27,663 matches
-
e că, în anii '50, cînd mă duceam eu la Pompilia, eram agresat de un cocoș de care mă feream plesnindu-l peste cioc cu caietul de franceză, devenit un veritabil ciur. Era vorba de cocoși diferiți, dată fiind trecerea deceniilor, dar cu siguranță rude, de vreme ce se comportau la fel. Asemenea uimitoare punți peste timp au mai fost în întîlnirea mea cu Lucian Bădescu din 1967 (nu l-am revăzut niciodată; în 1981, cînd eu am fost din nou la Paris
Și eu i-am cunoscut... by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17049_a_18374]
-
cu poleiul zgâriat -/ va lăsa să se vadă interiorul/ (cu totul neinteresant, în definitiv),/ sus, sprâncenele își vor schița zborul." (Portret) Ce critică poetul? Critică emfaza poeziei, stilul sentențios, tendința de a înnobila mecanic existența. Să nu uităm că în deceniul patru, pe care tocmai îl traversase, poezia românească se poetizase la maximum, devenise cu totul și cu totul altceva decât proza. Geo Dumitrescu ia distanță față de această modă. De fapt, ia distanță față de orice modă.( Așa se și explică de ce
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
spiritul critic pentru a face poezie. Poet și propagandist Intrat în dizgrație la scurtă vreme după instaurarea regimului comunist și obligat de împrejurări să nu publice nimic aproape douăzeci de ani, Geo Dumitrescu ni se înfățișează destul de mult schimbat în deceniul șapte, când revine în viața literară. Exploatându-și experiența pe care o are în practicarea poeziei discursive, el se străduiește acum să scrie texte asemănătoare cu discursurile rostite în ședințele "de partid": " Și-apoi,/ unde sunt inovațiile noastre, tehnica nouă
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
efect de duș rece) pe care Bogdan Ghiu, editorul șef al publicației, i-l ia lui Eugen Negrici, "critic literar inclasabil", care are o perspectivă "originală, clară, nemiloasă" asupra fenomenului literar românesc. Rugat să arunce o ochire retrospectivă asupra ultimului deceniu literar, Eugen Negrici răspunde tranșant, fără obișnuitele tactici de menajare a orgoliilor și susceptibilităților scriitoricești: Nu remarc, deocamdată, nimic fundamental schimbat în literatura postdecembristă. Ea e făcută, în general, de oameni vechi, de oameni formați de oameni vechi, de grafomani
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17047_a_18372]
-
Dicționar de pseudonime, alonime, anagrame, asteronime, criptonime ale scriitorilor români, București, 1973, pag. 286. (Vezi și Mihail Straje, Istoria unui pseudonim, în Gazeta literară, nr. 56 din 1967). 7) Stancu Ilin, Revista contimporană, în vol. colectiv Reviste literare din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, București, 1974, pag. 117. 8) Gabriela Drăgoi, art. Gellianu, Gr. în Dicționarul literaturii române de la origini pînă la 1900, București, 1979. (Vezi și recenzia la Dicționar... în Limbă și literatură, vol. II, 1980, pag. 341-342
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
erou al revizuirii Indiferent cât de mult ne incomodează prin atitudinea lui de trouble-fête, se cuvine să recunoaștem că Gheorghe Grigurcu s-a angajat într-o acțiune critică necesară. Cineva trebuia să-și asume acest rol. în cele peste patru decenii de control exercitat de autoritățile comuniste asupra literaturii, imaginea acesteia s-a falsificat. S-a creat, pe de o parte, o ierarhie literară oficială, având drept criteriu principal valoarea propagandistică a textelor. Pe de altă parte, s-a configurat și
Cartea neagră a literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17051_a_18376]
-
respiră și un anumit parfum de epocă, aceasta "reflectată de un om de finețea și conștiinciozitatea lui Dinu Pillat." Vom spune de la bun început că n-am sesizat aceste aspecte, o dată ce esențialul despre G. Călinescu a fost afirmat tocmai în deceniile cuprinse în paginile antologiei și anume de condeie care, sigur, lipsesc astăzi. Dar și de către critici ce-și continuă în zilele noastre magistratura, fără să-și renege cele atunci scrise. Tineri, pe atunci, maturi acum. Oricum, editarea cărții nu putea
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
prieten, un om sfîrșit: "copile, sînt un om terminat". Nu era Preda omul care să se joace cu vorbele. Ceva se întîmpla cu el. Ce anume, s-ar putea să nu aflăm niciodată. Dar măcar cum a murit, cu două decenii în urmă, trebuie să știm și putem s-o aflăm. Să nu fie în tot Parchetul General nici un cititor al romanelor lui Preda care să se autosesizeze?
"...Sînt un om terminat" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17066_a_18391]
-
Dumitru Avakian S-au împlinit patru decenii și jumătate de la intrarea în eternitate a lui George Enescu. A fost primul muzician român care a ridicat rostirea muzicală a țării sale la nivelul circulației universale a valorilor. A intuit și a descoperit modalități specifice limbajelor muzicii noastre tradiționale
Marile spirite se întâlnesc cu George Enescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17061_a_18386]
-
muzical interpretativ cât și componistic. Tonul viorii sale, curgerea arcușului său, se dovedeau a fi prelungiri ale unei spiritualități afunde, aidoma unei glăsuiri înțelepte veche de când lumea. Cunoscut în timpul vieții sale în primul rând în calitate de violonist, de dirijor, ulterior, în deceniile din urmă, opera sa componistică iese la iveală fiind antrenată în circuitul mare al faptelor umanității. Motivul? Indiscutabil este vorba de suflul umanist întremător, consolator, ce străbate întreaga creație enesciană. Chiar de la primele opusuri, de la lucrările începutului de secol, de la
Marile spirite se întâlnesc cu George Enescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17061_a_18386]
-
este vorba de suflul umanist întremător, consolator, ce străbate întreaga creație enesciană. Chiar de la primele opusuri, de la lucrările începutului de secol, de la Octuor-ul pentru corzi, de la prima sa simfonie. S-a făcut mult pentru creația maestrului, mai ales în deceniul din urmă. Multe nu s-au făcut și ar urma să se facă. Ca și Brâncuși, Enescu este o imagine, este o emblemă a țării. Ei lucrează pentru aceasta, lucrează pentru noi toți, în continuare, de mai bine de o
Marile spirite se întâlnesc cu George Enescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17061_a_18386]
-
jumătate de veac pianistul Valentin Gheorghiu se dovedește a fi un vajnic purtător... de mesaj enescian într-ale muzicii. Nu putem gândi Sonata a 3-a, "în caracter popular românesc", fără a asocia acestei lucrări imaginea creată de-a lungul deceniilor, de acest subtil muzician al pianului; a cântat-o în compania celor mai mari dintre violoniștii cei mari, la noi în țară și nu numai. A prezentat-o, de această dată, în compania violonistului Sherban Lupu, muzician româno-american legat temeinic
Marile spirite se întâlnesc cu George Enescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17061_a_18386]
-
propriile cărți. E.G.P.: Ai o intuiție formidabilă. Scriu o singură carte de poeme - i-am găsit și titlul; nu va avea mai mult de 100 de texte -; s-ar putea s-o închei în cîțiva ani (Deocamdată, am încheiat un "deceniu" al acestei cărți - în 1989 apărea Abece-Dor, în 1999 - Yin Time.). N-are rost să trăiești cu ecoul, de aceea prefer repetiției tăcerea. Dacă vrei, critica și proza sunt "proviziile" mele literare pentru perioada cînd nu voi mai scrie poezie
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
Artistică, 1986. Abece-Dor, Chișinău, Ed. Literatura Artistică, 1989. Levitații deasupra hăului, Chișinău, Ed. Hyperion, 1991. Cel bătut îl duce pe Cel nebătut, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1994. PROZĂ. Gesturi (Trilogia nimicului), Chișinău, Ed. Cartier, 1996. CRITICĂ LITERARĂ. Poezia de după poezie - ultimul deceniu, Chișinău, Ed. Cartier, 1999. * Versuri semnate de Emilian Galaicu-Păun figurează în antologiile: Portret de grup (O altă imagine a poeziei basarabene), Chișinău, Ed. ARC, 1995; O mie și una de poezii românești, București, Ed. DU Style, 1997; Antologia poeziei românești
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
poate desluși misterele unor teorii de ultimă oră din sociologie sau filozofia limbajului cuiva care nu e deja familiarizat cu ele. Mai degrabă pune la dispoziție unor cititori destul de specializați ca formație intelectuală un instrument util de abordare a cîteva decenii de gîndire. Util fiindcă Dosse e un bun cunoscător al peisajului intelectual contemporan, nu doar cel francez sau european, ci și cel american. Prin urmare, istoria pe care o scrie are în subsidiar criterii comparatiste, deci valorice. Nu uit că
Generozitatea filozofilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17063_a_18388]
-
acest secol explică, la rigoare, gestul de aderare al lui Saramago din 1959: în plin regim salazarist, de extremă dreaptă, comunismul putea să apară unui portughez ca o soluție corectă. Dar, un sfert de veac după Revoluția Garoafelor, și un deceniu după prăbușirea tuturor comunismelor europene, pe fondul neputinței lor economico-sociale și al sadismului cu care au distrus civilizația multor țări și popoare, convingerea cu pricina nu mai pare a avea nici un sens. Nu mă irită faptul în sine că lui
Evanghelia după Saramago by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17101_a_18426]
-
-le! , a murdăririi ca erupție a inconștientului, dorită, dar și blamată, este una dintre cele mai spectaculoase urmări. Vorbind de o practică în acest domeniu, încercăm să subliniem paradoxala normare a ceea ce prin definiție ar trebui să fie explozie: românul deceniului zece nu se bucură pe deplin de emancipare, deoarece se simte parțial constrâns la aceasta. Lipsa constrângerilor devine ea însăși cea mai importantă constrângere, un certificat de conformitate cu postcomunismul. Românul știe că "așa trebuie" - și că întotdeauna ceva trebuie
Practica mizeriei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17085_a_18410]
-
deasupra apei ca firele de paie putrede. în România, "binele public" se identifică, matematic, cu setul de valori ale grupului aflat la putere. Dacă până în 1996 se vorbea mai puțin de "interesul de partid" (probabil un reflex de apărare, după deceniile de urlete țâșnind din trompetele partidului unic), după 1996 măștile au căzut. Politicienii nu se mai sfiesc să vorbească de "interesul partidului", de "avantajele grupării din care fac parte", de "prioritățile ideologiei după care ne conducem". S-a ajuns la
România: un ecorșeu (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17084_a_18409]
-
la aniversarea sa semicentenară. Diferența dintre Steaua și Echinox, care nu a fost o "anticameră", ci chiar salonul literar al generației '70, este cea dintre tehnocrație și talentocrație, în ce mă privește, desigur. La revista lunară a Uniunii Scriitorilor, în deceniile "satanice", tehnoredactorul care, practic, îl dubla pe excelentul grafician Octavian Bour, era infinit mai util decât redactorul, scriitor în afirmare, sau afirmat, cu cărți premiate, comentat favorabil etc. Tehnoredactorul știa, e drept, limba maghiară din care putea traduce articole "de
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
Sărăcia și precaritatea socială sunt daruri cerești și născătoare de poezie. Nu mă plâng, constat și-mi asum condiția cu luminoasă încredere în destin. Care credeți că a fost aportul echinoxiștilor, ca mișcare literară, la "limpezirea apelor" literaturii române a deceniilor 7-8 (pusă eventual în oglindă cu alte grupări literare care au precedat-o sau intersectat-o, cum ar fi, spre exemplu, Cercul literar de la Sibiu, Grupul de la Târgoviște, Grupul oniric. Echinoxul a fost o mișcare culturală de anvergură, nu o
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
Mircea, Adrian Popescu, Cristian Simionescu, Gheorghe Grigurcu, Marin Mincu, Mircea Ivănescu. Vă recunoașteți ca membru al acestei familii poetice? Da, mă recunosc, simt că am anumite trăsături care mă înrudesc, îndeaproape, cu cei enumerați, am avut aproape aceleași lecturi, în deceniile 7 și 8, aceleași opțiuni estetice și politice, încercând să nu ne pierdem demnitatea și să ne coborâm talentul (cât îl avem fiecare) în pactizări și acomodări cu puterea, cu sistemul. Refuzul, chiar dacă nu a fost direct, el a existat
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
și la Roma), Sf. Gheorghe al Silviei Radu de la Timișoara și Iuliu Maniu al lui Mircea Spătaru din București, amplasat în fața bisericii Kretzulescu. Cea mai proaspătă lucrare monumentală și, alături de aceea a lui Mircea Spătaru, cea mai importantă din ultimele decenii, s-a dezvelit recent în parcul Kisselef și îl are ca autor pe sculptorul Ioan Bolborea.
Ieșirea din fantasmagorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17111_a_18436]
-
subiectivă (memorialistica, jurnalul) și-ar fi făcut la noi "o apariție tîrzie", E. Lovinescu se referea la vicisitudinile istoriei, care au redus încrederea în durată, deoarece speța în chestiune e "rezemată pe convingerea robustă a eternității": "Abia acum, în ultimele decenii, prin consolidarea poporului nostru într-o expresie de stat viabilă, prin crearea deci a condițiilor psihologice, memorialistica a început să se afirme ca o ramură posibilă a literaturii naționale". Opinia a fost contrazisă, îndată, de către Perpessicius, care considera că îndeletnicirea
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
Cronicar Presă și ziariști Celor care persistă, împotriva evidenței sesizabile chiar la o răsfoire superficială a colecției din ultimul deceniu, să acuze revista noastră și pe directorul ei de antisemitism, le semnalăm pagina a șasea din REALITATEA EVREIASCĂ nr. 114-115. Colegii noștri de la publicația Federației comunităților evreiești din România monitorizează presa nu doar pentru a fi la curent cu evenimentele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
la întîlnirea dintre Emil Constantinescu și Alianța Civică nu a avut loc. Alianța îl va sprijini pe actualul președinte și partidele din CDR. Pentru ROMÂNIA LIBERĂ această întîlnire a fost Cea mai interesantă și mai elegantă dezbatere politică a acestui deceniu, dar cum directorul acestui ziar face parte din Alianța Civică să zicem că titlul a fost îndulcit. Pentru ADEVĂRUL, această întîlnire a fost o Ciocnire dură Blandiana-Constantinescu, încheiată cu pupături. Același ziar îi ia un interviu lui Valerian Stan cel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]