8,648 matches
-
bunii, un fecior prin munți trăia, chipeș și cu boiul strașnic, fiu al babei Dochia, mesager trimis, se pare, de chiar bunul Dumnezeu să dea dragostei cătare și trăia sus, pe Ceahlău, sau oricum prin munții falnici stăpâniți de vechii daci, prețuit deopotrivă de bogați și de săraci. Și fecioru-acela chipeș dădea iama peste fire, răspândind peste meleaguri cântec tainic de iubire. Printre păsări, printre oameni, el iubirea o împarte la sfârșitul lunii faur până la-nceput de marte Când cu fir
POVESTE DE DRAGOBETE de LEONID IACOB în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346834_a_348163]
-
după cum bag seamă.... Aceeași întrebare în mii de stropi nocivi Ce sparge-n craniu eternitate-orfană. Și mai spuneai că norii nu sunt inventivi. Ba nu. Din Eminescu plouă. Dacă tac, Se-aude lin ecoul amestecând noroi: Blestemele din rugăciunea unui dac Ce ne-au trântit-o zeii din ceruri înapoi. Ei nu, e prea de tot! Deja e vijelie! Auzi cum dă cu ropot si cu vânt! Taifun! E clar cât de ”frumos” amurgul o să fie... Afară parcă plouă din Sarmis
OBSESIVĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346873_a_348202]
-
pentru Dumnedzeu! , Lux- Rerris se traduce “ Purtător de Lumină”! Eminescu știa, însă era un Hiperionic... Glossa lui este un cod negru, al “ măreției frigului” ( roșu vertical, Niki Hristeo!) ale “ cadavrelor în vid ( a.e. baconsky)- ci nu “ rugăciuni ale unui dac” - mortificatoare...,- și alte paradigme ( cu vierme propriu) abisale... Da, suntem telepatic, adică EMPATICI și aceasta ne este Speranța!!! Post scriptum: Dar, în anumite doze, energia uraniului are și un efect bun asupra oamenilor! Tot așa cum îna¬inte, locurile de mânăstiri
DESPRE HISTRIONISM ŞI EFECTUL CATHARTIC REVIGORATOR de EUGEN EVU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346887_a_348216]
-
mântuirea neamului din care s-a născut. Cu privire la Primii autori autohtoni , m-aș opri asupra a trei bărbați erudiți, care prin comportamentul lor moral și atitudinea civică au fost recunoscuți ulterior ca sfinți și anume: Sfântul Niceta de Remesiana , episcopul dacilor, a fost cel dintâi dintre luminătorii cunoscuți ai strămoșilor noștri, teologi și catehet misionar al credinței, care a trăit și a activat în primele secole ale erei noi, între anii 338 și 420 în această regiune de la Dunărea de Jos
ANTOLOGIE -POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346914_a_348243]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > SCĂLDĂTOARE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 507 din 21 mai 2012 Toate Articolele Autorului 21 Mai 2012 Dac ă ochii mei suspină, Nu suspină în zadar, Cel ce m-a făcut din tină Știu că mi te-a dat în dar Ca pe-o sfântă scăldătoare, Precum cea din Siloam, Sub cămașa mea de sare Lângă suflet să
SCĂLDĂTOARE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346954_a_348283]
-
bag seamă.... Aceeași întrebare în mii de stropi nocivi Ce sparge-n craniu veșnicia orfană. Și mai spuneai că norii nu sunt inventivi. Ba nu. Din Eminescu plouă. Dacă tac Se-aude lin ecoul amestecând noroi, Blestemele din rugăciunea unui dac Ce ne-au trântit-o zeii din ceruri înapoi. Ei nu, că asta deja e vijelie! Auzi cum dă cu ropot si cu vânt! Taifun! E clar cat de ”frumoasă”-nserarea o să fie... Afară parcă plouă din Sarmis cel nebun
OBSESIVĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347007_a_348336]
-
o epuizare completă a trăirii. Regăsim forme de purificare, dar și o povară ontologică. O superbă felie de poezie autentică am găsit în finalul ''Copiilor noștri'' la pag.30 din ''Philemon și Baucis'': ''Și ultima dintre înfrângeri mi-o asum-/Dac'am avut răgaz doar pentru plângeri/ Noi nu ne-am arcuit spinarea sub înfrângeri!'' Toți avem dreptul la opinie/scris/citit. Fiecare își găsește universul în creația fiecărei creații, deoarece în cuvântul visat sălășluiește ființa doritoare să iasă la lumină
LA VASILE BURLUI SCRISUL VINE CA O FORMA DE MANIFESTARE A INTERIORULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/347001_a_348330]
-
bag seamă.... Aceeași întrebare în mii de stropi nocivi Ce sparge-n craniu veșnicia orfană. Și mai spuneai că norii nu sunt inventivi. Ba nu. Din Eminescu plouă. Dacă tac Se-aude lin ecoul amestecând noroi, Blestemele din rugăciunea unui dac Ce ne-au trântit-o zeii din ceruri înapoi. Ei nu, că asta deja e ... Citește mai mult Azi toată lumea scrie despre ploaie.E toamnă, e normal, afară plouă.Dar versuri ude sunt prin cărți o droaie.Am să pretind
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
după cum bag seamă.... Aceeași întrebare în mii de stropi nocivi Ce sparge-n craniu eternitate-orfană. Și mai spuneai că norii nu sunt inventivi. Ba nu. Din Eminescu plouă. Dacă tac, Se-aude lin ecoul amestecând noroi: Blestemele din rugăciunea unui dac Ce ne-au trântit-o zeii din ceruri înapoi. Ei nu, e prea de tot! Deja e vijelie! Citește mai mult Azi toată lumea scrie despre ploaie.E toamnă, e normal, afară plouă.Dar versuri ude sunt prin cărți o droaie
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
Autorului COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ȘI SPIRITUALE ALE AȘEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ȘI DEALURILOR MOTRULUI Varvara Magdalena Măneanu muzeograf Despre așezările situate de-a lungul Motrului, și mai ales despre — acest râu ce se crede că ar fi fost numit așa de către daci — găsim descrieri plastice la C. D. lonescu, în cartea sa „Prin Munții Mehedințiului" : ,,Pe valea Motrului trec o parte din drumurile păstorești și anume, o variantă, de la Glogova prin Lupoaia până la Broșteni, unde se unește cu cel care vine din
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
prea volatil ecoul din glas . Legile nescrise de sute de veacuri rămân ne-nțelese , deși sunt desprinse ca oricare filă dintr-un calendar . Ne putem întoarce în cuaternar ! Mai avem temeiul, să strigăm apoi ? „- Ăsta-i obiceiul ! Averea păstrată din daci pân' la noi.” * Ni s-au dus părinții ... Am rămas stăpânii pe agoniseala ce-au strâs-o cu dinții ... Noi ne hârjonim ca pe un os - câinii. Greu ne regăsim, oricât ne-am răzbate, că mai suntem rude . Nici soră cu
PREA TÂRZIU, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346301_a_347630]
-
o imaginară ... a 11-a Poruncă biblică: „Simțeam/ cu fiece bătaie de frunză/ sub vântul tomnatic/ sufletele străbunilor mei/ înhămați eternei porunci/ a păstrării/ pământului sacru// Simțeam/ cum doream să rămân/ în vecie/ pe vârful bântuit de memorii/ alături de stafiile/ dacilor mei nesupuși.” („Sufletele străbunilor mei”) Petre Curticăpean aduce... „Ofrandă” cititorului o selecție din volumele editate sau în curs de apariție. Ar fi putut foarte bine să-și intituleze volumul „Cele mai frumoase poezii”, dar poate nu era chiar exact. Are
PRIETNUL PETRE CURTICĂPEAN- OGRANDA , ED.NICO, 2012 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346446_a_347775]
-
1980), probabil cel mai bun roman al lui Diaconescu, eroul este muzicianul și savantul Ioan Căianu-Valachus, pentru puțină vreme episcop romano-catolic în Transilvania. Epoca lui Burebista este văzută prin ochii lui Arhidamos, protagonistul romanului Călătoria spre zei (1982), ambasador al dacilor la Roma lui Iulius Cezar. Principele Grigore Alexandru Ghica al X-lea apare într-o carte despre vremurile romantismului (Speranța, 1984), după care prozatorul se întoarce la epoca sa predilectă, cea străromână, acum personajul principal fiind astronomul și teologul Dionysus
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
fiecăreia dintre epocile „reactualizate". În maniera lui Radu Theodoru, Paul Anghel, Vasile Știrbu, Eugen Uricaru, autorul mânuiește dezinvolt instrumentarul narato - logic al realismului tradițional. Realizează astfel un „mozaic de romane, înglobând, în ceea ce s-ar fi vrut un tot unitar, dacii, Reforma, Renașterea, „barocul" ardelean, vremea lui Brâncoveanu, romantismul prepașoptist, epoca Unirii, chiar dacă îi lipsește totuși acestui conglomerat un factor literar „incitator" (Marian Popa). O lucrare serioasă și bine documentată este Prelegeri de estetica Ortodoxiei (1995-1996, respectiv ediția a doua în
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
să fie văzut. Cineva, în urmă cu Dumnezeu știe cât timp, a scos ochiul acela dintr-un filon de rocă ce străbătea stânca de la un capăt la celălalt. Apoi i-a mai cioplit și o arcadă deasupra. Perfectă! Capul de dac, așa i-am zis inițial. Avea o cușmă alungită puțin peste urechi... Numai că Dan Berneanu, despre care ți-am amintit, n-a fost de acord, cică ar fi fost mai degrabă un cap de pelasg, că ei, pelasgii, ar
CAPUL DE PIATRĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348436_a_349765]
-
Dumnezeu darul acesta de la noi. Dar eu îi înțeleg; călugării din România sunt așa dezordonați și neputincioși în a se supune unei ordini și rânduieli, pentru că așa sunt românii. Poporul român este împrăștiat din fire, iată nu mai avem nici dacul, nici creștinul de altădată; acum se căsătoresc negru cu alb, ortodoxul cu protestantul, catolicul cu africanul, țiganul cu românul, încât firea, la un moment dat, structura psihologică, se schimbă. Tot acest amalgam de națiuni dă naștere acestor răutăți și acestor
ESTE GREU DE GĂSIT, DAR NU-ŢI TREBUIE PREA MULTĂ BĂTAIE DE CAP CA SĂ RECUNOŞTI UN POVĂŢUITOR DUHOVNICESC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345047_a_346376]
-
Avionul, unde-i avionu'? Generali mei.... Apropo de Vatican! Un fost consilier al Papei Ioan Paul al II-lea declară: „nu limba română este o limbă latină, ci limba latină este o limbă românească!!!". De când am văzut, la Romă, opt daci impunători pe Arcul lui Constatin nu mai comentez! S-a terminat și cu fiction-ul domnului Brown. Deși, românul e free o saptămână pe internet! Avem codul Francisc. Real. Descifrarea pare simplă. Cu practică e mai complicat! Înțeleg că la ICR
TABLETA NOUĂ DE WEEKEND (16+11!): LA BALAMUC, BIRJAR... ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 814 din 24 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345383_a_346712]
-
românești multimilenare! Nemulțumirea românească,conștientă,să devină o spiritualitate.De mâna întâi!Adică: o spiritualitate agresiv-profetică.Și proteică! Și polemică! Românul,acest sfătos ancestral,mai crede în șansa dialogului. Întrebarea: „Să ne fi născut din oboseala romanilor și din lacrimile dacilor?” Este numai retorică. Deoarece,România,atinsă de grația istorică a viitorului ,va deveni o ROMÂNIE SCHIMBATĂ LA FAȚĂ! Cel mai mare stilist (francez și român),EMIL CIORAN,își folosește unealta,cuvântul omnipotent,să deturneze,semantic,UNIVERSUL! „Politicul exprimă și servește
SCHIMBAREA ROMÂNIEI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345461_a_346790]
-
este unică în istoriografia română, prezentând un număr mai mare de autori decât Călinescu și într-un număr, evident, mult mai mare de pagini. Pornește din preistorie, de la tăblițele de la Tărtăria, apoi poetul Ovidiu care a scris și în limba dacilor, dezvoltă prezentarea critică a fenomenului literar românesc până în iarna anului 2006. b.- în al doilea rând, totală, pentru că lucrarea cuprinde toți autorii valoroși care au scris în românește, indiferent de naționalitate, din lumea întreagă, din Basarabia și Bucovina de Nord
O NOUĂ EDIŢIE A ISTORIEI LITERATURII ROMÂNE DE LA ORIGINI PÂNĂ ÎN PREZENT de CAROLINA STROE în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345448_a_346777]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 2343 din 31 mai 2017 Toate Articolele Autorului Comoara din Pădurea Albastră Era o noapte liniștită cu lună plină. Ștefan, un tânăr din satul Plaiul Dacilor se întorcea călare pe calul său alb din satul vecin, unde își ajutase bunicul, din partea mamei, la munca câmpului. Fermecat de minunățiile nopții, lăsase calul să meargă la pas. Pădurea fremăta ușor în adierea caldă a unei pale de vânt
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
Că n-o fi fost extraterestru!? - Prost mai ești! A fost un mare prinț! A fost, în urmă cu două milenii, regele acestui popor ales de Luminăția Sa! - Rege? Dar România a avut rege din sângele neamului românesc doar pe timpul dacilor... - Așa-i! Ești urmașul unui prinț cu sânge albastru care a domnit pe aceste meleaguri și cărora Luminăția Sa le-a dat multe bogății și un popor brav. Din păcate neamul s-a corcit și a ajuns pe mâna trădătorilor
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
lor milenară și datinile lor cunoscute de mii de ani, până să-i „calce” slavii? Katrinka ungurească Am îndoieli cu privire la originea din limba maghiară a unor cuvinte românești, precum: mesterseg-meșteșug, bolt-boltă, catlan-cotlon, aldomas-aldămaș, kep-chip, cupa-cupă, katrinka-catrință. Ce cuvinte au folosit dacii până să vină peste ei maghiarii? Te pomenești că până atunci ei nu auziseră de meșteșuguri și femeile lor nu purtau catrință. Au văzut unguroaicele cu catrință și au zis: hai și noi, fă! Să zicem că nu-și vindeau
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
stradă (strata), buzunar (buzunara), condei (kondili), cucoană (kokkona) ș.a. O fi! Totuși, dați-mi voie să mă întreb: cum o fi intrat în lexicul românesc cuvântul „strachină”, adică... „ostrachinos”? Dacă provine din neogreacă, înseamnă că vechii greci n-au vândut dacilor străchini. Buuun! Atunci, cine? Probabil că domnitorii fanarioți or fi dăruit boierilor câte o...strachinos. Boierii, ce să facă ei cu obiectele? Le-au dăruit țăranilor. Na, să mâncați din ele kiorba turcească din o-strachina grecească! Ce fericiți au
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
Acasa > Poezie > Imagini > DIMINEȚI ANCESTRALE Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2115 din 15 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului În clipa ne-ncepută Din timpul adormit, Răzbat ecouri ample, Ce-mi spun că totu-i mit. Când pleoapa îți tresaltă Al vieții văl ridici, Iubirea mă inundă, Din
DIMINEȚI ANCESTRALE de DANIEL DAC în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377019_a_378348]
-
Nu vreau să te cutremur Nici focu’ să ți-l iau, Dar lasă-mă o clipă Alăturea să-ți stau! Tu, stea prea minunată Și Lună între stele Coboară-te prin vise! În gandurile mele. Referință Bibliografică: DIMINEȚI ANCESTRALE / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2115, Anul VI, 15 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
DIMINEȚI ANCESTRALE de DANIEL DAC în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377019_a_378348]