10,969 matches
-
lui activă. Este necesar ca educatorul să fie un model de gândire și de comportament creativ, dar acest lucru presupune existența în structura personalității sale a aptitudinilor pedagogice și a unor atitudini creative față de profesie și societate. Primul pas în cultivarea creativității îl reprezintă formularea obiectivelor instructiv - educative. Educarea, cultivarea creativității trebuie să figureze alături de educarea gândirii printre scopurile principale. Conformismul cultural poate fi combătut prin cultivarea, utilizarea exercițiilor de fantezie nu doar ca simple jocuri, ci ca metode serioase de
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
model de gândire și de comportament creativ, dar acest lucru presupune existența în structura personalității sale a aptitudinilor pedagogice și a unor atitudini creative față de profesie și societate. Primul pas în cultivarea creativității îl reprezintă formularea obiectivelor instructiv - educative. Educarea, cultivarea creativității trebuie să figureze alături de educarea gândirii printre scopurile principale. Conformismul cultural poate fi combătut prin cultivarea, utilizarea exercițiilor de fantezie nu doar ca simple jocuri, ci ca metode serioase de cultivare a creativității, a gândirii. Procesele de gândire în
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
aptitudinilor pedagogice și a unor atitudini creative față de profesie și societate. Primul pas în cultivarea creativității îl reprezintă formularea obiectivelor instructiv - educative. Educarea, cultivarea creativității trebuie să figureze alături de educarea gândirii printre scopurile principale. Conformismul cultural poate fi combătut prin cultivarea, utilizarea exercițiilor de fantezie nu doar ca simple jocuri, ci ca metode serioase de cultivare a creativității, a gândirii. Procesele de gândire în soluționarea de probleme depind în mare măsură de introducerea unor modificări, construcții presupunând un minimum de inovații
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
creativității îl reprezintă formularea obiectivelor instructiv - educative. Educarea, cultivarea creativității trebuie să figureze alături de educarea gândirii printre scopurile principale. Conformismul cultural poate fi combătut prin cultivarea, utilizarea exercițiilor de fantezie nu doar ca simple jocuri, ci ca metode serioase de cultivare a creativității, a gândirii. Procesele de gândire în soluționarea de probleme depind în mare măsură de introducerea unor modificări, construcții presupunând un minimum de inovații. Programele școlare, conținutul învățământului trebuie să prevadă, pe lângă formarea culturii generale și lecții speciale pentru
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
a creativității, a gândirii. Procesele de gândire în soluționarea de probleme depind în mare măsură de introducerea unor modificări, construcții presupunând un minimum de inovații. Programele școlare, conținutul învățământului trebuie să prevadă, pe lângă formarea culturii generale și lecții speciale pentru cultivarea ingeniozității. În unele lecții, copiii trebuie să-și însușească raționamentele logicii, iar în altele să-i stimulăm pentru conceperea celor mai variate și surprinzătoare combinații. Dezvoltarea creativității se poate realiza cu ajutorul unor mijloace nespecifice, fără o relație anume cu un
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
toate deprinderile, capacitățile de care are nevoie pentru a progresa, dar este necesar ca educația școlară să conțină puternice elemente de pregătire privind practicarea unor largi varietăți de roluri sociale (Coles, 1972). Activitatea în afara clasei, extrașcolară, oferă numeroase prilejuri pentru cultivarea imaginației, creativității. În aceste acțiuni se pot desfășura activități libere și se pot folosi diferite metode de stimulare a imaginației. Formarea independenței în gândire și exprimare implică legătura cu familia, descoperirea factorilor de natură să împiedice dezvoltarea intelectului, a gândirii
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
încercat să demonstrăm cât de important e ca învățătorii și profesorii să fie inițiați în: • utilizarea unor instrumente de diagnosticare a nivelului creativității școlarilor cu care lucrează pentru că notele școlare nu reflectă fidel nivelul creativ al acestora; • folosirea modelelor de cultivare a imaginației creatoare (a creativității în general) în cadrul procesului de învățământ și a unor activități extracurriculare - a metodelor moderne de învățământ (conversația euristică, problematizarea) și a metodelor speciale (brainstormingul, sinectica, teste de potențial creativ utilizate ca exerciții, o serie de
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
datorate fricii endemice, atitudinilor individualiste și celor referitoare la relațiile individ - grup. Blocajele creativității sunt de tip emoțional, de ordin cultural și de ordin perceptiv. (2001) Totodată Carmen Crețu în lucrarea „Curriculum personalizat și diferențiat” face câteva recomandări generale privind cultivarea creativității: 1. evitați folosirea informației verbale; 2. evitați folosirea exclusiv a recompenselor verbale; 3. evitați structurile supraîncărcate și curriculare ca trasee unice; 4. evitați prejudecățile în raport cu elevii nonconformiști și cu elevii care găsesc propriul lor mod de efectuare a sarcinilor
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
științifice, tehnice și estetice; c) asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală, necesare instruirii și autoinstruirii pe durata întregii vieți; d) educarea în spiritul respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, al demnității și al toleranței, al schimbului liber de opinii; e) cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral - civice, a respectului pentru natură și mediul înconjurător; f) dezvoltarea armonioasă a individului, prin educație fizică, educație igienico - sanitară și practicarea sportului; g) profesionalizarea tinerei generații pentru desfășurarea unor activități utile, producătoarea de
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
civice, a respectului pentru natură și mediul înconjurător; f) dezvoltarea armonioasă a individului, prin educație fizică, educație igienico - sanitară și practicarea sportului; g) profesionalizarea tinerei generații pentru desfășurarea unor activități utile, producătoarea de bunuri materiale și spirituale. (2) Învățămîntul asigură cultivarea dragostei față de țară, față de trecutul istoric și de tradițiile poporului român. (3) Finalitățile școlii românești se realizează prin strategii și tehnici moderne de instruire și educare, susținute de științele educației și practica școlară, conform obiectivelor fiecărui nivel de învățămînt. În
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
Potrivit acesteia, succesul este dat de implicarea conștientă, activă și responsabilă a persoanei în autodezvoltarea Eu lui și a propriei personalități, considerate elemente de bază ale schimbării evolutiv-adaptative a persoanei. Conștientizarea de către fiecare persoană a propriilor capacități și disponibilități și cultivarea dorinței și a voinței acesteia de a se manifesta liber, autonom sunt condiții esențiale ale trăirii unei vieți pline de sens, însoțită de sentimentul autoâmplinirii. VI.2.3. Principiile consilierii Literatura de specialitate semnalează existența a cinci principii specifice în cadrul
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
în 1922 cu volumul tipic sămănătorist Scrisorile unui răzeș, spre a încerca după aceea să scrie, urmând modelul „comediei umane” a lui Balzac, o „cronică românească a secolului XX”. Gib I. Mihăescu (netradițional prin sursele inspirației) are comun cu gândirismul cultivarea lui Dostoievski (a cărui influență a suferit-o, încă mai adânc, și Victor Papilian), dar nu în spirit ortodoxist. Opera lui Mateiu I. Caragiale se află la antipodul oricărui fel de t. Amprente, dar fără specific gândirist, conține proza lui
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
-i solemnitate, seriozitate și patetism (dar nu convențional, filistin-desuet), el se înfățișează, în oarecare măsură, și ca un posibil precursor al unei etape viitoare a evoluției prozei, etapa anticipată ca post-postmodernă, a unui „nou” umanism. Atenția acordată intimului și privatului, „cultivarea banalului” ori „magnificarea clișeului” (Livius Ciocârlie) nu echivalează cu o dezertare din fața marilor chestiuni ale umanității, dimpotrivă. Excepționale sunt atmosfera construită de prozator, cadrul colorat și viu, dens și profund, deloc decorativ ori superficial-etnografic, al vieții rurale. Culoarea locală nu
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
Aurel Crișeanu, iar prima carte de versuri, Umbra râului, îi apare în 1972. Mai colaborează la „Amfiteatru”, „Familia”, „Cronica” ș.a. I s-a decernat Premiul Societății Literar-Artistice „Tibiscus” din Uzdin (Serbia, 2003). Caracteristice poeziei de început a lui T. sunt cultivarea teluricului, vizionarismul și interogarea istoriei. Spațiul predilect, satul, este un centru al existenței, temelie a oricărei înfăptuiri. În general aspră și viguroasă ca tonalitate, lirica se bizuie pe un lexic îndeobște necăutat. În volumul Conul de sine (1999) va fi
TURCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290310_a_291639]
-
din București (1961-1965). După absolvire lucrează la publicațiile „Steagul roșu” (1966-1967), „Dâmbovița” (1967-1968), „Satul socialist” (1969-1971) și la revista „Teatrul” (1973-1989), al cărei cenaclu îl conduce în perioada 1979-1989. Director al săptămânalului „Evenimentul” (1990-1992), ulterior va fi președintele Fundației pentru Cultivarea Păcii și a Spiritului Tolerant. Debutează în revista liceului din Călărași (1957), iar editorial cu volumul de versuri Imperiul neodihnei, apărut în 1970. Mai colaborează la „Contemporanul”, „România literară”, „Cronica”, „Tribuna” ș.a. Poezia lui T., cuprinsă în Imperiul neodihnei, Ordinea
TUTUNGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290318_a_291647]
-
are la „Propilee literare”, pe care a slujit-o cu devotament ca secretar general de redacție în toți cei cinci ani de apariție (1926-1930). A publicat aici nuvele, povestiri, legende, impresii de călătorie, prelucrări și traduceri, articole pe chestiuni de cultivarea limbii, amintiri de pe frontul francez al primului război mondial, anecdote istorice, a ținut „Cronica fantezistă”, „Cronica culturală”, o „Cronică a Bucegilor” (cu sfaturi pentru montaniarzi) și alta dedicată Bucureștiului („Ieri și azi”). A folosit un număr impresionant de pseudonime: de la
URECHIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290373_a_291702]
-
ale ansamblului de idei), multe dintre operele literaturii medievale, scrise în slavonă, sunt repuse în circulație în înveliș românesc. Sunt definitiv trecute „probele” capitale ale culturii române, precum traducerea Sfintei Scripturi. Se consolidează convingeri care convoacă și mobilizează strădaniile de cultivare și impunere a limbii naționale, convingeri adunate într-un principiu de căpătâi al „politicii culturale” inițiate și desfășurate de u. secolului al XVII-lea și de mai târziu. Repere bibliografice: Tudor Vianu, Die Rezeption der Antike in der rumänischen Literatur
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
s-a îndreptat și spre probleme de limbă, constatând aceeași ruptură de tradiție, agravată de invazia neologismelor; limba veche și cea populară, vie, au fost neglijate, iar limba literară era coruptă. Singura ieșire i se părea a fi echilibrul între cultivarea spiritului național și asimilarea influențelor străine. Ca model de scriitor îl consideră pe Vasile Alecsandri, căruia i-a consacrat cele mai numeroase pagini din contribuțiile sale critice. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 101-102; Albumul societăței „Junimea”, SDL, IV, 314; Artur
VARNAV-LITEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290436_a_291765]
-
V. de a oferi versuri de o oarecare frumusețe, relativa autenticitate a structurii elegiace și sentimentale, a expresiei învăluite de „o melodie simplă” (Virgil Mazilescu), dar au semnalat totodată lipsa de curaj la nivelul exercițiului efectiv, angajarea pe căi bătătorite, cultivarea unor formule prin care se „merge la sigur”. I-a fost, așadar, reproșat faptul că optează pentru limpezime cu riscul monotoniei, precum și carența fiorului liric, dar a fost remarcată noblețea sentimentelor exprimate prin temele sale predilecte: dezrădăcinarea, nostalgia locului natal
VARGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290429_a_291758]
-
dată sinceritatea rostirii. Dominantă este conduita epicureică, aplicată cu precădere erosului, iubirea fiind elogiată ca esență a existenței, dătătoare și de suflu poetic. Poemele din culegerea Pe scara unui gând (2000) „adaugă un cerc nou de vârstă” (Constantin Cubleșan), marcând cultivarea timbrului reflexiv, a dialogului cu divinitatea. SCRIERI: Amfore stelare, pref. Valentin Tașcu, Cluj-Napoca, 1991; Iubește clipa de față, pref. Marin Oprea, Cluj-Napoca, 1994; Trei „Z”, ed. bilingvă, pref. Vasile Lechințan și Fodor György, Cluj-Napoca, 1996; Pe scara unui gând, pref.
ZEGREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290729_a_292058]
-
complexă, fiecare copil având ritmul său propriu de adaptare la cerințele școlii, simțind nevoia de a fi ajutat, stimulat și îndrumat. Ajutorul acordat se referă la crearea condițiilor de învățare, respectiv regimul de muncă și odihnă, la încurajarea copilului, la cultivarea încrederii în forțele sale, fără tendința de a efectua temele în locul copiilor. Graba cu care unii părinți pedepsesc școlarul pentru o notă mică, fără să se ocupe de înțelegerea cauzelor nu este deloc recomandabilă. Copilul trebuie ajutat să depășească dificultățile
ROLUL FAMILIEI ÎN REUŞITA ŞCOLARĂ. In: Arta de a fi părinte by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1393]
-
la adevărate nevroze. În locul întrebării de rutină, dar aducătoare adeseori de temeri „Ce notă ai luat astăzi?” este mai pedagogic ca părinții să se intereseze ce a aflat copilul, ce a realizat nou și interesant la școală, în ziua respectivă. Cultivarea conștiinciozității, a punctualității, responsabilității față de învățătură și muncă la școlari sunt obiective de bază ale colaborării școlii cu familia elevului - colaborare absolut necesară prevenirii insuccesului școlar și ridicării randamentului școlar. Dacă majoritatea părinților este conștientă de faptul că trebuie să
ROLUL FAMILIEI ÎN REUŞITA ŞCOLARĂ. In: Arta de a fi părinte by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1393]
-
I. Cultivarea interesului de cunoaștere în familie Ca și alte dimensiuni ale personalității copilului și interesul de cunoaștere poate fi cultivat de către părinți cu condiția să aibă o asemenea preocupare și să știe cum să procedeze. Spre deosebire de educatorii de profesie, educatorii naturali
PĂRINŢII, PARTENERI ACTIVI ÎN CUNOAŞTEREA ŞI VIITORUL COPIILOR. In: Arta de a fi părinte by Viorica Bâzdâgă, Constantin Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1398]
-
serie de întrebări, ca expresie a interesului său pentru acestea. „Firul” acestor întrebări este îndreptat spre părinții care-l însoțesc și de la care așteaptă satisfacerea interesului său. Răspunsurile competente, dar și accesibile ale adulților îi satisfac interesul și contribuie la cultivarea lui. Sunt situații în care nu putem da un răspuns competent, nefiind pregătiți în acel domeniu. În acest caz nu este bine să-l repezim pe copil, ci să amânăm răspunsul pentru a ne edifica asupra problemei puse de copil
PĂRINŢII, PARTENERI ACTIVI ÎN CUNOAŞTEREA ŞI VIITORUL COPIILOR. In: Arta de a fi părinte by Viorica Bâzdâgă, Constantin Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1398]
-
bibliotecii școlii. Părinții nu trebuie însă să aștepte pasiv manifestările interesului la copil, este bine și necesar să-l provoace prin întrebările puse la momentul oportun, când constată că fiul sau fiica lor trec nepăsători pe lângă locuri importante. Întreținerea și cultivarea interesului de cunoaștere contribuie efectiv și eficient la dezvoltarea intelectuală a copilului în condiții optime. Copilul vine pe lume cu o anumită doză de curiozitate. Această manifestare indică acea curiozitate specifică, din care se va forma sub influența educației interesul
PĂRINŢII, PARTENERI ACTIVI ÎN CUNOAŞTEREA ŞI VIITORUL COPIILOR. In: Arta de a fi părinte by Viorica Bâzdâgă, Constantin Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1398]