2,290 matches
-
românească (text apărut în „Studii și cercetări de etnologie”, 1990) este o monografie temeinică a unei vechi localități din județul Sibiu, cu o existență menționată într-un document de la 1291. Bogate capitole sunt consacrate graiului local, ocupațiilor tradiționale, portului popular, datinilor și obiceiurilor, literaturii populare. Folcloristica sibiană (1999) configurează imaginea preocupărilor de culegere și studiere a creației populare în zona Sibiu de la începuturi (1677) până în prezent. SCRIERI: Creatori populari sibieni (în colaborare cu P. Dumbrăveanu), Sibiu, 1975; Butea junilor, Sibiu, 1976
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
VI-lea: Istoria francilor). Și din rândul migratorilor s-au ridicat oameni de cultură, precum gotul Iordanes (secolul al VI-lea). În această primă perioadă s-au realizat o serie de codificări și traduceri, s-au redactat în limba latină datinile juridice germanice: legea vizigoților (Euric), edictul lui Teodoric etc. Cronicile au ocupat un rol important, dintre ele detașându-se cea a lui Ekkehard, biograful lui Carol cel Mare. 2. Regatul Franc Migrațiile au avut urmări de ordin economic și social
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Acest tronson face legătura cu una din zonele vrâncene care păstrează cel mai bine tradițiile și obiceiurile străbune. Turiștii sosiți pe aceste meleaguri pot descoperi peisaje de o rară frumusețe, se pot bucura de ospitalitatea țăranului vrâncean și pot cunoaște datinile străbune ale locurilor. Din satul Năruja, DJ205D face o altă ramificație spre Andreiașu, drum de asemenea neasfaltat ce trebuie modernizat întrucât “Focul Viu” reprezintă o atracție unică la nivel european, care stârnește interesul turiștilor, aceștia dorind să o viziteze, dar
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
puțină consecvență și sistemă decît în alte societăți. Circulația între pături, ori chiar contrabanda socială au fost poate mai libere decît aiurea. Păstrarea strictă a distanței sociale este probabil și o chestie de vechime, de descendență foarte conștientă și de datini; și puține lucruri din viața noastră sufletească se arată să fie vechi, să aibă prestigiul trecutului depărtat. Și aci se vor fi simțind efectele săriturii de care vorbeam. Acei cari se vîră în clasa considerată ca cea mai de sus
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
se supună autorității celor ce se pretind a fi, la un moment dat, dominatorii" (Max Weber). Trei sînt justificările interioare, după analistul politic, care se constituie ca temeiuri ale legitimității unei dominații: "... În primul rînd, autoritatea "eternului de altădată", a datinii consfințite drept calea cea bună prin însăși imemoriala vechime a practicării sale și prin deprinderea pe care a creat-o. Există, apoi, autoritatea dată de neobișnuitul har (charisma) al unei persoane, adică de înzestrarea sa strict personală, și de încrederea
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ciorilor și că ele nu vor mai mînca sămînța de porumb semănată primăvara pe ogoare. Pentru ca păsările de curte să fie ferite de diverse boli, se făcea pe poarta oborului sau pe cotețele lor, semnul crucii, cu păcură. Alte obiceiuri, datini și credințe erau legate de marile sărbători ale anului. În ajunul Crăciunului, primul intrat pe ușa casei, trebuia să stea pe pat sau pe scaun, oricît de grăbit ar fi fost, ca să stea și cloștile pe ouă, În cursul anului
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ele și se face focul cu bețe de boji. Apoi li se dau de pomană morților colaci și colivă. De Sf.Gheorghe, fiecare poartă se Împodobea cu doi fagi verzi, subțiri și Înalți, Înfipți la fiecare stîlp al porții. Această datină izvorăște din legenda că, Sf.Gheorghe, fiind urmărit de păgîni, care Îl căutau să Îl omoare, a intrat În curtea unui om. Acesta a pus doi pomișori la poartă ca semn sa-l găsească păgînii. L toate porțile au crescut
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ale limbii române, prilej pentru a face ample incursiuni în istorie, istoria culturii, folcloristică, literatură română veche, romanistică, filologie comparată. Luminarea etimologiei unor toponime sau expresii, a unor structuri sau forme de limbă antrenează în cercetările sale ample reconstituiri de datini, obiceiuri și fapte de viață, pe fundalul cărora proiectează elementele analizate, spre a le surprinde adevărata semnificație. Nu întâmplător, unul dintre cele mai importante studii îl va intitula Cuvinte și lucruri (1922). Lucrările sale docte l-au impus ca pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
Mitruț”, Ed. First, Timișoara, 2000; “Ritualul mesei”, Ed. First, Timișoara, 2002; - M. Vintilă - Dicționarul Artei Naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, p: 63- 68;Gh. Bălăceanu - Să ne cunoaștem artiștii În viață, Ed. Timpul, Iași, 2001, p: 122-126;Revista “Datini”, nr. 1-4, București, 2001, pag. 42; nr. 1-2, 2002, pag. 17 - Catalogul “Salonul Internațional de Artă Naivă”, București, 2001; - Albumul “The International Fair of Visual Arts”, București, 2001, pag. 206; - Catalogul “Saloanele Moldovei”, Iași, 2002; - Catalogul “Salonul Internațional de Pictură
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
al colindelor, contribuției acestor cântece de laudă la conturarea idealului poporului, fapt pentru care el le și numește „cântecele idealului”. De asemenea, nimeni până la el nu a realizat un studiu comparat atât de temeinic. Cercetare de mare adâncime, cartea descrie datina colindatului și ramificațiile tipului răsăritean de colinde (tipologie, motive) și se ocupă de originea datinii și de constituirea colindelor-dedicații. Autorul stăruie asupra multiplelor laturi ale datinii, pe care nu o reduce la plăsmuirile muzical-literare, fără îndoială cele mai importante și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
le și numește „cântecele idealului”. De asemenea, nimeni până la el nu a realizat un studiu comparat atât de temeinic. Cercetare de mare adâncime, cartea descrie datina colindatului și ramificațiile tipului răsăritean de colinde (tipologie, motive) și se ocupă de originea datinii și de constituirea colindelor-dedicații. Autorul stăruie asupra multiplelor laturi ale datinii, pe care nu o reduce la plăsmuirile muzical-literare, fără îndoială cele mai importante și de aceea analizate cu precădere, ci o înfățișează în întregul ei complex etnografic, fiindcă datina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
a realizat un studiu comparat atât de temeinic. Cercetare de mare adâncime, cartea descrie datina colindatului și ramificațiile tipului răsăritean de colinde (tipologie, motive) și se ocupă de originea datinii și de constituirea colindelor-dedicații. Autorul stăruie asupra multiplelor laturi ale datinii, pe care nu o reduce la plăsmuirile muzical-literare, fără îndoială cele mai importante și de aceea analizate cu precădere, ci o înfățișează în întregul ei complex etnografic, fiindcă datina, în formele ei plenare, reprezenta o adevărată instituție. Sunt puse în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
datinii și de constituirea colindelor-dedicații. Autorul stăruie asupra multiplelor laturi ale datinii, pe care nu o reduce la plăsmuirile muzical-literare, fără îndoială cele mai importante și de aceea analizate cu precădere, ci o înfățișează în întregul ei complex etnografic, fiindcă datina, în formele ei plenare, reprezenta o adevărată instituție. Sunt puse în lumină, cu consecvență, trăsăturile comune ale datinii la români, bulgari și ucraineni, uniți din vechime prin legături istorice și prin religie (colindatul fiind o datină creștină). Pe fondul general
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
plăsmuirile muzical-literare, fără îndoială cele mai importante și de aceea analizate cu precădere, ci o înfățișează în întregul ei complex etnografic, fiindcă datina, în formele ei plenare, reprezenta o adevărată instituție. Sunt puse în lumină, cu consecvență, trăsăturile comune ale datinii la români, bulgari și ucraineni, uniți din vechime prin legături istorice și prin religie (colindatul fiind o datină creștină). Pe fondul general al datinii, C. decupează cu finețe analitică diferențele specifice, care nu sunt nici puține, nici neînsemnate. Studiul este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
ei complex etnografic, fiindcă datina, în formele ei plenare, reprezenta o adevărată instituție. Sunt puse în lumină, cu consecvență, trăsăturile comune ale datinii la români, bulgari și ucraineni, uniți din vechime prin legături istorice și prin religie (colindatul fiind o datină creștină). Pe fondul general al datinii, C. decupează cu finețe analitică diferențele specifice, care nu sunt nici puține, nici neînsemnate. Studiul este o erudită demonstrație a vechimii datinii românești, a originii ei romane: „Nu poate fi nici o îndoială - scrie el
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
formele ei plenare, reprezenta o adevărată instituție. Sunt puse în lumină, cu consecvență, trăsăturile comune ale datinii la români, bulgari și ucraineni, uniți din vechime prin legături istorice și prin religie (colindatul fiind o datină creștină). Pe fondul general al datinii, C. decupează cu finețe analitică diferențele specifice, care nu sunt nici puține, nici neînsemnate. Studiul este o erudită demonstrație a vechimii datinii românești, a originii ei romane: „Nu poate fi nici o îndoială - scrie el - că înainte de a se începe viul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
uniți din vechime prin legături istorice și prin religie (colindatul fiind o datină creștină). Pe fondul general al datinii, C. decupează cu finețe analitică diferențele specifice, care nu sunt nici puține, nici neînsemnate. Studiul este o erudită demonstrație a vechimii datinii românești, a originii ei romane: „Nu poate fi nici o îndoială - scrie el - că înainte de a se începe viul contact al românilor cu slavii, cei dintâi aveau datina colindatului în floare și anume în forme romane, așa cum o primiseră direct de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
nu sunt nici puține, nici neînsemnate. Studiul este o erudită demonstrație a vechimii datinii românești, a originii ei romane: „Nu poate fi nici o îndoială - scrie el - că înainte de a se începe viul contact al românilor cu slavii, cei dintâi aveau datina colindatului în floare și anume în forme romane, așa cum o primiseră direct de la izvor, prin elementul latin venit să romanizeze provinciile tracice, dintre care unele sunt leagănul poporului nostru.” Împreună cu M. Drinov și cu C. Jirecek, C. susține că slavii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
în forme romane, așa cum o primiseră direct de la izvor, prin elementul latin venit să romanizeze provinciile tracice, dintre care unele sunt leagănul poporului nostru.” Împreună cu M. Drinov și cu C. Jirecek, C. susține că slavii au împrumutat, pe teritoriul Daciei, datina și termenul care o denumește de la „acea populație traco-romanică, vorbitoare de limbă latină, răspândită pe spații foarte întinse, pe care au întâlnit-o la năvălirea lor spre sudul Europei”. În noile spații, datinele romane sunt supuse la „schimbări violente, din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
că slavii au împrumutat, pe teritoriul Daciei, datina și termenul care o denumește de la „acea populație traco-romanică, vorbitoare de limbă latină, răspândită pe spații foarte întinse, pe care au întâlnit-o la năvălirea lor spre sudul Europei”. În noile spații, datinele romane sunt supuse la „schimbări violente, din care ies atât de transformate încât sunt aproape de nerecunoscut”. Cu toate că ulterior au apărut o serie de contribuții importante la cunoașterea colindelor (Ovidiu Bârlea, I.R. Nicola, Ion Taloș, Traian Herseni, Ghizela Sulițeanu, Monica Brătulescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
Caraman a realizat o operă care îl recomandă a fi cel mai de seamă etnolog român și, totodată, un cercetător din elita specialiștilor europeni în acest domeniu. ION H. CIUBOTARU SCRIERI: Obrzęd kolędowania u Slovian i u Rumunów, Cracovia, 1933; Datinile românești în limba franceză. Contribuție critică asupra folclorului român în străinătate, București, 1934; Folclor românesc în englezește. Contribuție asupra folclorului român în străinătate, Iași, 1935; Magia populară ca sursă de inspirație pentru poezia cultă, în Elogiu folclorului românesc, îngr. Octav
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
accidente, accese, ace, admitere, afaceri, animale, antrenamente, anunțuri, asigurări, asociații, atitudini, avuții, bani, baze, băuturi, bijuterii, biruri, bucătării, bunuri, capital, case, castele, categorii, cauze, cazuri, cărți, cetăți, cete, civilizații, clasamente, comisii, comitete, comportamente, concepte, culturi, curse, cursuri, dascăli, daruri, date, datini, discuri, drepturi, drumuri, economii, ecosisteme, elevi, etnii, etalon, evidențe, examene, fabrici, falsuri, fapte, fărădelegi, figuri, ființe, flori, foloase, fructe, fructificări, gânduri, gestionari, gesturi, gospodării, granițe, greșeli, grupări, grupuri, hărți, hotare, hotărâri, idei, ideologii, inițiative, instituții, întreceri, învățători, învățături, jafuri, jertfe
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
priveghetori de școală străini scrie guvernului din Viena următoarele: Ce s-ar alege din copii noștri cu învățători de altă lege și de altă limbă”? În vorbirea populară expresia ,,și- au citit legea” are sensul de a se cununa după datina religioasă iar expresia ,,lasă-l în legea lui” amintește și ea de timpul fără memorie. B. P. Hașdeu în Scrieri istorice, ne lasă informații prețioase cu privire la dăinu- irea acestor vlahi din Galiția și care au făcut obiectul unui amplu studiu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
centrului de putere get, unde jalea a fost mare. Adunarea neamului s-a îmbrăcat în haine de sărbătoare, a dansat și a cîntat în memoria decedatului. După săvîrșirea chinului(mor ții), au fost aduse sfintele pirostrii ale cetății cum este datina străbună(veche) pen-tru a fi înălțat întreg la ceruri. Eu am fost vioi și am alergat să-i duc cele necesare cinstitului somn de veci. Am ieșit și plin de sfială am aprins lampa Salvatorului sau Mîntuitorului(IOI). Mulțimea adunată
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
menționate pe tăblițe sînt în fapt acele care solare pe care se in-cinerau trupurile decedatului iar cenușa era luată de neamul său și păstrată în urnă. Pentru memoria strămoșilor este foarte importantă precizarea că obiceiul incineră- rii se face după ,,datina veche”, adică atunci nu le punea nimeni în discuție dreptu- rile de sălășluire pe meleagurile carpatine, așa cum o fac astăzi fel de fel de scursuri și jeguri ale istoriei care se pretind rădăcinile neamului omenesc, și totul susți- nut numai
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]