2,675 matches
-
material nerumegat. Prea se încrede cuvioșia sa în subțirele domniei sale cunoștințe artistice”, în timp ce Miron Cristea avusese rețineri cu privire la numirea lui Smigelschi din cauză că pictorul era practicant greco-catolic. Icoanele de pe iconostas, cupola (reprezentându-l pe Hristos Pantocrator înconjurat de îngeri) și pandantivii cupolei (pe care sunt reprezentați cei patru evangheliști) au fost pictate în frescă în anul 1905 de Octavian Smigelschi în stilul Art Nouveau promovat de școala de la Budapesta. Pictorul era originar din satul Ludoș, fiind fratele canonicului Victor Smigelschi de la Blaj
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
din satul Ludoș, fiind fratele canonicului Victor Smigelschi de la Blaj. Smigelschi a fost ajutat la pictură de prietenul său Arthur Coulin, dar ca „simplu executant”, după cum crede acad. Virgil Vătășianu. Onorariul primit de către Smigelschi pentru pictarea icoanelor de pe iconostas, a cupolei și pandantivilor a fost de 32.000 de coroane. Un juriu de experți instituit la 9 martie 1907, la cererea Consistoriului, și format din A. G. Verona din București și Dorschlag din Sibiu a stabilit că pictura era prea strigătoare, lipsea
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
fost de 32.000 de coroane. Un juriu de experți instituit la 9 martie 1907, la cererea Consistoriului, și format din A. G. Verona din București și Dorschlag din Sibiu a stabilit că pictura era prea strigătoare, lipsea armonia culorilor, iar cupola părea prea greoaie. Membrii juriului au propus pictarea întregului interior, sticla de la fereastră să fie colorată sau pictată, dar această acțiune a fost oprită din lipsă de bani. Academicianul Virgil Vătășianu a apreciat că figura Maicii Domnului din cupolă reprezintă
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
iar cupola părea prea greoaie. Membrii juriului au propus pictarea întregului interior, sticla de la fereastră să fie colorată sau pictată, dar această acțiune a fost oprită din lipsă de bani. Academicianul Virgil Vătășianu a apreciat că figura Maicii Domnului din cupolă reprezintă „culmea artistică pe care a atins-o Smigelschi în catedrala din Sibiu.” Întreaga lucrare a catedralei cuprindea de fapt și întreg interiorul, executarea lor fiind întreruptă din cauza lipsei mijloacelor financiare. În această situație, s-a apelat la pictorul Ludovic
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
și înzestrarea Catedralei. Cu sprijinul financiar al Departamentului Cultelor, în anul 2007 s-a început spălarea și refacerea picturii și confecționarea unui vitraliu monumental în arcada corului. Catedrala are 53,10 m lungime și 25,40 m lățime în centru, cupola are 24,70 m înălțime (34,70 m în exterior) și 15 m diametru, în timp ce turnurile au 43 m înălțime (45 m cu tot cu crucile). Catedrala este împodobită în exterior cu cărămidă colorată, cinci rânduri de cărămidă galbenă alternând cu trei
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
o mai grijulie elaborare a planurilor. Atât decorul cât și spațiile libere, structurate de coloane, neagă masivitatea formelor arhitectonice; pridvorul deschis ajunge de exemplu a fi un element reprezentativ al clădirilor. Boltirea se face de obicei în semicilindru sau cu cupole semisferice. Decorul poate fi sculptat din piatră sau aplicat sub forma unor reliefuri din stuc. În decorația din piatră predomină motivele florale, în stuc sunt des întâlnite ornamente de tip oriental. Palatele au fost ridicate în epoca brâncovenească mai ales
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
nepictate, în timp ce într-unul svetambarist se găsesc statui înveșmântate, vopsite, poleite cu aur și argint, încrustate cu pietre prețioase (mai ales în frunte). Majoritatea templelor sunt construite în marmură și după structura lor arhitectonică se împart în "Shikar-bandhi", cele având cupolă, și "Ghar derasar", cele fără cupolă. Templele "Shikar-bandhi" mai au și o altă particularitate: coloanele sculptate din marmură care înfățișează diferite ipostaze ale unor ființe divinizate. Partea principală a construcției este „Ghabaro”, o sală în centrul căreia este expusă imaginea
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
găsesc statui înveșmântate, vopsite, poleite cu aur și argint, încrustate cu pietre prețioase (mai ales în frunte). Majoritatea templelor sunt construite în marmură și după structura lor arhitectonică se împart în "Shikar-bandhi", cele având cupolă, și "Ghar derasar", cele fără cupolă. Templele "Shikar-bandhi" mai au și o altă particularitate: coloanele sculptate din marmură care înfățișează diferite ipostaze ale unor ființe divinizate. Partea principală a construcției este „Ghabaro”, o sală în centrul căreia este expusă imaginea măreață a unui tirthankara. Există diferite
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
bot (cu roată simplă), cât și trenul principal (cu roți duble) se escamotează înspre înainte, în fuselaj. Cabina pilotului este situată în fuselajul anterior, între cele două prize și este prevazută cu scaun catapultabil de tip „zero-zero”, cu ejectare prin cupolă. De asemenea, cabina este prevazuta cu aparate de navigație, control, comunicație etc. Pe avion se află montat un sistem de control al presurizării cabinei, aerului condiționat și degivrării parbrizului. Sunt prevăzute, deasemenea, două sisteme hidraulice independente pentru acționarea dispozitivelor de
IAR 93 () [Corola-website/Science/303456_a_304785]
-
muzeu științific destinat proiectării cerului, a sistemului solar, a planetelor vizibile, a sateliților, etc. A fost inaugurat în anul 1982, fiind al treilea planetariu din țară în ordinea deschiderii și cel mai mare din țară în ceea ce privește capacitatea sălii și diametrul cupolei. se află situat pe Strada Universității nr. 13A, în cartierul Areni. Clădirea în care funcționează Planetariul și Observatorul Astronomic din Suceava a fost construită în perioada 1981-1982, în cartierul Areni, în imediata vecinătate a Universității „Ștefan cel Mare”. Edificiul are
Planetariul din Suceava () [Corola-website/Science/300021_a_301350]
-
Muzeul Bucovinei). În 1984 aici se desfășoară lucrările celei de-a VII-a Consfătuiri a Comisiei pe probleme de fizică și evoluția stelelor, având ca organizatori academiile tuturor țărilor Europei de Est. În 1986 regizorul Ion Bostan realizează filmul „Sub cupola Planetariului” surprinzând aspecte din activitatea Planetariului din Suceava. La 1 februarie 1989 cosmonautul român Dumitru Prunariu ține un discurs unui numeros public despre zborul său în spațiu. La 17 iunie 1994 astronautul american Charles Duke vizitează , oferind filmul realizat de
Planetariul din Suceava () [Corola-website/Science/300021_a_301350]
-
mișcarea unui satelit artificial. La etaj se află o Mediatecă, o sală cu o capacitate de 100 de locuri, dotată cu aparatură audio-video, unde se organizează simpozioane, conferințe, sesiuni de comunicări științifice și se oferă publicului vizitator video-documentare. Terasa și cupola mobilă sunt folosite pentru observații astronomice cu luneta (x120) și telescopul de tip cassegrain (x375). Se pot observa petele solare, relieful lunar, Jupiter cu sateliții galileeni, inelele lui Saturn, roiuri de stele, nebuloase galactice și fenomene astrologice (eclipse, oculații etc.
Planetariul din Suceava () [Corola-website/Science/300021_a_301350]
-
diagnostice medicale ne-invazive prin spectrometrie de masă cu carbon-13” ale zahărului în sînge și pentru studiul și tratamentul diabetului zaharat. În anii '60 a avut și activitate ca actriță de cinema, interpretând roluri în filme românești ("Post restant", "Sub cupola albastră", "Băieții noștri", "Dragoste la zero grade") cu Iurie Darie.
Florentina Mosora () [Corola-website/Science/313147_a_314476]
-
a magnatului feroviar Betel Henry Strousberg. După falimentul acestuia din urmă, chioșcul a fost cumpărat de către rege. Fundația a fost făcută în același timp în care s-a început construcției "Grotei lui Venus". Pe ea a fost amplasat chioșcul cu cupola centrală aurită, precum și cele patru turnuri mici în colțuri. Regelui i s-a părut că aranjamentul interior este prea simplu, așa că a comandat un sistem de iluminat, o fântână de marmură și un tron luxos din marmură cu pene de
Castelul Linderhof () [Corola-website/Science/314512_a_315841]
-
(în arabă, المسجد الاقصى, Al-Masjid Al-Aqsa, literalmente „moscheea cea mai îndepărtată”, în ebraică: מסגד אל אקצה Misgad Al Aqsa) este un lăcaș de cult islamic prevăzut cu o cupola de argint, care face parte din complexul religios musulman Al Haram al Qudsi ash-Sharif (الحرم القدسي الشريف „Sanctuarul nobil din Ierusalim”) sau Al Haram ash Sharif de pe Muntele Templului din Ierusalim. Tradiția musulmană afirmă că acesta este muntele unde patriarhul
Moscheea Al-Aqsa () [Corola-website/Science/314642_a_315971]
-
Al Haram Al Sharif de pe Muntele Templului, care include și Domul Stâncii, 17 porți și patru minarete în cele patru colțuri ale Muntelui, în vreme ce în lume denumirea Al Aqsa este folosită mai ales cu sens restrâns - pentru clădirea moscheii cu cupola de argint. Aceasta este denumită de arabi Al Qibli și, spre deosebire de alte moschei, nu are un minaret propriu, minaretele care o slujesc fiind cele patru minarete exterioare de pe munte. Sanctuarul islamic a fost construit pe locul unde se crede că
Moscheea Al-Aqsa () [Corola-website/Science/314642_a_315971]
-
primii musulmani bursieri al-Muthannar bin Tahir. [[Fișier:Aqsa Facade.JPG|thumb|right| Fațadă moscheii]] Conform mai multor cărturari musulmani, inclusiv [[Mujir ad-Din]], [[Al-Suyuti]], și [[Al-Muqaddasi]], moscheea a fost reconstruită și extinsă de califul Abd al-Malik ibn Marwan, în 690, împreună cu [[Cupola Stâncii din Ierusalim|Cupola Stâncii]]. Se susține că Abd al-Malik a utilizat materialele de la ruinele Bisericii Maicii Domnului pentru a construi moscheea. În 713-714, o serie de cutremure a devastat Ierusalimul, distrugând partea de est a moscheii, ulterior, a fost
Moscheea Al-Aqsa () [Corola-website/Science/314642_a_315971]
-
bin Tahir. [[Fișier:Aqsa Facade.JPG|thumb|right| Fațadă moscheii]] Conform mai multor cărturari musulmani, inclusiv [[Mujir ad-Din]], [[Al-Suyuti]], și [[Al-Muqaddasi]], moscheea a fost reconstruită și extinsă de califul Abd al-Malik ibn Marwan, în 690, împreună cu [[Cupola Stâncii din Ierusalim|Cupola Stâncii]]. Se susține că Abd al-Malik a utilizat materialele de la ruinele Bisericii Maicii Domnului pentru a construi moscheea. În 713-714, o serie de cutremure a devastat Ierusalimul, distrugând partea de est a moscheii, ulterior, a fost reconstruit în timpul lui Al-Walid
Moscheea Al-Aqsa () [Corola-website/Science/314642_a_315971]
-
de la ruinele Bisericii Maicii Domnului pentru a construi moscheea. În 713-714, o serie de cutremure a devastat Ierusalimul, distrugând partea de est a moscheii, ulterior, a fost reconstruit în timpul lui Al-Walid. În vederea finanțării reconstrucției sale, Al-Walid a folosit aurul de la cupola stâncii pentru a cumpăra materiale. 1^ a b c "Al-Aqsa Mosque, Jerusalem". Atlas Travel and Tourist Agency. Retrieved on 2008-06-29. 2^ Barton, George (1901-1906). "Temple of Solomon". Jewish Encyclopedia. Retrieved on 29 June 2008. 3^ Milstein, Mați (2007-10-23). "Solomon's
Moscheea Al-Aqsa () [Corola-website/Science/314642_a_315971]
-
destinația clădirii devenind un fel de necropolă de onoare a oamenilor mari ai Franței. Clădirea se remarcă prin sobrietate, asemenea celei care apărea în construcțiile Romei republicane: ziduri imense, aproape fără nici un fel de ornament exterior iar deasupra cu o cupola uriașă. Are forma tipică de cruce grecească, cu laturile egale iar interiorul păstrează o decorație luxuriantă. Ei iau colonade, peristiluri, frontoane atice și chiar planul general al templului și le adaptează bisericilor nou construite. În timp ce aceste elemente pătrund, dispar arcurile
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
pentru servitori și dependințe. În acest stil arhitectural, clasicism, se îmbină grandoarea cu eleganța într-o manieră specific franceză. Apariția de pilaștri delicați ce flanchează golurile, abundența decorativă țin încă de faza timpurie a clasicismului cu inspirație bramantiană lombardă. Între cupolă și edificiu există o perfectă unitate, datorită impecabilei proporționări a elementelor și urmăririi direcției ascensionale în fațadă, ilustrându-se astfel cu deplină forță curentul Clasicismului de curte, cât și partea de baroc parțial asimilată. Clasicismul de curte adoptă un riguros
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
Mai târziu aceasta a fost mărită, dar odată cu creșterea numărului de credincioși, conducerea bisericii a hotărât înlocuirea ei cu o biserică mai mare, de piatră. Dimensiunile bisericii sunt impozante: lungimea celor două nave este în jur de 50 metri, iar cupola centrală cu un diametru de 12,60 metri are o înălțime de 19,50 m. Înălțimea turnurilor este de 40 de metri. Mărimea totală a bisericii este de 1750 m². Casa Hintz din Cluj-Napoca (numită frecvent Casa Mauksch-Hintz) se găsește
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
demarată producția de serie. Astfel, numeroase schimbări și modificări au fost aduse pe parcursul procesului de fabricație pentru a îmbunătăți proiectul, fiabilitatea și timpul necesar producției. Una dintre cele mai importante modificări a fost redesenarea turelei, pentru a fi montată o cupolă de observație mult mai joasă (și deci, mai sigură pentru comandantul tancului). Pentru a reduce costurile, s-a renunțat la capacitatea de a traversa vadurile de apă adânci și la sistemul de filtrare al aerului montat în exterior. În procesul
Tiger I () [Corola-website/Science/313577_a_314906]
-
pronaos se află icoana Sfintei Fecioare Maria Glicofilusa. Pe peretele sudic al pronaosului se află imaginea unui ierarh cu camilafcă, pe care specialiștii l-au identificat a fi mitropolitul Teoctist al II-lea, care a sfințit biserica în 1522. În cupola turlei naosului este pictat Pantocratorul, pe pereții turlei fiind o reprezentare a Liturghiei cerești cu cortegiile de îngeri, Profeții și Apostolii, iar la baza turlei, în pandantivi, se află chipurile celor patru evangheliști. În registrul de sus sunt reprezentate Patimile
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
ale bisericii, toate caracteristicile stilului lui Ponehalski: programul iconografic, aceleași tipuri de compoziții ale ansamblului cât și ale scenelor, modul de a construi personajele și figurile. Tratarea este însă mai schematică și mai seacă aici, față de lucrările ulterioare. Lipsită de cupolă, ca toate bisericile de lemn din Maramureș, biserica din Călinești-Căieni rezervă spațiul din axul median al bolții naosului unei figurări a lui Dumnezeu-Tatăl („Cel-Vechi-de-Zile”) cu Sf. Duh porumbel pe piept, însoțit de serafimi, temă ce semnifică, prin analogie cu o
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]