KorAP: Find »[drukola/base=democratizare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...86 87 88 ...99 >

2,451 matches

Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733

944 Rapoartele 945 Programului Națiunilor Unite de Dezvoltare au confirmat faptul că regiunea Orientului Mijlociu rămâne în urma celor mai multe țări ale lumii, dacă se are în vedere dezvoltarea economică, educația și respectarea libertăților fundamentale. Pornind de la aceste considerente, prin încercarea de democratizare a Irakului, SUA au sperat că prin acesta tranziție către democrație vor fi încurajate să preia modelul și celelalte state din regiunea Orientului Mijlociu. În acest context, la 6 noiembrie 2003, presedintele G. W. Bush a discutat în fața Congresului despre

Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
la 6 noiembrie 2003, presedintele G. W. Bush a discutat în fața Congresului despre necesitatea de a pune capăt perioadei "celor 60 de ani în care națiunile occidentale au găsit scuze și pretexte pentru a tolera lipsa de libertate din Orientul Mijlociu"; "democratizarea Orientului Mijlociu este un proiect cu o importanță istorică al cărui rezultat nu poate fi predeterminat. Cel puțin două elemente vor fi indispensabile pentru succesul acestui proiect. Primul, disoluția tiraniei și a mișcărilor bazate pe violență din țările Orientului Mijlociu

Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
cu frontiere libere și cu o circulație nestingherita a turiștilor și a investițiilor. O asociere israeliano-palestiniană ar avea ca efect direct spargerea monolitului ideologiei pan-arabe și ar accelera afirmarea unor minorități etnice în zonă și a unor revendicări de democratizare politică. În pofida acestor posibile schimbări regionale zona Orientului Mijlociu rămâne tensionată și marcată de multiple rivalități, statutul relațiilor Israelului cu vecinii arabi fiind caracteristic unei păci reci. În condițiile așa-numitei păci reci este necesar să se afirme în procesul

Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
oficialilor, Cvartetului pentru Orientul Mijlociu, dar și a altor state cu interes, rezultă că actualele elite politice se bucură încă de sprijinul puterilor occidentale, care se pare că sunt mult mai interesate în menținerea stabilității decât în impunerea unor presiuni pentru democratizarea societăților tradiționalist-islamice.1116 S-ar putea spune că acestea au înțeles lecția revoluției islamice din Iran fiind convinse că în lipsa unor grupări politice alternative, bine conturate, se amplifică instabilitatea, generată de accentuarea luptei pentru preluarea puterii fiind favorizate regimurile militare

Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
conduce, prin esență ei, la un totalitarism mai puțin compatibil cu paradigmele democrației occidentale. Pe termen lung, după ce zona va fi pacificata și raporturile de forțe se vor schimba, este posibilă angrenarea puterilor occidentale (de exemplu: UE) în procesul de democratizare a vietii interne a statelor din regiune. Se ridică totuși întrebarea: climatul democratic pluralist va fi soluția pentru bararea ascensiunii extremismului islamic fundamentalist de tip ISIS? Rezultate posibile pentru Scenariul 3: Scenariul propus este posibil, însă pentru instaurarea unei ordini

Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
2007. 947 Cf. Justin Vaisse, op. cît., atunci când președintele Bush a anunțat acest plan multe guverne europene și-au exprimat sprijinul (unele chiar trimițând trupe în Irak), altele însă (de exemplu: Franța, Germania) au avut obiecții, considerând că stabilizarea și democratizarea Irakului va fi extrem de dificilă și tocmai de aceea atrăgeau atenția că situația ar putea favoriza instabilitatea, contribuind la recrutarea teroriștilor și în niciun caz nu va ajuta la soluționarea problemei israeliano-palestiniene. 948 Kenneth W. Stein, "The Bush Doctrine...", op.

Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403

procedurile de selecție în gimnaziu, au continuat cu construcția sistemului școlar și cu formarea profesională. Până în anii '60 abia au fost luate în considerație efectele socializării și influențele specifice datorate recunoașterii principiului performanței. Mai târziu, în anii '70, perioadă a democratizării politice, W. Klafki și H. von Hentig au redescoperit principiul pedagogic al performanței. În viziunea lor „școala urma să fie o școală democratică performantă, care să contribuie la autodeterminare și co-determinare”. Într-o astfel de școală se pleacă de la învățarea

Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
Transferat la domeniul școlii, principiul social al performanței a avut urmări pedagogice și conceptuale care au început cu procedurile de selecție în gimnaziu, au continuat cu construcția sistemului școlar și cu formarea profesională. Mai târziu, în anii '70, perioadă a democratizării politice, W. Klafki și H. von Hentig au redescoperit principiul pedagogic al performanței. În viziunea lor „școala urma să fie o școală democratică performantă, care să contribuie la autodeterminare și co-determinare”. Principiul performanței individuale a marcat începând cu anul 1820

Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190

se bazează pe relații ierarhice între conducători și subordonați 92. De curând, Lavinia Stan și Lucian Turcescu scriau: „Locul Bisericii Ortodoxe în noua orânduire politică românească rămâne nedefinit și foarte controversat. Aceasta se datorează faptului că mulți conducători ortodocși consideră democratizarea ca pe o amenințare la adresa viziunii lor bizantine asupra relațiilor dintre Biserică și stat, iar statul nu dorește să renunțe la modul său centralist de coordonare a absolut tuturor aspectelor vieții din România, inclusiv a celor religioase”93. în opinia

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
conducătorii țărilor socialiste și întreaga situație din cadrul comunității era determinată tot mai mult de reacția la restructurarea sovietică”. în acest sens, evidențiază atitudinea negativă a conducătorilor unora dintre țările socialiste față de plenara CC al PCUS din ianuarie 1987, consacrată problemei democratizării și politicii de cadre a partidului. Referindu-se la România, acesta constată că aici s-a remarcat „o respingere totală a hotărârilor plenarei. [...] Opiniei publice nu i se dă nici o informație. Ceaușescu îi declară deschis ambasadorului sovietic că nu poate

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
nu facă observația că dacă ar fi fost cetățean sovietic i-ar fi scris și el o scrisoare acestuia „cu dorința de a se ocupa mai puțin de problemele internaționale și mai mult de cele interne, manifestând prudență în problemele democratizării și transparenței”. în fața unei asemenea intervenții pe care nu putea să o treacă cu vederea, Mihail Gorbaciov s-a simțit dator să dea o replică fără nici un fel de menajamente. Acesta i-a reproșat gazdei că ceea ce dorește să prezinte

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
abordarea chestiunilor teoretice și practice ale construcției socialiste. Trebuie subliniat faptul că vizita a avut loc la câteva luni după cea de-a XIX-a Conferință unională a PCUS (iunie 1988), în cadrul căreia Mihail Gorbaciov ceruse schimbarea sistemului politic, continuarea democratizării și extinderea transparenței, reducerea aparatului de partid și a atribuțiilor acestuia, creșterea rolului sovietelor la toate nivelurile. Cu același prilej, liderul sovietic se pronunțase pentru reforma organelor centrale ale puterii, propunând crearea, în spiritul vechilor tradiții leniniste, a Congresului deputaților

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
se manifesta „stăpânire de sine și răbdare, înțelegere față de poziția unor partide precum P.S.U.G. și P.C. din Cuba, care, în virtutea unor condiții specifice ale dezvoltării lor, se confruntă cu dificultăți importante în receptarea și realizarea restructurării economice și democratizarea societății”. Referindu-se în mod concret la România, în Memorandum se consemnează că „persistă atmosfera sufocantă a cultului personalității și guvernării autoritare a lui Ceaușescu. Acesta caută să izoleze România de influența noastră, încearcă să-și atribuie rolul de „luptător

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
sovietică din Ungaria încă în zilele congresului a avut motive să constate: “în comportamentul diplomaților iugoslavi se observă schimbări însemnate în direcția relațiilor mai prietenoase și o atitudine mai amiabilă în relațiile cu diplomații sovietici”. Alături de Polonia, această mișcare de democratizare a regimului comunist a atins cel mai mare avânt în Ungaria. în martie și aprilie, la multe adunări de partid (îndeosebi printre intelighenția din Budapesta) era adusă o critică ascuțită la adresa lui Rakosi și a anturajului său, pentru incapacitatea și refuzul

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
celor care au avut de suferit din cauza dictaturii comuniste fiind socotit la cca 700.000 (pentru o populație de numai trei milioane). Această întârziere a făcut ca, în 1991, să se mai țină încă mitinguri sub lozinca „Progres pe calea democratizării sub conducerea Partidului Muncii”. Acesta nu-și schimbase încă numele în Partidul Socialist - ceea ce se va întâmpla doar în iunie - și încerca să grăbească alegerile pentru a nu lăsa timp opoziției să se organizeze, tactică al cărei exemplu fusese dat

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
deplin adecvată cazului românesc. Abordarea spre care înclină, aparținând tot lui LaPalombara și Weiner, privește partidele ca variabile independente, cu efecte asupra dezvoltării politice înseși. Alături de partide, într-o teorie mai largă a tranziției, celelalte variabile independente care determină cursul democratizării ar fi, conform lui Huntington, „pluralismul social sau grupurile intermediare puternice din societate, dezvoltarea contestării politice înainte de extinderea participării politice, structura autorității democratice în interiorul unor grupuri sociale apropiate de politică, angajamentul liderilor politici față de democrație, dorința elitelor de a imita

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
se aplică Cehoslovaciei și Germaniei de Est. Pe aceeași bază se poate face distincția și între diferitele niveluri de dezvoltare a societății civile, element cu o importanță incontestabilă pentru evoluțiile ulterioare. Un alt argument pentru includerea factorului istoric în analiza democratizării este furnizat de Milada Anna Vachudov și Tim Snyder („Are Transitions Transitory? Two Types of Political Change in Eastern Europe since 1989”, East European Politics and Societies, vol. 11, nr.1, iarna, 1997): direcțiile de evoluție au fost diferite în funcție de

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256

coordonat revistele școlare: „Suflet de copil”, „Inimi lângă inimi”, „Și eu mănânc sănătos”. MOTTO: R. DOTTRENS - “A educa și a instrui” Cuvânt înainte Societatea viitorului nu mai poate fi concepută decât ca o explozie perpetuă de competență, competitivitate și creativitate. Democratizarea școlii și a societății, în general, trebuie să aibă în vedere problema omului capabil să se adapteze la noile realități economice, sociale și politice, a omului care gândește profund, care poate să găsească singur soluții optime la diverse situații problemă

Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea (2012) [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

avut mai întâi, prin intermediul capitalismului, accesul la mâncare și la cele necesare traiului, au muncit cot la cot și s-au simțit solidari, după care au cerut putere politică și de decizie în lumea pe care tot ei o construiau. Democratizarea politică este un efect al democratizării economice. Capitalismul a impus democratizarea în plan politic, secularizarea în plan religios și industrializarea în plan economic 32. Capitalismul înseamnă difuziune de putere, bogăție și prosperitate. Prin capitalism, oamenii au acces în proporție de

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
la mâncare și la cele necesare traiului, au muncit cot la cot și s-au simțit solidari, după care au cerut putere politică și de decizie în lumea pe care tot ei o construiau. Democratizarea politică este un efect al democratizării economice. Capitalismul a impus democratizarea în plan politic, secularizarea în plan religios și industrializarea în plan economic 32. Capitalismul înseamnă difuziune de putere, bogăție și prosperitate. Prin capitalism, oamenii au acces în proporție de masă la o stare de vecinătate

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
necesare traiului, au muncit cot la cot și s-au simțit solidari, după care au cerut putere politică și de decizie în lumea pe care tot ei o construiau. Democratizarea politică este un efect al democratizării economice. Capitalismul a impus democratizarea în plan politic, secularizarea în plan religios și industrializarea în plan economic 32. Capitalismul înseamnă difuziune de putere, bogăție și prosperitate. Prin capitalism, oamenii au acces în proporție de masă la o stare de vecinătate și parteneriat social pe care

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
de penurie și sărăcie, capitalismul nu înseamnă mereu o stare de bogăție. Știm cu exactitate că lumea românească, de exemplu, este încă o lume a căutărilor și că imposibilitatea de a ne desprinde de sărăcie poate compromite întreg efortul de democratizare în plan politic. Capitalismul în sine nu este o rețetă a bogăției. Legea economică fundamentală în capitalism este expansiunea și acumularea 170. Volumul de capital și acumularea continuă a capitalului este caracteristica ce particularizează capitalismul în raport cu alte tipuri de organizare

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
a producției capitaliste fără precedent. Este vorba despre creșterea nevoilor umane, dar și despre dezvoltarea în permanență a uneltei 196 sub toate formele sale până la mașina de azi. Mașinismul este marele secret al producției de masă. Se obține astfel o democratizare a producției și consumului. Între dezvoltarea echipamentului 197, nivelul de trai și posibilitățile de consum a factorilor de producție există o strânsă legătură. Capitalismul a schimbat într-un mod nemaiîntâlnit condițiile de viață în societate 198. Rezultatul modului său de

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
319. Din această cauză consumatorul suveran este o entitate care face regulile și care impune tendința economiei, dar și societății. Urmarea este o difuziune a nivelului de trai și a prosperității până în cele mai de jos straturi sociale, practic o democratizare a nivelului de trai și a accesului la resurse și la finalitățile muncii. Oamenii dețin dubla calitate de producători, dar și de consumatori ai bunurilor. ,, Această ascensiune a mulțimii constituie schimbarea socială radicală provocată de către Revoluția Industrială. Supușii care, în

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
fundamental care se petrece azi în lume este acela că relațiile economice se internaționalizează și se democratizează cu o viteză uluitoare. Sub influența lor oamenii se cunosc mai bine și împrumută mai ușor valori. Schimburile comerciale duc la schimburi culturale. Democratizarea economică pune o presiune uriașă spre democratizare politică. Cei care acumulează bogății în aceste state doresc și acumularea de putere. În fața acestui complex de factori modul tradițional-conservator de organizare politică și de exercitare a puterii pălește. Se impune cu forță

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]