Ghenadios
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
însă simte că a venit vremea lui, a agresiunii și dictatului. Odată cu victoria mașinii de război condusă de politicieni vindicativi, cotropitori și fără Dumnezeu, Omul Rău face pasul în istoria Străveacului, a Poloniei și a altor țări europene, pervertind convulsiv cugetul, credința și sufletul colectiv al comunităților. Singurul personaj care i se opune este Izydor, copilul handicapat care va deveni un gânditor cu darul problematizării. Conștiință mult prea scrutătoare pentru a suporta regimul monastic, Izydor va fi cercetat de poliția politică
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
să impună idei și fapte pozitive. Încă de la scurt timp de la numirea sa în funcție, omul politic a vorbit la 10 februarie în Camera Deputaților, în numele guvernului despre Vasile Goldiș, apreciindu-l ca fiind ,,un mare român, exponentul calificat al cugetelor și simțămintelor generației de luptători unioniști ardeleni”70. Se poate evidenția faptul că toate acțiunile politice ale lui Alexandru Lapedatu erau susținute de argumentație istorică și culturală. Pentru el, nu exista alt sprijin mai valoros și mai peren decât istoria
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Angliei, avea să-și desăvîrșească În catoptric vehicolul phantasmatic cugetul-oglindă capabil sa transfere emoții și gînduri teleportante. Un vers din marele poem Troilus și Cresida dă măsura acusmatică a ceea ce poate unifica imaginarul poetic și anume convergența procedeelor stilistice : “ din cuget astfel Își croi oglindă/ În care plăsmuia făptura ei/ și mult rîvnea prilej să prindă/ să-i spună tot aleanul dragostei/ și să-i slujească . Iată versul eminescian „și din oglindă luminiș/ pe trupu-i se revarsă/ pe ochii mari, bătînd
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
Își găsește ca Într un speculum dublul chaucerian. De unde se poate concluziona că În cadrul imaginarului colectiv tehnicile și modalitățile de expresie converg către un același centru ordonator de sensuri și iconuri. Intre eminescianul ochi Închis afară dar deșteptat Înlăuntru și cugetul oglindă chaucerian puntea sintagmatică este realizată de mai vechea scolie biblică unde ni se relatează „Urechea mea auzise vorbindu-se de Tine; dar acum ochiul meu Te-a văzut.” Iov, 42, 5. Iată cum comentează cercetătoarea Annick de Souzenelle În
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
2011, II, 45). (S4f)...deschise cartea cea veche (s.n.) cu buchile neclare și cu înțeles întunecat (Eminescu: 2011, II, 48). (S4g) Lampa sa fâlfâia mai fantastic, literele bătrâne ale cărții (s.n.) căpătau înțeles și se introduceau în visuri și-n cugete ce-i împleau capul fără de voință, umbra lui începu iar a prinde conturele unei icoane în oloi (Eminescu: 2011, II, 49). (S4h) El cumpără de la mine cărți (s.n.). În genere cele mai vechi (s.n.) și tot de-acele pe cari
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
masă..., deschise cartea cea veche cu buchile neclare și cu înțeles întunecat. [...] Lampa fâlfâia lungă, ca și cum ar fi vrut s-ajungă tavanul, [...].Lampa sa fâlfâia mai fantastic, literele bătrâne ale cărții căpătau înțeles și se introduceau în visuri și-n cugete ce-i împleau capul fără de voință, [...]. Lampa cu flacăra ei roșie sta între Dan și umbra închegată. [...] Îmi voi aprinde lampa [zice umbra] ș-oi căuta oameni. Iar Dan își luă lunga sa manta de-a umere, stinse lampa. (Sărmanul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
care decurg din acestea), nu este nici Dan (deși a dovedit aceeași pricepere în decriptarea cărților vechi). Este un eu. (h2d) [...] văd onorabila mea umbră cu nasul cam lung și căciula peste ochi, și-mi fixez ochii la ea și cuget ... cugetarea mea e vorbă pentru ea, căci ea mă înțelege și-mi răspunde tot în gândiri lungi și deșirate la ceea ce-o întrebasem, fără ca să mă mulțumească acele răspunsuri căci nu vorbesc în gând decât eu cu mine...Eu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
criză și a eliminării factorilor de risc sau, măcar, a suspendării lor, pentru a nu declanșa riscul fatal: dispariția omenirii ca specie. 1. Un paradox etic. În fața acestei stări de fapt constata Gilles Lipovetsky că: „Un nume, un ideal unește cugetele și Însuflețește iarăși democrațiile occidentale În acest sfârșit de mileniu: etica.” Iată o primă provocare pe care societatea bazată pe cunoaștere o impune gândirii morale. Avem de-a face aici și cu un paradox: peste tot invocată - În afaceri, În
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
-mi șade? / Șade-un stol de porumbei. În cel stol de porumbei / Este-o albă porumbiță, / Porumbiță, pană scrisă / Și nu este porumbiță, / Ci e Ion Sânt Ion, / Trimes de la Dumnezeu / Ca să măsoare pământul, / Pământul cu umbletul / Și cerul cu cugetul. Măsurară, isprăviră, / Ș-a găsit pământ mai mult / Ce să facă cu pământul / Să facă dealuri și munți / Și fântâni cu ape dulci / Și crăcșoare netejoare."7 Totuși, în mod tradițional s-a consacrat ideea că, în scena Bunei Vestiri
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și nu Deville este cel care ține hățurile), scriitorul nu-și permite prea multe divagații lirice. Totul este esențializat, într-o frazare vie, alertă, precisă, elegantă și seducătoare, nu lipsită de fulgurări pline de umor, dar liberă și pură precum cugetul savantului care, în ciuda tentațiilor și presiunilor, a reușit mereu să evite scufundarea în mizeria politicii, urmîndu-și pînă la capăt vocația de cercetător. Deville izbutește să-și transmită convingerile personale, anume că pasteurienii și parnasienii au fost ultimii eroi francezi, revoluționari
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
cotropirii și s-a cristalizat în rezistența împotriva unor dușmani de moarte. Toate acestea au de-terminat și continuă să determine o "voință de a trăi" na-țională, o "voință de a fi" franceză sau germană, ceea ce Renan numea "spirit" sau "cuget" național. Or memoriile istorice europene nu au în comun decît dezbinarea și războiul. Ele nu au altă moștenire comună în afara dușmăniilor reciproce. Comunitatea noastră de destin nu provine nicidecum din trecutul nostru care o contrazice. Ea abia începe să se
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și nouă jugul pe care îl îndură ei. Ne simțim așadar condamnați la neputință. De aici și cercul vicios în care sîntem prinși: tot ceea ce ne face să ne conștientizăm neputința sporește această neputință. Iată de ce vrem să ne abatem cugetul de la Amenințare, căutăm să ne liniștim cu orice preț, autoconvingîndu-ne fie că URSS nu dorește decît pacea, fie că puterea sa nu face nici cît o ceapă degerată, și încercăm să uităm de viitor trăind din zi în zi. De
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
artă nu implică demonstrarea ideilor, ci numai enunțarea lor", această demonstrație s-a făcut prin Operă, adică prin chinul creației: "Ce urît să scrii! ce frumos să citești!" Deoarece ca artist, "eu spun ce știu, arăt ce văd, mărturisesc ce cuget à titre de document. Documentele nu se combat." ... mai ales că artistul "nu trebuie să aibă sinceritatea propriu-zisă, ci sinceritatea sincerității [...], el trebuie să aibă simțirea simțirii" și să-și înfășoare sensibilitatea în expresivitate: "Toți suntem iritabili, expresivi sînt numai
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de glorie nepieritoare, vă adresez tuturor acest cuvânt părintesc de iubire și prețuire. Așa cum am mărturisit la posturile de radio și televiziune în ziua de vineri, 22 decembrie 1989, Biserica noastră strămoșească a vibrat și vibrează neîncetat, în ritmul de cuget și simțire, cu poporul român ai cărui fii și fiice, printr-un curaj pilduitor pentru toată lumea, cu sacrificiul propriei vieți, au zdrobit regimul de dictatură și au deschis zările către instaurarea darului dumnezeiesc al libertății... Crăciunul nostru strămoșesc ne-a
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
demnității umane, al căror cadru îl constituie proclamația adresată țării de către Frontul Salvării Naționale. Căci salvarea înseamnă trecerea cu sacrificii neprețuite de la întuneric la lumină, de la disprețuirea ființei umane, la prețuirea, slujirea și înnobilarea ei. Iubiții mei, în unitate de cuget și simțiri, unitate ce constituie pavăza dăinuirii peste secole a poporului nostru, să mulțumim Bunului Dumnezeu pentru această măreață dobândire a libertății și să dăm urmare programului și apelurilor Consiliului Frontului Salvării Naționale. Cu inima plină de dragoste și prețuire
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]