139,341 matches
-
cubism și teoria relativității, totuși personalitatea lui Einstein, atipică omului de geniu și dublată de un proces de ,vulgarizare" a teoriei sale (spațiul și timpul sunt concepte relative), a putut deveni un soi de ,catalizator" sau chiar exponent al curentelor culturale din prima jumătate a veacului trecut. În 1922, când Einstein câștiga premiul Nobel, James Joyce publica Ulysses și T. S. Eliot The Waste Land. În mai al aceluiași an avea loc faimoasa petrecere în cinstea primei reprezentări a baletului Renard
2005 - Anul Mondial al Fizicii - "St. Francis Einstein of the Daffodils" by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11441_a_12766]
-
Într-un interviu acordat în 1921 unui ziar olandez, Einstein explica entuziasmul mulțimilor pentru teoriile sale în acești termeni: , Sunt sigur că, în fond, e vorba de misterul pe care îl exercită asupra noastră tot ceea ce nu înțelegem"... Istoria ideilor culturale relevă, de altfel, faptul că tocmai ideile cu cel mai mare conținut contraintuitiv, adică acelea care sfidează schemele mentale istoric consolidate, produc un rapid fenomen de ,contagiune" care le asigură uriașa difuziune în afara mediilor academice și științifice. Se mai poate
2005 - Anul Mondial al Fizicii - "St. Francis Einstein of the Daffodils" by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11441_a_12766]
-
mentale istoric consolidate, produc un rapid fenomen de ,contagiune" care le asigură uriașa difuziune în afara mediilor academice și științifice. Se mai poate invoca o explicație pentru șocul produs în mentalul colectiv de gândirea einsteiniană, și ea ține tot de istoria culturală. Deși aparține temporal modernității, teoria relativității anunță lumea postmodernă nu numai prin conținutul său, ci și prin modul în care o știință ,tare" (fizica) afirmă trei postulate specifice acesteia din urmă: totul e relativ; nu există o realitate esențială; mijloacele
2005 - Anul Mondial al Fizicii - "St. Francis Einstein of the Daffodils" by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11441_a_12766]
-
acesteia din urmă: totul e relativ; nu există o realitate esențială; mijloacele ,clasice" ale cunoașterii s-au epuizat. Fără nici o îndoială, nu numai că Albert Einstein este cel mai popular om de știință din toate timpurile, dar și un simbol cultural universal. "Iconicitatea" simbolului Einstein e dată și de percepția că spiritul său de geniu trăia într-o lume aparte, ca un singuratic al timpurilor moderne. Cum el însuși s-a putut face responsabil pentru această imagine, construită și prin declararea
2005 - Anul Mondial al Fizicii - "St. Francis Einstein of the Daffodils" by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11441_a_12766]
-
studiile sale în străinătate, prin opera sa, prin convingerile sale politice, Motru a fost un european, un occidental. Europenismul operei sale, al orientărilor sale a fost recunoscut de o serie de filosofi și scriitori. Lucian Blaga punea, în 1923, orientarea culturală în stil european a generației tinere și în seama contribuției profesorului Motru. Mihai Ralea, în 1924, scria că Motru, prin ,pasiunea ideilor pentru idei", prin absența ,îndărătniciei osificate" și a ,dezorientării lipsită de credințe", este un ,gânditor occidental într-o
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
Oare virulentul critic al "Europei libere" din "Luceafărul" antedecembrist este același cu un expert în afaceri imobiliare? Răspunsul e afirmativ. Rămas fără "obiectul muncii" după 1989, Artur Silvestri, expert în scrierea de injurii și calomnii, din ordinul Securității, la adresa personalităților culturale ascultate pe unde scurte în mai toate casele din România, s-a orientat spre alt fel de vînzări-cumpărări. Și-a păstrat însă pseudonimul "literar" (numele său adevărat, Târnăcop, sugerînd demolări și lovituri brutale), deși impostura "distinsă" și muzicală formează cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
a făcut celebră în toată țara urbea de reședință, Petrila, în care se încăpățînează să-și ducă existența. îN ZIUA din 2 august am putut citi, relatat de Iolanda Malamen, un episod recent și semnificativ din viața desenatorului și animatorului cultural care face cît o instituție: în noaptea de 29-30 iulie, năstrușnicul Ion Barbu a înfrumusețat zidurile mizere ale orașului mineresc, scriind pe ele cu spray-uri cu vopsea versuri din vreo 70 de poeți români. Citatele alese erau din Nichita
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
urmă, lucrurile erau destul de limpezi: invazia periferiei peste centru, cu alte cuvinte, colonizarea coloniștilor de către vechii colonizați presupunea anumite prețuri de plătit. Era vorba, în principal, de prețuri cuantificabile, acceptate de vestici fără să crâcnească: ajutoare de șomaj, școlarizare, drepturi culturale și confesionale. Ce se întâmplă în clipa de față, e dincolo de logica instituită de câteva decenii de conviețuire aparent lipsită de probleme. Occidentalii s-au grăbit să creadă că tinerii musulmani născuți și crescuți la Londra, Berlin sau Amsterdam au
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
juca un rol important în societate, s-a creat un gol pe care Islamul încearcă să-l ocupe. Și aici nu e vorba de convertirile surprinzător de numeroase ale occidentalilor la islamism, ci de instituțiile ca atare. Bisericile și centrele culturale musulmane (librării, biblioteci, case de cultură) sunt menționate de fiecare dată când se fac investigații și percheziții legate de atacurile teroriste. Ceea ce arată că dincolo de motivele politice există și o motivație mai adâncă, pe care intelectualii occidentali nu vor sau
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
zvonurile" (adevărate, de fapt) despre execuții, deportări, etc. Cândva, Sebastian scrisese - ,Nu suportasem niciodată nici o umbră de echivoc asupra calității mele de evreu". Profesorul Nae Ionescu știa acest lucru, poate că-l și admira, în ciuda rasismului său ,ideologic". Pe plan cultural, ca mulți alți intelectuali, Nae Ionescu avea o atitudine stranie - recunoștea aportul evreilor, dar îl considera, istoric, încheiat, iar în plan politic îi considera ,nocivi". Cu zece ani înainte de a muri, când avea doar 28 de ani, Sebastian a susținut
Mihail Sebastian, azi by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/11448_a_12773]
-
Scliar. "Mai întâi, pentru că știe să creeze personaje de neuitat? Apoi, pentru că își stăpânește la perfecție textul, Verissimo scrie așa cum respiră dar respirația lui e mai ales inspirație. Din inteligența și cultura lui răsar neîncetat idei originale, care lărgesc orizontul cultural al cititorului Și, mai ales, pentru că face ca viața noastră să fie mai bună..." Pe lângă "pofta de viață" în fața hecatombei ce se consumă în Clubul îngerilor, lectura romanului ne poate încânta și cu "pofta de mâncare"? Așteptați să vedeți. Orice
Luis Fernando Verissimo - Clubul îngerilor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11440_a_12765]
-
Ioan-Aurel Pop Citesc în Observatorul cultural o pretinsă mărturie a dlui Marin Mincu despre Marian Papahagi și mă cutremur. Se spune acolo pur și simplu că ,Marian Papahagi nu credea în literatura română". ,Dezvăluirea" vine ca o revelație de taină, inedită, făcută de un ,martor", pentru
În replică - Mărturie mincinoasă by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/11480_a_12805]
-
purtat mesajul culturii românești și al literaturii române, al cărui produs s-a considerat și a fost. Chiar și când l-a tradus în românește pe Dante sau când a predat limbă și literatură italiană a făcut-o în contextul cultural al universului românesc, a fost peste tot perceput ca un produs de excepție al spiritului românesc, al literaturii române. Avea un dar special de a atrage, de a fascina, de a convinge când vorbea despre literatură, despre creația literară. Firește
În replică - Mărturie mincinoasă by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/11480_a_12805]
-
Roma a fost un imens serviciu adus culturii românești, de la serile lilerare, de la colocvii, de la conferințele cu scriitori români contemporani până la reînvierea tradiției bursierilor statului român în Italia. Oricine poate constata ce amintire extraordinară, unică, a lăsat Marian în mediile culturale italiene, între intelectualii de marcă italieni, cărora le-a stârnit interesul pentru literatura română. Consider că este mai mult decât o denigrare să i se conteste lui Marian Papahagi calitatea de promotor al culturii/literaturii românești, mai mult decât o
În replică - Mărturie mincinoasă by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/11480_a_12805]
-
cărora le-a stârnit interesul pentru literatura română. Consider că este mai mult decât o denigrare să i se conteste lui Marian Papahagi calitatea de promotor al culturii/literaturii românești, mai mult decât o răutate. Este un atentat la memoria culturală românească, al cărei martor, inclusiv în calitate de istoric, am fost. Marian, ca orice ființă umană, a fost supus greșelii și poate fi criticat, pentru unele aspecte punctuale ale activității și creației sale, dar nu pentru "neîncrederea" sa în literatura română sau
În replică - Mărturie mincinoasă by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/11480_a_12805]
-
ale epicii. Poate că romanul - vîrstă adultă a ficțiunii, lasă în urmă proza scurtă - ca pe o casă a copilăriei fără întoarcere... Și totuși, există clasici ai modernismului care și-au impus formula proprie în proza scurtă, venind din tradiții culturale diferite, scriind și roman: Hemingway și Faulkner, Cortázar și Márquez, Kawabata și Murakami. Surpriza o produc doi autori afirmați ca romancieri de primă linie în spațiul cultural englez: Salman Rushdie și Julian Barnes. În ultimul deceniu s-au tradus la
Puncte cardinale by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/11467_a_12792]
-
modernismului care și-au impus formula proprie în proza scurtă, venind din tradiții culturale diferite, scriind și roman: Hemingway și Faulkner, Cortázar și Márquez, Kawabata și Murakami. Surpriza o produc doi autori afirmați ca romancieri de primă linie în spațiul cultural englez: Salman Rushdie și Julian Barnes. În ultimul deceniu s-au tradus la noi romanele care i-au consacrat. Recent au apărut și volumele de proză scurtă: Orient, Occident de Salman Rushdie (Polirom, 2005, traducere Dana Crăciun), Tristeți de lămîie
Puncte cardinale by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/11467_a_12792]
-
două culturi și civilizații. Volumul are o structură ternară: Orient, apoi Occident și Orient, Occident, fiecare parte compunîndu-se din trei povestiri gradate ca proporții și complexitate. După ce o întreagă tradiție britanică a construit imaginea Orientului, Salman Rushdie actualizează această mitologie culturală: îngroașă contururile, accentuează exotismul, o îmbogățește cu personaje noi, și proiectează viziunea orientală asupra Angliei. Ceea ce te cucerește este chiar imposibilitatea de a separa cele două lumi care se întîlnesc în ființa scriitorului. Într-una din ultimele pagini, chiar își
Puncte cardinale by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/11467_a_12792]
-
mitropolitului Dosoftei, Biblia de la 1688, ca și numeroase alte încercări, anterioare sau ulterioare. De aceea, istoricul literar se simte dator să rediscute dogma călinesciană a respingerii literaturii religioase pe motiv că ea nu relevă o conștiință estetică; după aceeași rațiune culturală ar trebui respinse și cronicile, pentru că nici literatura noastră istorică medievală nu are un scop estetic. Al. Andriescu reproșează tăios lui G. Călinescu absența Bibliei de la 1688 din Istoria... sa, pentru că astfel ,se ignoră faptul că textele religioase ne-au
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
din Franța, profesor la Clermont-Ferrand și director al unui important centru de cercetare, a publicat recent la editura pariziană Autrement, o surprinzătoare carte intitulată Sărutul. Este vorba despre o adevărată fenomenologie a sărutului, ilustrată de exemple literare, sprijinită pe practici culturale dintre cele mai variate. Cu o voluptate demnă de subiectul ales, autorul radiografiază aspectul corporal, spiritual și simbolic a ceea ce la prima vedere e doar o prozaică mișcare a mușchilor labiali, dar care se dovedește a fi, sub privirea atentă
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
dacă pe etichetă e Vin de Bordeaux sau Champagne Cordon Rouge, legea îl pedepsește pe infractorul care, pe ascuns, vâră în sticlă poșircă ordinară; atât numai că, iată, legiuitorul se arată mult mai vigilent față de îndeletnicirile oenologice, decât față de pasiunile culturale, consfințind dreptul cumpărătorului de a savura aroma franțuzească, dacă pentru aceasta a plătit, nu însă și dreptul acestuia de a-i citi pe scriitori în versiuni autentice, preferabil ne varietur. Dacă această lege lipsește, n-ar trebui totuși uitată legea
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
Cronicar Cotațiile bursei literare Bucureștiul Cultural, nr. 17-18, suplimentul săptămînalului 22, continuă ancheta Bursa de valori literare, ajunsă la episodul VII, privind scriitorii care s-au impus pe piața culturală românească după 1990, precum și a ,rezistenței" la noul context cultural a celor afirmați în comunism. Ancheta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
Cronicar Cotațiile bursei literare Bucureștiul Cultural, nr. 17-18, suplimentul săptămînalului 22, continuă ancheta Bursa de valori literare, ajunsă la episodul VII, privind scriitorii care s-au impus pe piața culturală românească după 1990, precum și a ,rezistenței" la noul context cultural a celor afirmați în comunism. Ancheta a fost inițiată ,ca o reacție față de continua scădere a statutului de scriitor, față de scăderea continuă a interesului pentru literatura română contemporană". Această ,bursă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
Cronicar Cotațiile bursei literare Bucureștiul Cultural, nr. 17-18, suplimentul săptămînalului 22, continuă ancheta Bursa de valori literare, ajunsă la episodul VII, privind scriitorii care s-au impus pe piața culturală românească după 1990, precum și a ,rezistenței" la noul context cultural a celor afirmați în comunism. Ancheta a fost inițiată ,ca o reacție față de continua scădere a statutului de scriitor, față de scăderea continuă a interesului pentru literatura română contemporană". Această ,bursă" poate satisface numai orgoliul scriitorilor; Cronicarul se îndoiește că o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
Călinescu, Cristian Popescu (aceeași nedumerire), Radu Petrescu, Petru Cimpoeșu, Andrei Cornea, Ion Simuș, Dan C. Mihăilescu, Radu Cosașu și alții. Un top al descreșterilor e păstrat pentru finalul anchetei. Vom reveni atunci și cu concluziile. Pe lîngă această anchetă, Bucureștiul Cultural ne mai oferă un dialog între arhitectul Șerban Sturdza și Sorin Ilieșiu cu privire la Casa Mincu, o cronică echilibrată a lui Paul Cernat la Jurnalul II al lui Mircea Cărtărescu și un interviu cu Ștefan Agopian luat de Gabriela Adameșteanu, din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]