2,615 matches
-
alese, 1, ediția cit., p. 51. 4. Spre țărmul dreptății, p. 90. 5. „Poveste” și „Lebăda” în Opere alese, 1, Ediție îngrijită de Ion Roman, EPL, 1962, p. 55 și 135. Despre „instinctul satanic” 1. Opere, p. 73. 2. Mircea Dem. Rădulescu, „Eva”, în Poeme pentru Galateea, apud: Ion Pillat și Perpessicius, Antologia poeților de azi, 2, Ed. Cartea Romînească, 1925, p. 182. 3. Din punctul de vedere al moralei creștine, instinctul sexual e o „uneltire a diavolului”, idee contrazisă într-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
brusc, gramofonul porni în vîrtej o nouă placă, cupletul lui Tănase: «Pisica pe orez». Mulțimea sări electrizată”. La o lectură atentă îți dai seama că de aci lipsește ceva: e numit interpretul cupletului, nu și autorul lui. Acesta e Mircea Dem. Rădulescu, poet cu succese de librărie, dar controversat în critică. 7. Opere, p. 457. 8. „Cînd viorile tăcură”, XX, Opere, ediția cit., p. 66. Despre plumb 1. în grupul din revista „Versuri”, e al treilea, după „Finis” și „Gri”. în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
stătut”, care a adunat într-însul destule abțineri, destulă plictiseală. E saltul tipic al „înfometatului” de la lipsă la exces. Cum operează timpul! în diverse reviste („Arta”, „Romînul literar” etc.), pe aceeași pagină cu Bacovia, uneori chiar alături de el, stau: G. Dem. -Poiană, Ioan Popșior, N. Fieraru. Ubi sunt? „Orice pericol își pierde capacitatea de a ne îngrozi, dacă îi sînt cunoscute cauzele”, susține Konrad Lorenz, în cuvîntul înainte la Cele opt păcate capitale ale omenirii civilizate (trad. rom. 1996, p. 7
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Dan Duțescu, 1964, Editura pentru Literatură Universală, București, particularit. 287-283. . Studii de literatură universală și comparată, 1960, Editura Academiei, București, p. 64. . W. Shakespeare, Teatru, drama „Regele Lear”, traducere Mihnea Gheorghiu, 1964, Editura pentru Literatură Universală, București, particularit. 1137-1138. . Vasile Dem. Zamfirescu, Între logica inimii și logica minții, 1986, Editura Cartea Românească, București, particularit. 42-43. . Personalități accentuate, 1979, Editura Științifică și Enciclopedică, București, p. 237. . Eugen Todoranu, Psihologia temperamentului, 1932, Cluj, p. 42. . Bogdan, Tiberiu, Probleme de psihologie judiciară, 1973, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Arg, N. Vermont), instantanee citadine, vederi, desene - înviorează paginile. Au mai colaborat Alex. St. Vernescu, C. Spiru Hasnaș, N.A. Bogdan, Pan Hallipa, N. Pora, Th. D. Speranția, Lia Hârsu, Eugen Ciuchi, Constanța Hodoș, Stan Palanka, O. Carp (G. Proca), Mircea Dem. Rădulescu, D. Marinescu-Marion. R.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]
-
f.a. Repere bibliografice: Romicus [Romulus Seișanu], „Iuda”, U, 1934, 79; Sandu Teleajen, Piesa confraților I. Luca și G. Ciprian: „Iuda”, „Lumea”, 1934, 4776; Al. Kirițescu, „Iuda”, „Gazeta”, 1934, 64; Papadima, Creatorii, 477-482; Erasm [Petru Manoliu], „Rachierița”, „Credința”, 1935, 376; G. Dem. Loghin, „Icarii de pe Argeș”, „Cetatea Moldovei”, 1941, 11-12; Ciorănescu, Teatr. rom., 247-250; Șerban Cioculescu, „Năframa iubitei”, „Semnalul”, 1946, 1374; Gala Galaction, Cu prilejul unui eveniment teatral, „Jurnalul”, 1946, 607; Arghezi, Scrieri, XXVII, 379-381; Râpeanu, Noi, 154-174; Aurel Leon, Totuși, un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
să fie omorât. Baba, care-l salvase la naștere, îi iese din nou în cale și schimbă scrisoarea împăratului; astfel, împărăteasa îi dă de soție pe fiica sa. Soarta se află în centrul scenariului evenimențial din Basmul cu ursitorile [G. Dem. Teoderescu]. Ciobanul care este sortit să ia de soție p copila nou născută, o fură și o înfige într-un par. Fata scapă fiind rănită doar la un șold. Când devine mare, e pețită de ciobanul care a furat-o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
își ia cal, haine și bani pornind în căutarea celei sortite. O fată atât de frumoasă încât la soare te puteai uita, /iar la dânsa ba, cu părul de aur, ca o zână, din Viteazul cu mâna de aur [G. Dem. Teodorescu], nu putea fi scoasă din casă afară din pricina unui zmeu, care de multe ori încercase s-o răpească. Fata îl roagă pe tatăl ei s-o lase măcar un ceas în lume. Împăratul, în cele din urmă, a fost
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
regăsesc în creația poetică a lui St. O. Iosif, Ion Pillat, Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Otilia Cazimir ș.a. Surse: At. M. Marienescu, Poezia poporală. Colinde culese și corese, Pesta, 1859; Teodor T. Burada, O călătorie în Dobrogea, Iași, 1880; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Alexiu Viciu, Colinde din Ardeal. Datine de Crăciun și credințe poporane, București, 1914; Sabin V. Drăgoi, 303 colinde cu text și melodie, Craiova, [1930]; Gh. Cucu, 200 colinde populare, îngr. Constantin Brăiloiu, București, 1936
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
București, 1987; Colindă-mă, Doamne, colindă! Colinde populare românești, I-II, îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 1992; Ioan Bocșa, 1484 de colinde cu text și melodie, I-II, Cluj-Napoca, 1999; Iosif Herțea, Colinde românești, București, 2000. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Noțiuni despre colindele române, București, 1879; S. Mangiuca, Colinda. Originea și însemnătatea ei astronomică și călendarică, „Calendar julian, gregorian și poporal român”, 1882, 1-44; S. F. Marian, Sărbătorile la români, I, București, 1897; Tudor Pamfile, Sărbătorile la români. Crăciunul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
Române. Pe lângă articolele din tinerețe despre folclorul haiducesc basarabean (Razboiniki Bessarabii v rasskazah o nih), apărute în „Etnograficeskoe obrozenie” (1896) și alături de comentariile pe marginea unor creații și credințe populare românești, prilejuite de culegerile lui S.Fl. Marian și G. Dem. Teodorescu, I. a oferit cititorilor ruși o reprezentativă culegere de basme, într-o îngrijită tălmăcire, Skazocinâe sokrovișcea zabâtogo ugolka. Sobranie rumânskih skazok i leghend (1902), contribuind astfel la difuzarea și în Răsăritul Europei a bogatului fond de creații în proză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287493_a_288822]
-
în Tora, deci săracul stătea rău cu cunoașterea dar o dădea tare cu revelația. Scriind plăsmuirea către cinul lui de întunecați, spune că prin norodul lor de aleși și cușeri sau cufuriți, s-au strecurat și ceva mișei cum ve- dem la 12-15: ,,Sînt niște stînci ascunse la mesele voastre de dragoste, unde se ospătează fără rușine împreună cu voi, și se îndoapă de-a binelea; niște nori fără apă, mînați încoace și încolo de vînturi, niște pomi tomnatici fără rod, de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
moravurilor, în vol. Critica rațiunii practice, traducere de N. Bagdasar, Editura Științifică, București, 1972. KANT, Imm., Critica rațiunii practice, traducere de N. Bagdasar, Editura Științifică, București, 1972. KANT, Imm., Critica facultății de judecare, (1) traducere de Alexandru Surdu și Vasile Dem. Zamfirescu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. (2) traducere de Rodica Croitoru, Editura All, București, 2007. KANT, Imm., Ideea unei istorii universale. Ce este "luminarea"? Începutul istoriei omenirii. Spre pacea eternă, traducere de Traian Brăileanu, Casa Școalelor, București, 1943. KANT
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
WITTGENSTEIN, L., Lecții și convorbiri despre estetică, psihologie și credința religioasă, traducere de Mircea Flonta și Adrian-Paul Iliescu, Editura Humanitas, București, 1993. WITTGENSTEIN, L., Însemnări postume, 1914-1951, traducere de Mircea Flonta și Adrian-Paul Iliescu, Editura Humanitas, București, 1995. ZAMFIRESCU, Vasile Dem., Nedreptatea ontică, Editura Trei, București, 1995. Rezumat Intenția autorului lucrării de față este de a interpreta personalismul energetic din unghi antropologic. Dintr-o asemenea perspectivă, conceptul fundamental al personalismului energetic este cel al determinismului prin finalitate, construit de C. Rădulescu-Motru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
XVII, 1932. 9 Mircea Flonta, Filosofie critică și construcție metafizică, în "Revista de filosofie", 5/1993, p. 450. 10 Vasile Băncilă, Doctrina personalismului energetic a d-lui C. Rădulescu-Motru, București, Cultura românească, 1928, p. 76. 11 A se vedea Vasile Dem. Zamfirescu, Nedreptatea ontică, București, Editura Trei, 1995. 12 Ion Petrovici, Kant și cugetarea românească, în vol., Studii istorico-filosofice, București, Tipografia "Jockey Club", 1925, p. 219. 13 Alexandru Surdu, Logica genetică a lui C. Rădulescu-Motru, în vol. Vocații filosofice românești, București
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
controlat, îndrumat de serviciile secrete americane, incluzând numeroși ofițeri sub acoperire. Cu o formulă folosită în chiar corespondența dintre diversele organisme americane implicate în finanțarea, sprijinul logistic și susținerea în orice altă manieră a Congresului, acesta era a little Deminform (dem vine, evident, de la democracy), o replică pe măsura și, greu de reprimat acest gând, în stilul Kominformului. În 1967, revista Ramparts a dezvăluit întreaga afacere a finanțării și coordonării strategice a Congresului de către CIA, revelațiile fiind confirmate în același an
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
pe fanarioți. Pe aceștia îi numește, cu o expresie rămasă celebră, „tagma jefuitorilor”. Un surâs în plină vară (1963) sau Bisnismenul față cu colectiva Filmul, regizat de Geo Saizescu, trece drept o comedie. Prezența cunoscuților actori comici Sebastian Papaiani și Dem Rădulescu ar putea fi o garanție în acest sens. Idila cu final fericit dintre Făniță (Papaiani) și Liorica (Florina Luican) l- ar intersecta și cu categoria romance. Și totuși, el este în primul rând un film de propagandă. Teza scenaristică
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
, revistă apărută la București, zilnic, între 15 și 23 aprilie 1914, purtând subtitlul „Literatură. Teatru. Muzică. Artă. Sport. Mode. Umor”. Redactor-șef și girant responsabil este Dem. I. Teodorescu. În primul număr, E. Lovinescu pledează pentru „respectul omului și al artistului, izgonirea a tot ce e personal din discuțiile artistice, impuritățile ce se îmbulzesc sub penele grăbite, onestitate profesională”. În numerele 6 și 7 apare un fragment
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286345_a_287674]
-
1925). Burghezia română: originea și rolul ei istoric. București: Editura "Cultura Națională". Ariergarda consensului societal. Literatură didactică Abecedare, cărți de citire, prime cunoștințe 1797. ABC sáu Bucavna spe folosul scolelor niamului Romanesc. ABC oder Namenbüchlein zum Gebrauche der Nazional-Schulen in dem Königreiche Ungarn. Buda [Text în limbile română și germană în paralel]. 1828. Pleșoianu, Grigore. Abecedar înlesnitor pentru învățătura copiilor [Text cu alfabet chirilic]. 1829. Nicola, Iancu. Manual de patriotism. Iași [Text cu alfabet chirilic]. 1834. Aaron, Florian. Catihismul omului creștin
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sale existențe. Broșura, intitulată „Eminescu (încercare critică)” datată 25 decembrie 1889, București”, semnată Ilie Ighel, a rămas necunoscută până acum cercetătorilor și eminescologilor reputați, de la Călinescu până la D. Vatamaniuc și P. Creția. Descoperit de doamna Ileana Ene în Arhiva G. Dem. Teodorescu, documentul pe care-l prezentăm cititorilor se află în sanctuarul cărții vechi al Muzeului Literaturii Române. în felul său, documentul constituie o „revelație”, fiind încă un document asupra lui Eminescu. Alături de alții, nutrim convingerea că, atunci când e vorba de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Pearson Education, Edingurgh, 2010. Eibl-Eibesfeldt, Irinäus, Iubire și ură, traducere de C. Strungaru, Editura Trei, București (Love and Hate: On the Natural History of Basic Behaviour Patterns, Methuen, Londra), 1971/1998. Eibl-Eibesfeldt, Irinäus, Agresivitatea umană. Studiu etologic, traducere de V. Dem Zamfirescu, Editura Trei, București (Krieg und Frieden aus der Sicht der Verhaltensforschung, Piper, München), 1984/1995. Ekman, Paul, Friesen, Wallace V., The repertoire of nonverbal behavior: Categories, origins, usage, and coding. Semiotica: Journal of the International Association for Semiotic Studies
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Allan Pease, op. cit., 1981/1997, p. 10. 44 Desmond Morris, Maimuța goală, traducere de V. Rednic, Editura Enciclopedică, București, 1967/1991, p. 132. 45 Mihai Dinu, op. cit., 1997, pp. 198-199. 46 Irinäus Eibl-Eibesfeldt, Agresivitatea umană. Studiu etologic, traducere de V. Dem Zamfirescu, Editura Trei, București, 1984/1995, p. 91. 47 Peter Collett, op. cit., 2003/2005, p. 41. 48 Edward O. Wilson, Sociobiologia, traducere de L. Ulrich, Editura Trei, București, 1975/2003, pp. 169-177. 49 Edward O. Wilson, op. cit., 1975/2003, p.
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Uppsala, 1978. Winer, P., Structure et processus dans la psychose, PUF, Paris, 1983. Zax, M.; Cowen, E.L., Abnormal psychology, Holt, New York, 1972. Zutt, J., „Uber verstehende Athropologie” în Psychiatrie der Gegenwart, vol.I/2, Springer, Berlin, 1963. Zutt, J., Am dem Weg zu einer antropologischen Psychiatrie, Springer, Berlin, 1963. GLOSAR DE TERMENI Absență: pierderea cunoștinței de scurtă durată cu amnezie ulterioară, specifică crizelor de epilepsie petit mal. Abulie: absența voinței, încetinirea și insuficiența activității voluntare în special în trecerea de la idee
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din alte elemente etc. Important este însă, în fiecare situație, să existe aceeași idee a ansamblului care alcătuiește discursul repetat: rom. ochii care nu se văd se uită; engl. out of sight, out of mind: germ. aus den Augen, aus dem Sinn: fr. loin des yeux, loin du coeur. Totuși, chiar în cazul unor formații culte, corespondențele nu se realizează fără a se renunța la unele nuanțe ce rezultă din însăși structurarea construcțiilor, încît englezescul the hell is paved with good
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
veselă”, „Cugetări”, „Varietăți. Ecouri. Jocuri distractive”, „Rubrica științifică”, „Cronica sportivă” -, sunt de semnalat „Mișcarea culturală”, cu știri din Bacău, Târgoviște, Galați, sau „Cărți și reviste”, cuprinzând scurte impresii de lectură. Sunt publicate sonete și rondeluri de Șt. V. Ionescu și Dem. Bassarabeanu, pasteluri de Al. Terziman, precum și alte versuri de G. Baiculescu, Al. Tudor-Miu (care debutează aici), Tănase Bădescu (care semnează și A.T. Bădescu), V. Macovei, Em. I. G. Diaconescu, Eugenia Atanasiu, Dem. Baciu (care folosește și semnătura Bacdemvi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288853_a_290182]