4,693 matches
-
Exerciții. Grupul crește prin ralierea altor tineri poeți și prozatori, printre care Sorin Titel, Virgil Tănase, Emil Brumaru, Daniel Turcea, Florin Gabrea. Profitând de o ușoară relaxare a cenzurii după invadarea Cehoslovaciei, din 1968 componenții lui se manifestă tot mai curajos, chiar agresiv, își expun vederile fără eufemisme în ședințele Uniunii Scriitorilor, pe cât posibil și în publicații. La un moment dat, chiar în vara lui 1968 li se promite înființarea unui supliment al revistei „Luceafărul”, care ar fi urmat să le
ONIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
și boeriia, în fățărnicie; ci să o dați aceluia mai sărac, deaca iaste vrednic și harnic și-și va păzi dregătoria cu cinste. Că mai bun îți iaste săracul cu cinste decât boiariul de ocară.” Ideea este nu numai foarte curajoasă, ci și foarte modernă. Cărturarului nu i-o puteau sugera textele bizantinilor, la fel cum nu putea găsi acolo idei pentru discursul în favoarea demnității umane. Sufletul stăpânitorului trebuie să vibreze odată cu sufletul țării peste care Dumnezeu l-a așezat să
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
practic (1974), Treptele lumii sau Calea către sine a lui Mihail Sadoveanu (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor), Ipoteze de lucru, Alchimia existenței (1983; Premiul Uniunii Scriitorilor). În cadrul ședințelor Consiliului Uniunii Scriitorilor, P. s-a remarcat prin atitudini și luări de cuvânt curajoase (făcând, de pildă, public abuzul confiscării de către Securitate a unor manuscrise ale lui N. Steinhardt). În primăvara lui 1989, ca unul dintre semnatarii „scrisorii celor șapte”, ce exprima atitudinea de solidarizare cu protestul poetului Mircea Dinescu, este supus interdicției de
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
lui care au „albit de spaimă Alpii”, se dovedește neînstare să învingă legiunile și rațiunea romană. În fine, poemele din Arma secretă (1980) îl înscriu pe poet într-o meditație elegiacă de vârstnic ce și-a păstrat spiritul lucid și curajos în fața timpului: „Trebuie să învăț cum se moare,/ căci de trăit, omul trăiește oricum,/ să învăț de la păsările care dispar în cântec,/ de la cerul albastru care alunecă în trandafir/ și de la râul ce trece nepăsător dispărând/ peste banii peștilor” (Lecție
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
singurătății / când prezența întrezărită cu patimă, / când prezența / se-nconjoară de lipsă / Singurătate a singurătății, lipsa” (Aducerea la uitare). SCRIERI: Profet spre ziuă, București, 1972; Luptele soldatului, București, 1980; Din umbra lumii, București, 1983; Dorul și ființa, București, 1986; Prieteni curajoși, București, 1989; Cuprinsul vorbirii, București, 1993. Repere bibliografice: Dan Culcer, „Profet spre ziuă”, VTRA, 1973, 1; Mihai Zaharia, „Luptele soldatului”, TR, 1981, 5; Emil Manu, O dialectică a dorului, RL, 1986, 37; Laurențiu Ulici, Promoția ’70. Ardelenii, RL, 1986, 46
MINULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288162_a_289491]
-
texte precum Găuri în hartă. Cartografii culturale central-est europene (Europa actuală ca „gol”, „vârsta de tinichea a Occidentului”, „sistemul colonial de evaziune-în-viziune”, europenismul ca iluzie în care românii se complac de peste o sută cincizeci de ani etc.), Utopia română (text curajos, scris în 1987, a cărui idee centrală este „Trăim într-o utopie personală și nerealistă”) sau Generația cu năut, pagini pertinente despre generația optzecistă. SCRIERI: Fiction Updated. Theories of Fictionality, Narratology and Poetics (în colaborare), Toronto, 1996; 16-17. Renaștere, manierism
MIHAILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288130_a_289459]
-
de morfologie s-a impus ca unul dintre cei mai importanți comentatori români ai artei universale. Și intervențiile sale sistematice, construite cu o claritate voit didactică, din ședințele plenare ale Uniunii Artiștilor Plastici, în anii ’70, când s-a opus curajos atacurilor patronate de „Scânteia” și îndreptate împotriva tinerilor pictori nonconformiști, au câștigat respectul artiștilor. Deși opera lui scrisă nu e abundentă, se remarcă prin densitatea ideilor, prin rigoarea teoretică, prin puterea argumentelor, susținute adesea de exemple preluate din arta românească
MOCANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288197_a_289526]
-
ei de răspundere, care își cere urgent un diagnostic și o terapie. Unde se ascunde eșecul? Pe scurt, în incapacitatea instituțiilor teologice de a-și integra absolvenții în viața publică a României. După câteva eșecuri provocate, care includ proiectele editoriale curajoase ale redacțiilor revistei Biserica și problemele vremii (la Iași) sau mensualul Aproape (la București, amânată sine die), ne lipsește și astăzi o publicație de largă circulație, care să „vestească de pe acoperișuri” ideea creștină despre timpul și spațiul lumii românești. La fel de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
au ajuns decât eroii noștri „postmortem”. Din troianul de pomeni săvârșite în iernile care au urmat anului 1989, am înțeles că Trupul Domnului e alcătuit din recunoștința celor care se roagă Lui pentru întreaga lume - buni și răi, lași și curajoși, victime și chiar călăi. Am descoperit că Biserica este în primul rând nevăzută, fiind stâlpul și temelia unei etici sacrificiale. Am înțeles că sursa demnității este libertatea cuvântului. Cei care îndrăzniseră să protesteze împotriva cultului personalității arătaseră temeritate în fața morții
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
să nu plătesc neluarea-aminte, am ajuns în sfârșit la lacul Urlea” (p. 165). La fel de vii și de emoționante sunt amintirile de la școala primară de nevăzători din Cluj-Napoca, alături de câteva amănunte din anii de liceu și facultate. Ele arată cât de curajoase au fost începuturile în viață ale viitorului monah. Prima întâlnire cu părintele Arsenie Boca și lucrarea constantă, la o vârstă fragedă, a rugăciunii lui Iisus - iar aceasta nu fără dificultăți - par să fi pregătit terenul pentru intrarea în mănăstire. Sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mai alese s-au ținut, cu scepticism, departe de izvoarele teologiei. Adesea, cercurile de elită au cultivat un dispreț manierist la adresa discursului Bisericii. Spunem discurs pentru că niciodată „cărturarii” n-au reușit să critice mai mult decât predica uneori ascuțită și curajoasă, dar adeseori senilă și obedientă, a „popimii”. La fel ca în lumea protestantă, universul simbolic și sacramental al liturghiei Bisericii i-a lăsat pe mulți intelectuali autohtoni complet indiferenți, aceasta poate tocmai pentru că rugăciunile și Euharistia erau săvârșite pe limba
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în România postcomunistă" După 1989, desprinzându-se lent și convulsiv de orizontul mental al ceaușismului, făcut din „gândire captivă” (Czesßaw Mißosz), izolaționism și deprofesionalizare, limbă de lemn, „autonomia esteticului” și avatarul ei, „rezistența prin cultură”, cu foarte rare excepții de curajoasă reflecție alternativă articulată și relativ numeroase formule - de regulă, mutante- de expresie liberă, preponderent literare și esopice, intelectualii români au început să edifice în fine o sferă publică demnă de acest nume. Astfel, am reînceput să putem vorbi în România
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
tare, sistemul comunist nu a negociat cu societatea; când a slăbit, eșalonul său secund s-a repoziționat printr-o abilă manevră (lovitura de palat legitimată de revolta maselor). Charta ’77 în versiune românească, eșuată din lipsă de aderenți la poziția curajoasă a lui Paul Goma, a eșuat și în postcomunism - dovezile sunt Piața Universității, Declarația de la Timișoara, Alianța Civică etc. și nici Solidaritatea (în accepțiunea poloneză de după 1980) nu a avut un corespondent românesc, nici măcar după 1990, când sindicatele, după un
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a puterii, în care victimele și călăii colaborează) - doxa, habitus, episteme sau altele asemenea. De la pluralismul valorilor întemeiat de liberali pe autonomia individuală, s-a trecut, grație travaliului „deconstructiv” al postmoderniștilor, la relativism. În cel mai fericit caz, gânditori mai curajoși, care se expun astfel etichetării drept (neo)conservatori, propun ceea ce am numit „norme slabe” - locale, contextuale și ele, dar nu total străine de principiul unei normativități universalizabile. Se reclamă insistent, în special de către lumea academică americană „politic corectă”, singura care
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
repezi să-l străpungi cu lancea, nu faci decît să treci prin el. Ha! un vînt laș, care nu pregetă să lovească un om gol, dar în schimb refuză să primească măcar o singură lovitură! Pînă și Ahab e mai curajos și mai nobil. O, dacă vîntul ar avea trup! Dar toate lucrurile care-l exasperează și-l scot din sărite pe om sînt lipsite de trup și totuși active în imaterialitatea lor. Iată o perfidie unică, pe cît de subtilă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
înspumată - și sînt bătrîn, Starbuck. Dă mîna cu mine, omule! își strînseră mîinile și se priviră în ochi - în ai lui Starbuck parcă licăreau lacrimi. Ă O, căpitane, căpitane! suflet nobil! Nu te duce, nu te duce! Uite, un om curajos plînge, îndurerat că nu te poate convinge... Ei? Ă La apă! răcni Ahab, smulgîndu-și mîna din aceea a secundului. Echipaj, fii gata! Peste o clipă ambarcațiunea luneca pe sub pupa corabiei. Ă Rechinii, rechinii! strigă un glas de la fereastra de jos
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
azi, culege și dăruie energie și elan. Dramaturgia noastră a Înregistrat recent o importantă cotitură tematică: prin Cumpăna și Minerii ea a ajuns la problematica zilelor noastre, a pătruns În actualitatea combatantă. Prin Negura, romanul s-a apropiat și el curajos de temele zilei. În schimb, nuvelistica, după părerea noastră, crainicul romanului de mâine, și-a Însușit masiv temele actualității, accentuând prin aceasta Începutul de trecere spre calitate. Nuvela, povestirea, reportajul literar au devenit repede arme Însemnate În campaniile partidului, În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de Ion Călugăru), celălalt despre colectivizare (Temelia de Eusebiu Camilar), ambele publicate În volum În 1951. Importanța și ambiția temelor obligă critica literară la o vigilență și mai mare. Tot mai acut se pune problema eroului pozitiv ori a abordării curajoase a realității; În prima categorie intră, desigur, comunistul, de obicei secretarul de partid; nici unul din personajele imaginate În cele două creații și-n altele cu teme din actualitate nu se ridică la Înălțimea și valoarea originalului. De-acum, noi refrene
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ă) aduce o contribuție În această privință, dar ea suferă din pricina unor importante lipsuri. (Ă). Căutând să concretizez problema tratată m-am mărginit să prezint un șir de fapte care apar rupte de visurile copilului, nu-l fac să tindă curajos spre visuri și, mai ales, nu-l educă suficient În spirit socialist (Ă). Îmi Însușesc pe deplin critica adusă de Flacăra. Regret numai că ajutorul criticii nu mi-a sosit mai demult. Puteam face mai repede ceea ce m-am hotărât
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vorba de cu totul altceva. E vorba de realitatea care se răsfrânge nemijlocit În viața copiilor, de Încleștarea claselor de care viața și pregătirea lor nu poate rămâne străină”. Despre volumul Ninei Cassian scrie atât Geo Șerban 72, subliniind „debutul curajos”, cât și Viața românească 73 și Contemporanul 74 de unde cităm: „Pedagogia sovietică, operele pentru copii ale scriitorilor sovietici, ne oferă un bogat material de studiu, de un ajutor neprețuit pentru lămurirea unei chestiuni deosebit de dificile. (Ă). Exemplul acesta, pe care
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
merituos În literatura pentru copii. (Gica Iuteș: „Să vă povestim despre noi”, Editura Tineretului, 1950). Ibidem, nr. 22 (126), 3 iun. 71. Ovid S. Crohmălniceanu, - Scrisoare deschisă Editurii Tineretului. În: Contemporanul, nr. 192, 9 iun. 72. Geo Șerban. - Un debut curajos În literatura pentru copii: Nina Cassian: „Nică fără frică”. În: Flacăra nr. 28 (132), 15 iul. M. Vlad. - „Nică fără frică” de Nina Cassian. În: Viața românească, nr. 7, iul. 1950 Mioara St. Cremene. - „Nică fără frică” duce copiii Într-
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mare), dragostea (De dragoste), noaptea și luna (Cântec de lună). (Ă). Poeziile lui Baconsky au toate un bogat conținut de idei. Uneori, Însăși tema e o problemă filosofică, ceea ce reprezintă un lucru rar Întâlnit În poezia noastră de azi, Încercare curajoasă ce se cuvine „prețuită ca atare”. Așa este de pildă Fabulă din lumea coniferelor a cărei morală autorul o apreciază astfel (Ă). Și teza aceasta stalinistă nu a formulat-o abstract, ci În puternice imagini artistice. Tabloul bradului uriaș din
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pentru un regim omenesc În lagăr; apoi lupta pentru organizarea unor legături strânse Între toți deținuții politici sub conducerea nucleului revoluționar al comuniștilor, În vederea unor acțiuni unitare; În fine, și mai presus de toate, munca politică de agitație continuă, susținută, curajoasă, În jurul celor mai arzătoare probleme ale ceasului: realitatea crâncenă a războiului, demascarea caracterului de jaf și cotropire al atacului Germaniei hitleriste Împotriva Uniunii Sovietice. (Ă). Puține sunt În roman aspectele care par „create” și de altfel acestea nici nu sunt
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sine și familia sa invocând faptul că a epuizat toate mijloacele de a-l face să vorbească pe tânărul aflat în anchetă, atunci va trebui să recunoaștem că motivația actului său a fost una morală, că purtarea lui a fost curajoasă, chiar eroică. Vom putea astfel aprecia mai bine cât de profundă este dilema pe care o pune acest caz în fața judecății morale sănătoase. Este firesc să ne întrebăm dacă într-un caz disperat cum este acesta nu ne-ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
pe Marlowe în ipostaze caracteristice literaturii cavalerești - o literatură a veșnicei inițieri, a „încercărilor” la care e supus eroul și, nu în ultimul rând, a represaliilor fizice îndurate fără crâcnire, cu un fel de fatalism amuzat de sine. Vânjos, energic, curajos, Philip Marlowe este însă victima unor adversari nemiloși, incapabili să respecte minimele reguli ale cavalerismului. Din acest punct de vedere, el contrazice scenariul romanelor medievale, în care eroul iese învingător de fiecare dată, oricât de dificile ar fi obstacolele ce
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]