2,277 matches
-
aceștia de sub brad sunt niște făpturi de mirare. Iuți și nestatornici ca apele, ca vremea; răbdători în suferinți ca și-n ierni cumplite, fără griji în bucurii ca și-n arșițile lor de cuptor, plăcându-le dragostea și beția și datinile lor de la începutul lumii, ferindu-se de alte neamuri și de oamenii de la câmpie și venind în bârlogul lor ca fiara de codru — mai cu samă stau ei în fața soarelui c-o inimă ca din el ruptă: cel mai adesea
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
dar și o sursă de trai. În alimentația oamenilor din Evul Mediu, carnea de vânat era foarte căutată. Tinerii nobili învățau cum trebuie să urmărească cerbul sau mistrețul și cum să mânuiască armele de vânătoare. Aceste raporturi erau determinate de datină. Vasalul era obligat să-și recunoască în mod solemn dependența de seniorul care i-a dat pământ cu drept de posesiune. El se prezenta înaintea seniorului pentru a-și depune omagiul, declarând că devine „omul lui”. În schimbul jurământului, seniorul dădea
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
Sinagogile Unite ale Iudaismului Conservator - care cuprinde circa 800 de colectivitați evreiești de pe tot cuprinsul Statelor Unite. În prima sa cuvântare ca președinte al JTS, în anul 1902, Schechter a accentuat locul central pe care, după el, trebuie să-l ocupe datina și preceptele tradiționale reflectate în așa numita Halaha - și în viața evreiască modernă. ""Iudaismul nu e o religie care acceptă orice fără nici un fel de interdicții. El se ridică hotărât împotriva unor lucruri și prevede în mod clar porunci negative
Solomon Schechter () [Corola-website/Science/311282_a_312611]
-
moartea. Mamelucii din garda sultanului, proveniți din Turchestan, așa numiții mameluci Bahryya, s-au răsculat sub pretext că Al-Muazzam nu ar fi fost dispus să împartă cu toți conducătorii de oști banii plătiți de francezi drept răscumpărare cum o cerea datina, ci doar cu câțiva favoriți. În fond, este vorba de o lovitură de stat dată de grupul Bahryya, ascensiunea lui politică datorându-se nenumăratelor servicii militare aduse țării și faptului că erau legați etnic de sultana Shajar. Foștii luptători sclavi
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
la morile mai moderne apărute mai târziu. Ovăzul cultivat pentru animale era cultivat aproape de fiecare gospodărie; acum însă doar cei mai zgârciți mai cultivă pe suprafețe destul de restrânse pentru uzul propriu. Apărute pe o anumită treaptă de dezvoltare a societății, datinile si obiceiurile au dăinuit atâta timp cât condițiile care le-au generat au rămas neschimbate, sau au dispărut odata cu schimbarea acestora. Ele reflecta o anumita mentalitate desprinsă din preocupările specifice ale vieții, gesturile si atitudinile oamenilor completându-se armonios cu viata
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
le-au generat au rămas neschimbate, sau au dispărut odata cu schimbarea acestora. Ele reflecta o anumita mentalitate desprinsă din preocupările specifice ale vieții, gesturile si atitudinile oamenilor completându-se armonios cu viata lor proprie. Din acest punct de vedere datinile si obiceiurile nu definesc o mentalitate primitiva ci mai de graba una practica, în care fiecare gest și acțiune a fost păstrata cu grija pentru a fi utile in anumite împrejurări. Cele mai multe datini si obiceiuri au fost legate de anumite
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
lor proprie. Din acest punct de vedere datinile si obiceiurile nu definesc o mentalitate primitiva ci mai de graba una practica, în care fiecare gest și acțiune a fost păstrata cu grija pentru a fi utile in anumite împrejurări. Cele mai multe datini si obiceiuri au fost legate de anumite date calendaristice, sărbători sau de timpul premergător acestora, precum si de principalele momente din viata oamenilor: nașterea, căsătoria și moartea. Portul locuitorilor din comuna este plastic redat într-o descriere din a doua jumătate
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
ele sunt niște cântece tradiționale românești, anume felicitări (urări) de tip epico-liric, având în general între 20 și 60 de versuri. ele sunt legate de obiceiul colindatului, datină perpetuată din perioada precreștină. "Colindele" nu trebuie confundate cu "cântecele de stea", specifice sărbătorilor creștine de iarnă, și nici "colindatul" cu "umblatul cu steaua". Colindele se cântă în preajma Crăciunului și Anului Nou. Unele dintre ele au o sumedenie de variante
Colind () [Corola-website/Science/309332_a_310661]
-
care prezintă vizitatorilor armonia și farmecul organizării interiorului unei case țărănești. În colecție se găsesc exemplare ale portului popular bucovinean, unelte meșteșugărești și ceramică din zona Bucovinei. La Vatra Dornei se desfășoară periodic Festivalul „Porniți Plugul Feți Frumoși” (festival de datini și obiceiuri de iarnă organizat anual în perioada dinaintea Anului Nou) și „Serbările Zăpezii” (o serie de concerte și concursuri sportive de iarnă, organizate anual sub acest nume, la baza pârtiei „Parc”). Situată în nordul României, în depresiunea intramontană a
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
Se organizează concursuri de dans și muzică populară. Aici își desfășoară activitatea ansamblul de cântece și dansuri "Hora Carașului" care promovează suite de dansuri tradiționale din mai multe zone ale țării, în timp ce ansamblul țigănesc "Porumbeii de aur" promovează folclorul și datinile etniei romilor. În cadrul Casei de Cultură, funcționeză cenaclul literar "Pană cărășană", al cărui nume a fost sugerat de poetul Gheorghe Azap. Membrii acestui cenaclu își aduc contribuția la revista "Confluențe". Nu este lipsită de interes organizarea taberelor de vară ale
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
au participat la diverse manifestații din țară și peste hotare, Polonia, România, etc. Principalele evenimente culturale din localitate sunt Festivalul de folclor, muzică și dans „De la lume adunate”, Festivalul formațiilor artistice de amatori și Festivalul formațiilor artistice de amatori consacrat datinilor și obiceiurilor de iarnă. În anul 2002 veniturile bugetului local au constituit 3.513 mii lei, dintre care veniturile proprii - 1.587 mii lei sau 45,2% din totalul veniturilor. Cheltuielile publice locale sunt dominate de cele pentru educație și
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
și noi", Vasile Cârlova două dintre cele mai frumoase poezii "Marșul oștirii române" și "Ruinele Târgoviștei", Tudor Vianu eseul "Principiile criticii", A. I. Odobescu erudita lucrare de folclor comparat "Cântecele poporane ale Europei răsăritene, mai cu seamă în raport cu țara, istoria și datinile românilor" sau traducerile din Anacreon semnate de Dimitrie Bolintineanu. La revista condusă de Odobescu și apropiații săi G. Crețeanu și Radu Ionescu au semnat nume mari ale culturii românești precum Ion I. Fălcoianu, Grigore I. Lahovari, Nicolae Gr. Racoviță, Grigore
Revista Română () [Corola-website/Science/305989_a_307318]
-
spre traseul Chișinău-Călărași-Cornești. Unite structural și geografic, aceste două sate practică același stil arhitectonic, cu aceleași case văruite în alb, albastru sau verde, cu pridvoare de piatră, cu coloane, porți și garduri de piatră, același stil etnografic, aceleași obiceiuri și datini. Ciobanca, unită, așadar, cu Pănășeștii, e situată la 9 km de or. și st. c. f. Strășeni și la 33 de la Chișinău. Pădurile întinse din jur, păduri de stejar, tei, plop, carpen, ulm, arțar, de cei mai diverși arbuști și
Ciobanca, Strășeni () [Corola-website/Science/306051_a_307380]
-
În aceste condiții, o parte din cnezii maramureșeni vor trece munții pentru a se stabili în regatul Poloniei, unde s-au remarcat prin fapte de vitejie și au primit moșii și titluri nobiliare, dar și dreptul de a stăpîni după datinile străvechi românești domeniile dăruite. Alții vor trece înspre sud, în Năsăud, Țara Lăpușului sau Chioar. Dar evenimentul de cea mai mare însemnătate istorică a fost trecerea în Moldova a voievodului Bogdan I și întemeierea statului medieval independent al Moldovei. Voievod
Voievodatul Maramureșului () [Corola-website/Science/306347_a_307676]
-
de plecare pentru a o transcende și a înțelege niște adevăruri deghizate. Bineînțeles că din cauza unor influențe hinduse și a unei perceperi mai superficiale a jainismului, există și unele temple în care se aplică concret venerarea ființei tirthankarașilor. Fiind o datină exclusiv a laicilor, devoțiunea nu se limitează doar la tirthankarași, ci este consacrată și altor entități preeminente din punct de vedere spiritual: "siddha" (sufletele eliberate), "sidhu" (călugări), "dharma" (învățătura religioasă, dogma), "arhați" (ființele demne de adorare), "lokottami" (entități superioare) și
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
o tânără maghiară din [[Abrud]]. Tatăl Johannei Farkas locuia în Abrud, unde activa fie ca preot, fie ca avocat. Se numea Tamás Farkas și era protestant de confesiune [[Biserica Unitariană din Transilvania|unitariană]]. Mama Johannei era de religie romano-catolică. Potrivit datinii, Háni a fost botezată în confesiunea mamei. Tânăra se născuse în [[1834]] și era cu zece ani mai tânără decât Iancu. O mărturie orală consemnată de Ioan Lupaș menționează că Háni l-a salvat pe iubitul ei în cea mai
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
lemn în apa foarte rece, uneori chiar înghețată, după care sar câțiva flacăi curajoși pentru a o aduce înapoi. În toate bisericile ortodoxe, preoții fac agheasmă (apă sfințită), cu care "botează" apele, oamenii, animalele și casele. Înainte de regimul comunist, această datină exista și la București, Patriarhul coborând Calea Victoriei de la Palatul regal până la Dâmbovița, unde pocăiții, îmbrăcați în halaturi albe, se aruncau în apa înghețată pentru a o ridica. Această tradiție face parte din multe altele în legatură cu Boboteaza, încărcate de
Boboteaza () [Corola-website/Science/314529_a_315858]
-
administrată de Episcopii pasioniși de Nicopole ad Hystrum. Aceast document este scris în limba latină, care era și limba în care se editau toate documentele vremii din biserica catolică și era adresat Congregației Propaganda Fide, pe care o informa cu privire la datina răpirii fetelor de la părinți pentru faptul că aceștia nu doreau să le căsătoreasca pentru că le foloseau la munca câmpului. O scrisoare care amintește de fuga din Bulgaria adresată se pare Congregației Propaganda Fide, este destul de greu de datat probabil și
Biserica Romano-Catolică din Cioplea () [Corola-website/Science/314751_a_316080]
-
ținutului, organizându-se un plebiscit. El mai atrăgea atenția guvernului să nu trateze această problemă ca pe o compensație a cedării Basarabiei. În privința organizării viitoare Eminescu a propus ca Dobrogea să fie tratată ca o „provincie deosebită, respectându-se legile, datinile, individualitatea lor locală”. Articolul 7 din Constituție prevedea că „numai străinii de rit creștin vor putea obține naturalizarea”. Congresul de la Berlin a cerut înlăturarea acestei restricții în schimbul recunoașterii independenței României. După rezolvarea problemei Basarabiei și Dobrogei, societatea românească a fost
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
apăra interesele personale sau de grup. Astfel, puterea era distribuită unui așa numit consiliu, care opera doar în virtutea unei legi (nescrise) a pământului, de interes obștesc. Șansa comunității pentru a subzista din punct de vedere economic, pentru a-și perpetua datinile și tradițiile, pentru a-și conserva limba și portul era să apere interesele tuturor membrilor colectivității, dar și să sancționeze orice încălcare a legii strămoșești. Dintr-o retrospectivă istorică, rezultă că „ceata oamenilor bătrâni și buni (denumiți de latini homines
Sfatul bătrânilor din Baia Mare () [Corola-website/Science/314154_a_315483]
-
orice încălcare a legii strămoșești. Dintr-o retrospectivă istorică, rezultă că „ceata oamenilor bătrâni și buni (denumiți de latini homines veteres et bini), a condus întâi comunitățile gentilico-tribale și apoi cele etnice, de tipul obștilor sătești, și au creat credințe, datini și tradiții de conduită etico-juridică și magico-mitologică” (R. Vulcănescu, 1987). În viziunea cercetătorilor, organizarea social-istorică avea forma unei piramide, în straturi suprapuse și era alcătuită din: opinia sătească, ceata feciorilor, ceata oamenilor vrednici și ceata de bătrâni (din care erau
Sfatul bătrânilor din Baia Mare () [Corola-website/Science/314154_a_315483]
-
o rugăciune către soare și să-și încheie activitatea la asfințitul soarelui, cu pronunțarea sentinței și a rugăciunii de mulțumire către soare, cum că s-a făcut totul ca să nu se judece cu părtinire, ci să se dea dreptate după datina străbună” (R. Vulcănescu, 1970). În Maramureș, toate aceste elemente de "etnologie juridică" s-au conservat până târziu, în perioada post-feudală, destrămându-se abia după prefigurarea relațiilor sociale de tip capitalist. Dar au rămas adânc înrădăcinate în conștiința locuitorilor, unele reminiscențe
Sfatul bătrânilor din Baia Mare () [Corola-website/Science/314154_a_315483]
-
sau de către «surorelele din sat» intră sub incidența obligației în satul de tip tradițional românesc. Iar în cazul în care se întâmplă să moară un străin în sat, membrii colectivității respective aveau datoria de a «tocmi» bocitoare care să îndeplinească datina. Neîndeplinirea cerinței însemna «un mare păcat». Este și situația păstorului. Bocitoarele lui vor fi «oile cele cornute»” “Mi-aduc aminte ce-mi povestea un om singuratic din Maramureș, despre un om care a murit mai anii trecuți în munți. Seara
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
deja petrecut. Balada a fost culeasă și publicată de folcloristul Tit Bud (1908) și aparține în exclusivitate spațiului și eposului maramureșean. Ideea centrală este aceiași: moartea reală, accidentală, a unui păstor aflat cu oile în munți și îngroparea lui, după datină, în același perimetru. Și cu aceasta ne îndepărtăm definitiv de o altă ipoteză construită în jurul acestei secvețe, respectiv “înmormântarea în spațiul familial”, caracteristică unui stadiu îndepărtat al evoluției societății umane. Într-o zi de marți, stâna unui oarecare Dunca a
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș (alături de Festivalul de Muzică Corală "D.G. Kiriac", Festivalul Internațional de Folclor "Carpați" etc.) și face cinste județului Argeș. Din cauza contextului politic, acest festival inportant al Centrului Creației Populare a fost intitulat Concursul județean de datini și obiceiuri tradiționale" laice" (sic!) și își avea prima ediție în anul de grație 1980, în preajma Crăciunului (23 decembrie), la Casa de Cultură din Curtea de Argeș. De acest festival se leagă și „nașterea” unor formații de amatori, precum cea din comuna
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]