3,785 matches
-
a devenit posibilă printr-o meditație asupra experienței obișnuite a țăranilor români și bengali. Sacrul nu are nevoie de elemente supranaturale pentru a se manifesta, el e mereu verosimil, dar cumva non-concordant. Există mereu ceva, un semn, un indice al decalajului, al deplasării, al fracturării percepției comune. însă, așa cum în repetate rînduri a subliniat-o Eliade, și în opera sa de cercetător, și în cea de scriitor, omul trece adesea, în mod tragic, pe lîngă sacru, fără să-i recunoască urmele
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
dramatică și vocală a personajului! Am mai avut ocazia să lucrez, mulți ani după, cu Viorica, la Théâtre du Capitole din Toulouse pentru Voievodul Țiganilor, de Johann Strauss. Interpreta rolul bătrânei vrăjitoare Czipra. A apărut la repetiție tot în lejer decalaj și tot acompaniată de mașiniștii care-i purtau mândri valizele. La fel de radioasă, la fel de în formă. Toți interpreții, ca de obicei, dar, de data asta, și cu mine, am fugit să preluăm bagajele, vizibil transformați în curtezani, sperând fiecare să devenim
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
pentru combaterea excluderii etc. Astfel, în 1988 a luat ființă Delegația Interministerială a Orașului (DIV), în anii 1990-1991 s-a creat Ministerul Orașului, au fost votate legi privind dreptul la locuință al celor mai defavorizați, privind solidaritatea financiară necesară reducerii decalajelor dintre orașele bogate și cele sărace (de exemplu, legea de "orientare a orașului" avea și are ca obiective instaurarea "dreptului la oraș": prezervarea habitatului social, integrarea ansamblurilor de locuințe în orașe, participarea efectivă a locuitorilor la acțiuni vizând condiții urbane
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
lor culturală și excluderea lor economică"515. Dorința, pe care o consideră legitimă, de a trăi și de a consuma ca și cei din clasa mijlocie este spulberată de veniturile mici pe care le au. Aceste "categorii mijlocii pauperizate trăiesc decalajul nu numai ca frustrare, ci și ca devalorizare personală, cu atât mai mult cu cât nici un model cultural local nu permite relativizarea distanței față de societatea consumului și loisir-ului"516. În aceste condiții, spiritul de rezistență al acestor populații defavorizate
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Sunt prezentate principalele obiective ale Strategiei Lisabona 2000 - începând din 2007, acestea vor fi și obiectivele asumate ale României. Acestea trebuie să fie analizate și integrate în politicile și strategiile românești de dezvoltare economică și socială. Lucrarea discută de asemenea decalajele dintre România și țările care au aderat la Uniunea Europeană în 2004, în anumite domenii. În concluzii sunt sugerate posibile căi de a reduce aceste decalaje și de a ierarhiza principalele priorități. Elementele componente ale „Strategiei Lisabona 2000” Pregătindu-se pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
integrate în politicile și strategiile românești de dezvoltare economică și socială. Lucrarea discută de asemenea decalajele dintre România și țările care au aderat la Uniunea Europeană în 2004, în anumite domenii. În concluzii sunt sugerate posibile căi de a reduce aceste decalaje și de a ierarhiza principalele priorități. Elementele componente ale „Strategiei Lisabona 2000” Pregătindu-se pentru aderare și postaderare, România este pusă în fața unor cerințe (constrângeri) de orientare vizând cooperarea cu țările Uniunii Europene în condiții de competitivitate cât mai bune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
fi necesari circa 20 de ani pentru a atinge nivelul mediu al celor 25 de țări ale Uniunii Europene, pentru altele ar fi necesari 50 sau mai mulți ani (The European Innovation Scoreboard, 2005). Ce poate întreprinde România în vederea reducerii decalajului față de țările mai dezvoltate dacă Uniunea Europeană consideră că „ne-ar trebui mai mult de 50 de ani pentru ca Uniunea Europeană cu 25 de țări să ajungă din urmă (to catch up) nivelul S U A privind performanțele inovative”? (The European Innovation
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cunoașterii și antreprenoriatul) și b) „ieșiri” (10 indicatori referitori la performanțele inovative și proprietatea intelectuală), studiul pe 2005 (făcut pe 29 de țări) plasează România pe ultimul loc (la „intrări” și pe ansamblul indicatorilor) și pe locul 23 la „ieșiri”. Decalajul nostru față de alte țări (chiar dintre cele 10 care au intrat recent în Uniunea Europeană) este mare și nu se diminuează (raportul metodologic, 25). Iată situația sintetică a poziției actuale a României: - indicatorul innovation drivers („generatorii inovației în agricultură”) - poziția 32
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
conduse prin cunoaștere, industriale, agricole? Un răspuns la această întrebare fundamentală este o precondiție esențială pentru elaborarea unei strategii realiste. Un anumit răspuns îl dă chiar Uniunea Europeană. „Pentru unele țări, cum ar fi Estonia, Bulgaria, Spania, Polonia, România și Turcia, decalajul inovativ crește” (Persistent Gap, 2006, 3). Și între aceste țări există mari diferențieri: „Malta, Slovacia și Polonia ar avea nevoie de 50 de ani pentru a realiza acest scop” (Persistent Gap, 2006). Pentru România, este chiar greu a mai calcula
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de ani pentru a realiza acest scop” (Persistent Gap, 2006). Pentru România, este chiar greu a mai calcula șansele sale de ajungere din urmă măcar a mediei europene. Ungaria și Slovenia ar avea nevoie doar de circa 20 de ani. Decalajul se mărește deci și între țările est-europene, iar România se află în poziții defavorabile. Transferul de la „Strategia Lisabona 2000” spre strategiile țării noastre O „ruptură” în modul de gândire Tot așa cum, în plan practic, trecerea spre societatea condusă prin cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
urmăresc să ajungă la 3%). Viziunea despre cercetare - dezvoltare - inovare este următoarea: „Guvernul României va acorda o atenție deosebită sectorului de cercetare-inovare pentru a ajuta (capitolul 6 - s.n.) economia românească să obțină un avantaj competitiv durabil, precum și pentru a micșora decalajul de dezvoltare între regiunile din România, precum și între acestea și regiunile din alte țări ale Uniunii Europene”. Viziunea că cercetarea „ajută” economia, când de fapt cercetarea-inovarea fac parte din noua economie și sunt elementele sale cele mai dinamice, este de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
acestor cheltuieli. Diferența, din punctul de vedere al cheltuielilor medicale, între un suedez și un român - să zicem, deși ne putem ușor închipui și situații mult mai îndepărtate - de aceeași vârstă provine din aceea că între cei doi există un decalaj în privința posibilităților materiale de a recurge la asistență medicală de înalt nivel, că între cele două societăți e o diferență de calitate a vieții, răsfrântă și asupra sprijinului pe care-l poate primi cetățeanul aflat în situație de boală sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
botezată, eufemistic, „pe cont propriu” - Anuarul statistic al României, 2004). Figura 5 - Producții medii în România comparate cu UE-15 [înainte de extinderea din 2004 cu 10 state din estul Europei] și state nou admise în UE (medii 1997-2003) arată nu numai decalajele de productivitate rurală, cât mai ales, am spune noi, deficitul de relaționare dintre industria alimentară și rurală, mai exact - dintre ansamblul sat și restul ansamblului urban. Economia rurală rămâne astfel, din perspectiva structurii, utilizării și eficienței forței de muncă, primitivă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Teoria învățării sociale (Bandura). 10. Teoriile privind difuzarea știrilor și competiția dintre rețelele interpersonale și mass-media (Deutschmann). 11. Teoriile privind criteriile de actualitate - newsworthiness criteria (Galtung și Ruge). 12. Teoriile privind raportul dintre mass-media și dezvoltare (Schramm, Lerner). 13. Ipoteza decalajului cognitiv (Tichenor, Donohue, Olien). Beneficiind de infrastructura instituțională și de cercetare edificată de către Schramm, studiile despre comunicare nu vor mai avea caracterul disparat al perioadei de început și se vor încadra în unele programe coerente de cercetare. În felul acesta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
școala tinde uneori să conserve vechi mentalități și practici educative ce se transformă ulterior în filtre de interpretare a schimbărilor. Acest aspect are, în opinia lui E. Păun (1999, p. 35), câteva consecințe negative: * tendințe conservatoare și inerțiale ce explică decalajul dintre dinamica vieții sociale și ritmul lent al schimbărilor din învățământ; * efecte de distorsionare a semnificațiilor implicate de presiunile externe ce se exercită asupra sistemului școlar. Inovația este relativ blocată, iar la nivelul practicilor didactice se constată tendința de reproducere
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
nivelul practicilor educaționale de la nivelul clasei. Acesta este unul dintre motivele care ne îndreptățesc să ne întrebăm uneori în legătură cu sinceritatea acceptării schimbării de către cadrele didactice sau de către organizația școlară în ansamblu. Nu de puține ori s-a putut constata un decalaj major între discursul pedagogic promovat și aspectele concrete ale realității din clasă. Altfel spus, ne-am însușit logos-ul, dar schimbarea nu se obiectivează în mentalitate și în practica educativă. Aceasta face ca rezistența la schimbare să se manifeste uneori
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
personalului didactic, de calitatea căruia depinde, în final, calitatea educației. La acest nivel vorbim de procesul de formare continuă, reconsiderat din perspectiva cerințelor reformei educaționale. De cele mai multe ori se consideră că formarea continuă vine să rezolve o disfuncție, să amelioreze decalajul dintre nivelul competențelor solicitate la nivelul școlii și competențele reale pe care le posedă cadrul didactic. Poate fi, însă, doar o fațetă a problemei. Programele de formare continuă pot satisface și nevoia personalului didactic de a se perfecționa, aspect cu
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
împiedica școala să valorifice oportunitățile, să fie un partener al comunității, să se manifeste ca un sistem deschis. Ea se va mulțumi să reacționeze la schimbare, dar va fi incapabilă să o inițieze. În acest fel, se va crea un decalaj între nevoile societății și posibilitatea reală a școlii de a răspunde calitativ acestor nevoi. Nu lipsite de importanță sunt și efectele negative reflectate în procesul de atragere a personalului didactic. Lipsa preocupărilor școlii în direcția dezvoltării, a schimbării va conduce
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
alert în care se derulează schimbările, precum și de dimensiunile pe care le poate atinge schimbarea. Ea vizează atât latura personală, individuală, cât și pe cea instituțională, efectele acesteia cunoscând cele mai diverse forme: de la ceea ce Botkin (1981, p. 27) numea "decalaj uman", definit ca distanță între "complexitatea crescândă a operei umane" și "dezvoltarea ce rămâne în urmă a propriilor noastre capacități", la dificultăți în perceperea și înțelegerea complexității vieții sociale, conflicte între generații, incoerență în adoptarea strategiilor de dezvoltare, incapacitatea de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
subdezvoltării, chiar dacă în proporții diferite de la o țară la alta. Nu e mai puțin adevărat că, în încercarea de a face față noilor provocări economice, în multe țări rata șomajului a atins cote alarmante, adâncindu-se astfel tot mai mult decalajul între diferitele categorii de populație sau între state. Progresul economic a atras după sine, în unele zone, o creștere demografică substanțială, ceea ce obligă autoritățile la o regândire a politicilor sociale și educaționale la nivelul țărilor respective, înregistrându-se în același
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
a devenit un proces inevitabil căruia indivizii trebuie să "învețe" să-i facă față. Cu toate că europenizarea și globalizarea au devenit certitudini, aceste fenomene par să nu stopeze un alt fenomen: cel migraționist, efectele acestuia fiind dintre cele mai diverse: creșterea decalajelor economice, continua creștere a populației în țările dezvoltate, depopularea zonelor rurale și urbanizarea excesivă etc. În ceea ce privește protejarea mediului înconjurător, deși efectele testelor nucleare sau ale industrializării persistă încă, omenirea pare a conștientiza importanța acestuia pentru sănătatea planetei, în prezent adoptându
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
adevăr, în toamna acelui an 1937, ajuns la Bârlad, tata m-a înscris la examenul de admitere de la Școala Normală. Nefiind sigur de reușita mea ... m-a înscris și pentru admitere la Liceul Codreanu (între cele două examene era un decalaj de două zile). Fiind declarat "reușit" la amândouă, tata a rămas constant pe poziția de a mă vedea învățător în sat. Pentru alegerea Școlii Normale au pledat și două argumente importante: 1) aici reușisem cu bursă, deci o taxă anuală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
emisiuni de televiziune) și ne va izola pe unii de alții" (2004, p. 510). Internetul oferă posibilitatea de a construi comunități, de a crește capitalul social prin schimbul de informații și de a micșora distanța simbolică dintre guvernanți și guvernați. Decalajele continuă însă să fie semnificative chiar și între țările din Europa (Danemarca are, spre exemplu, o rată de penetrare a internetului în raport cu populația totală de 96%, în timp ce Albania sau Moldova au doar 44%, respectiv 45%2), ceea ce implică multiple diferențe
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
care include mondenități, știri despre vedete, anunțuri etc. în cadrul emisiunilor de știri reprezintă în opinia anumitor autori o adevărată "contaminare" (Dubied, 2004, p. 327). Chiar dacă faptul divers este iremediabil legat de realitatea exterioară, uneori el se poate abate de la aceasta, decalajul creat ținând de resorturile ficțiunii. Faptul divers ca gen mediatic specific este eminamente narativ, având uneori mai multe episoade, legate între ele prin personaje sau fragmente-sinteză care servesc drept punte de legătură, drept "ciment-narativ" (Dubied, 2004, p. 328). Genul acesta
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
date indică o expunere selectivă mai accentuată în rândul republicanilor, lucru care poate fi explicat, consideră autorii, și prin popularitatea canalului pro-republican Fox News, lansat încă din 1986. O etapă ulterioară a studiului a indicat faptul că democrații au recuperat decalajul: dacă în alegerile din anul 2000 foarte puțini dintre alegătorii democrați au arătat o aversiune față de informația difuzată de Fox News, în campania din 2008 alegătorii s-au polarizat, majoritatea democraților evitând canalul Fox News. Sintetizând, putem conchide că media
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]