2,198 matches
-
rămase în posesia ducatului de Gaeta. Totuși, în 1058, Desideriu de Benevento, abate de Montecassino, l-a convins pe Richard să reducă suma solicitată ducelui. În februarie 1059, Hildebrand, viitorul papă Grigore al VII-lea, pe atunci doar membru al curiei papale, a călătorit la Capua, pentru a solicita sprijinul lui Richard în numele papei Nicolae al II-lea și împotriva antipapei Benedict al X-lea. Curând, Richard l-a asediat pe acesta din urmă în Galeria, iar în 1059, Nicolae al
Richard I de Capua () [Corola-website/Science/328119_a_329448]
-
a angajat mulți greci și arabi, care aveau pregătirea necesară în tradițiile de mult implantate ale unei guvernări de tip centralizat. El a fost servit de către oameni de naționalități dintre cele mai diverse, precum englezul Thomas Brun, un "kaid" al "Curia"-ei, sau, în cadrul flotei, mai întâi de Christodulus, iar apoi de George de Antiohia, pe care i-a numit în 1132 "ammiratus ammiratorum" sau "emir al emirilor", un fel de prim viziri. (Din acest titlu a provenit ulterior termenul de
Roger al II-lea al Siciliei () [Corola-website/Science/328265_a_329594]
-
Cornelius Dolabella (consul 283 î.Hr.) -- Marcus Pupius Piso Frugi Calpurnianus Lusius Quietus -- Cincinnatus -- Publius Quinctilius Varus -- Titus Quinctius Flamininus -- Quintus Aemilius -- Quintus Pedius Ricimer -- Marcus Roscius Coelius -- Publius Rutilius Lupus (consul 90 î.Hr.) -- Publius Rutilius Rufus Salvidienus Rufus -- Gaius Scribonius Curio -- Sejanus -- Tiberius Sempronius Gracchus (consul 238 î.Hr.) Tiberius Sempronius Gracchus (consul 215 și 213 î.Hr.) -- Tiberius Gracchus Major -- Tiberius Sempronius Longus (consul 194 î.Hr.) -- Tiberius Sempronius Longus (consul 218 î.Hr.) -- Marcus Sergius -- Quintus Sertorius -- Gaius Servilius Ahala -- Quintus Servilius Caepio
Listă de generali romani () [Corola-website/Science/327623_a_328952]
-
Ludovic al VII-lea al Franței în Țara Sfântă, în anul următor. În acest timp, fostul Mare Duce a administrat Kaiserpfalz la Altenburg și în Imperiul Pleissnerland. Fără să mai aștepte ajutorul german, Vladislav și soția sa au mers la Curia Romană și au cerut ajutorul Papei Eugene al III-lea, însă și această încercare fusese fără succes. În 1152, Regele Conrad al III-lea a murit, lăsându-l pe nepotul său, Frederick Barbarossa, la putere. În urma acestei fapte, speranțele lui
Vladislav al II-lea Exilatul () [Corola-website/Science/330617_a_331946]
-
o întâlnire în Kruszwica, unde a fost invitat războinicul Margraf Albert Ursul din Germania de Nord. Acolo, Boleslav a aranjat căsătoria surorii sale Judith, cu fiul Magrafului, Otto. Inițial, Boleslav a avut o relație dificilă cu o altă forță politică: Curia Romană a Papei Eugen al III-lea. La început, în 1147, delegatul papal, Humbold, l-a recunoscut pe Boleslav ca noul Mare Duce și stăpân al Poloniei. Cu toate acestea, un an mai târziu, instigat de intrigile soției lui Vladislav
Boleslav al IV-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/330620_a_331949]
-
fost expulzați de către regele maghiar Andrei al II-lea. Astfel, în schimbul serviciului cavalerilor, Marele Maestru Hermann von Salza voia să aibă drepturile sale asupra documentelor prealabile, printr-o afacere cu Conrad, care a fost confirmată de către Sfântul Împărat Roman și Curia Roamană. Cavalerii nu au fost convinși să se preocupe să lupte cu prusacii, iar la sfatul primului episcop prusac, Cistian de Oliva, în 1128, Conrad a fondat Ordinul Loial de Dobrzyń, în așteptarea unei alte cruciade prusace, însă a fost
Conrad I () [Corola-website/Science/330639_a_331968]
-
distanță. Proiectul a fost dezvoltat că o colaborare între Centrul de eLearning și următoarele instituții: European Association of Distance Teaching Universities (Olanda), Național Distance Education University (UNED, Madrid, Spania), Fundația Apertus (Budapesta, Ungaria), University of Miskolc (Ungaria), Pierre et Mărie Curie University (Paris, Franța), Dublin City University (Irlanda), University of Sunderland (Anglia), dar și Centrele pentru învățământul la distanță din Plovdiv (Bulgaria), Kaunas (Lituania), Gdansk (Polonia), Cracovia (Polonia), Iași (România), Ljubljana (Slovenia), Kosice (Slovacia) și Brno (Cehia). Proiectul eSTART - Program multi-regional
Centrul de eLearning () [Corola-website/Science/330772_a_332101]
-
a fost indignat atunci când micul nobilul cardinalul Gabriel Trejo Paniagua a fost ales drept coroana cardinală a Spaniei în loc de el, însă când Trejo a pierdut influența politică după decăderea patronului său, Borja a jucat un rol și mai mare în Curia Romană. El l-a susținut pe Cardinalul Antonio Zapata y Cisneros, a servit un prim mandat de ambasador al Spaniei pe lângă Sfântul Scaun (1616-1619), a participat la Sfântul Oficiu, a participat la conclavuri papale în 1621 și 1623, și a
Gaspar de Borja y Velasco () [Corola-website/Science/330818_a_332147]
-
de asemenea, administrator al Scaunului din Pesaro în 1487 până în mai 1491. În Conclavul din august 1492, după ce nu a reușit să obțină tiara papală pentru sine, Ascanio a promis votul său lui Rodrigo Borgia, în schimbul titlului de vicecancelar al Curiei Romane. Acesta din urmă a fost ales la tronul papal, parțial din cauza lui Sforza, devenind Alexandru al VI-lea, și l-a numit pe Ascanio vicecancelar, făcându-l prim-ministru „virtual” al Sfântului Scaun. Ascanio a demisionat la diaconia sa
Ascanio Sforza () [Corola-website/Science/330357_a_331686]
-
Laureați ai Premiului Nobel: 1.MARIA SKŁODOWSKA - CURIE, 1903 - fizică : A introdus în fizică termenul de radioactivitate; 1911 - chimie: un nou element chimic: radiu. 2. HENRIK SIENKIEWICZ, 1905 - literatură "Proză:" Humoreski z teki Worszyłły (Humoreștile din mapa lui Worszyłło) (1872) Na marne (1872) Stary sługa (1875) Hania (1875
Diplomația publică și culturală a Poloniei () [Corola-website/Science/329103_a_330432]
-
drept în această "adevărată Biserică, Popor al lui Dumnezeu", și a participat de altfel ca expert la primul "Congrès mondial pour l’apostolat des laïcs" în 1951. După reîntoarcerea din prizonierat, în 1946, știa că a rămas suspect în ochii Curiei Romane. În 1950 a publicat lucrarea « Vraie et fausse réforme dans l’Église », una din cărțile sale cele mai importante, care, publicată cu puțin timp înainte de enciclica "Humani generis", îl va face pe Congar și mai suspect în ochii Vaticanului
Yves Congar () [Corola-website/Science/328839_a_330168]
-
de 28 de ani. I-au fost apoi retezate mâinile și picioarele, iar în final a fost decapitat. Aceleași chinuri le-au suferit și ceilalți 23 sfinți mucenici care erau împreună cu el. În secolul al VII-lea clădirea senatului roman (Curia) este sfințită ca biserică având ca patron pe Sant'Adriano al Foro. Moaștele se află în mănăstirea St. Adrian din Geraardsbergen (Belgia). Sfântul Adrian este protectorul soldaților, al negustorilor de arme, al paznicilor și străjerilor, al fierarilor și măcelarilor. Rugăciunile
Adrian din Nicomedia () [Corola-website/Science/329442_a_330771]
-
al Parohiei Elisabetin din Timișoara, iar în ianuarie 1991 a fost numit secretar episcopal și ceremonier la Catedrala „Sfântul Gheorghe” din Timișoara. În august 1999 a fost numit în funcția de vicar general al Diecezei de Timișoara și moderator al Curiei episcopale. La 15 ianuarie 2003 papa Ioan Paul al II-lea i-a conferit titlul de prelat. În anul 2006, la împlinirea vârstei de 75 de ani, József Tempfli și-a anunțat intenția de retragere din funcția de episcop de
László Böcskei () [Corola-website/Science/334977_a_336306]
-
început ca capelan în Baselga di Pinè, apoi a slujit la Roncegno Terme, în fine, în anul 1874 a fost numit paroh de Magràs în municipiul Malè din Val di Sole. În anul 1885, a fost transferat la Trento, la curia episcopală, unde a fost numit administrator al Capitolului Catedralei, o funcție care a îndeplinit-o până la pensionarea sa la sfârșitul anului 1910. La aniversarea a 80 de ani de viață, el a fost distins cu demnitatea unui canonic de onoare
Giacomo Bresadola () [Corola-website/Science/335403_a_336732]
-
și care, în 1983, a obținut Premiul Nobel pentru Medicina pentru descoperirea unor factori genetici numiți transpozoni, purtători ai caracterului mobil al genomilor. Este, până acum, singura femeie care a obținut individual prestigiosul premiu în această categorie, iar după Mărie Curie și Irène Joliot-Curie, este a treia femeie laureata Nobel. Cercetările sale au fost inițial întâmpinate cu scepticism, considerându-se că nu au nicio aplicație practică. Ulterior, și-au găsit aplicație la speciile de porumb din America de Sud, în cadrul mecanismelor de reglare
Barbara McClintock () [Corola-website/Science/333546_a_334875]
-
este sediul curiei diecezane a Patriarhiei Veneției. Este situat în Piață Sân Marco, alături de Bazilica Sân Marco, și are vedere la Piazzetta dei Leoncini. Inițial clădirea, împreună cu bazilica, făcea parte din complexul Palatului Ducal. Palatul, conectat la apartamentele dogilor printr-un pasaj ce
Palatul Patriarhal din Veneția () [Corola-website/Science/333570_a_334899]
-
Monopola pentru a găzdui o nouă sala de banchete, destinată recepțiilor Signoriei și a Senatului din Veneția. După desființarea Republicii Venețiene (1797) și transformarea Bazilicii Sân Marco în catedrală patriarhala (1807), această clădire a fost aleasă că noul sediu al curiei. Lucrările de modernizare, inițiate în 1837 după proiectul lui Lorenzo Sânți, au permis transferarea aici în 1840 a birourilor Curiei Patriarhale; lucrările au fost finalizate în 1870, odată cu inaugurarea noii fațade. Înainte de mutarea curiei în Sân Marco, "Palatul Patriarhal" se
Palatul Patriarhal din Veneția () [Corola-website/Science/333570_a_334899]
-
Venețiene (1797) și transformarea Bazilicii Sân Marco în catedrală patriarhala (1807), această clădire a fost aleasă că noul sediu al curiei. Lucrările de modernizare, inițiate în 1837 după proiectul lui Lorenzo Sânți, au permis transferarea aici în 1840 a birourilor Curiei Patriarhale; lucrările au fost finalizate în 1870, odată cu inaugurarea noii fațade. Înainte de mutarea curiei în Sân Marco, "Palatul Patriarhal" se afla lângă catedrală Sân Pietro din Castello, cu vedere la campo-ul omonim. Abandonat în favoarea noului sediu, vechiul palat, odată sediul
Palatul Patriarhal din Veneția () [Corola-website/Science/333570_a_334899]
-
fost aleasă că noul sediu al curiei. Lucrările de modernizare, inițiate în 1837 după proiectul lui Lorenzo Sânți, au permis transferarea aici în 1840 a birourilor Curiei Patriarhale; lucrările au fost finalizate în 1870, odată cu inaugurarea noii fațade. Înainte de mutarea curiei în Sân Marco, "Palatul Patriarhal" se afla lângă catedrală Sân Pietro din Castello, cu vedere la campo-ul omonim. Abandonat în favoarea noului sediu, vechiul palat, odată sediul episcopului de Castello, a căzut curând în ruină.
Palatul Patriarhal din Veneția () [Corola-website/Science/333570_a_334899]
-
preot-călugăr franciscan conventual din România, asistent general al acestui ordin, profesor universitar de drept și de teologie la Vatican, avocat al "Tribunalului colegial al Scaunului Apostolic Rota Romana", judecător prosinodal în cadrul "Congregației pentru Doctrina Credinței", consultor și comisar deputat în "Curia Romană", votant al "Tribunalului suprem al Signaturii Apostolice" și cercetător în domeniul științelor juridice și al istoriei Bisericii Catolice. Și-a început activitatea de pregătire pentru a deveni călugăr franciscan la gimnaziul de la Hălăucești în 1924 și a continuat-o
Petru Tocănel () [Corola-website/Science/333674_a_335003]
-
al Facultății de Drept a Universității Pontificale Laterane, prorector, apoi rector și guardian superior al Colegiului Franciscan „La Vigna”, judecător prosinodal în cadrul "Congregației pentru Doctrina Credinței" și al Vicariatului din Roma și al jurisdicției sale, consultor și comisar deputat în "Curia Romană", votant al "Tribunalului suprem al Signaturii Apostolice". A avut funcțiile de secretar, prodirector și director al revistei juridice a Vaticanului „Apollinaris” și de conducător al revistei „Buna Vestire”. Deasemeni a fost Asistent general al ordinului minorit și Asistent general
Petru Tocănel () [Corola-website/Science/333674_a_335003]
-
regim din 1989, primul rector al noului înființat Institutul Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman. La Roma s-a făcut remarcat prin opera sa juridică legată de dreptul canonic. Pentru România cercetările sale în arhivele Congregației „De Propaganda Fide” și ale Curiei Generale a OFMConv din Roma sunt relevante în ceea ce privește istoria locală a Bisericii Catolice, proiect căreia i-a pus bazele la mijlocul secolului XX. Acesta a fost unul amplu - 10 volume, dar nu a reușit să publice decât volumul al treilea - în
Petru Tocănel () [Corola-website/Science/333674_a_335003]
-
din Zakopane. În 1924 a devenit șeful Păzii Voluntare Montane din Zakopane. Între anii 1934-1939 a activat ca capelanul președintelui Republicii Polone, Ignacy Mościcki. În timpul celui de-al doilea război mondial a fost internat în România, unde ca delegat al Curiei Romane a avut grijă de refugiați polonezi. După revenire în țară a fost paroh în Szaflary (1946-1949), apoi în Liszki, regiunea Cracovia.
Jan Humpola () [Corola-website/Science/333344_a_334673]
-
fete din Sèvres) la secția științe, ea obține mai întâi, în 1919, certificatul de aptitudine pentru învățământul secundar pentru fete , apoi calificarea pentru fete în științe, în 1923. Éliane Montel intră în 1926, cu recomandările fizicianului Paul Langevin, la laboratorul Curie al Institut du Radium (Institutului Radiului) ca « ajutor-benevol », apoi, anul următor, ca « lucrător liber ». Ea publică atunci articolul "Sur la pénétration du polonium dans le plomb" ("Asupra penetrării poloniului în plumb") în "Journal de physique". Continuându-și cercetările la laborator
Éliane Montel () [Corola-website/Science/334728_a_336057]
-
plomb" ("Asupra penetrării poloniului în plumb") în "Journal de physique". Continuându-și cercetările la laborator, ocupă în paralel un post de profesoară în învățământul secundar (în Franța, gimnaziu și liceu) în timpul anului școlar 1929-1930. În 1930, Éliane Montel cere Mariei Curie să îi obțină o bursă Rothschild pentru anul școlar 1930-1931, ceea ce obține. Totuși, ea trebuie să-și înceteze cercetările pentru a se ocupa de mama ei și nu poate termina anul școlar. Pentru anul școlar 1931-1932, obține un post de
Éliane Montel () [Corola-website/Science/334728_a_336057]