2,257 matches
-
o frustrare. Au existat clipe când mi-aș fi dorit să dispar pur și simplu. Nu să mor. Să dispar. Să se stingă lumină. Cum să scoale un polițist de 35-40 de ani pe un copil care doarme la metrou, desculț, îmbrăcat cu niste pantaloni vai de capul lui, și doar cu o bluză pe el, pe un frig de mori, cu bastoane la tălpi? Cum să dea într-un copil în halul ăla? Pe mine m-a spart asta! Asta
„Orice om pe lumea asta trebuie să aibă un loc unde să doarmă, să mănânce și să se spele” () [Corola-website/Science/296060_a_297389]
-
Pe 15 septembrie 1958 a avut loc, la Teatrul „Fani Tardini” din Galați, premiera spectacolului Mireasa desculță, în regia lui Valeriu Moisescu. Textul Mireasa desculță, scris de Sütő András, în 1950, are ca temă procesul de colectivizare, desfășurat în România în perioada 1949-1962, după modelul sovietic, care presupunea înglobarea terenurilor agricole în ferme colective. În România, colectivizarea
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
Pe 15 septembrie 1958 a avut loc, la Teatrul „Fani Tardini” din Galați, premiera spectacolului Mireasa desculță, în regia lui Valeriu Moisescu. Textul Mireasa desculță, scris de Sütő András, în 1950, are ca temă procesul de colectivizare, desfășurat în România în perioada 1949-1962, după modelul sovietic, care presupunea înglobarea terenurilor agricole în ferme colective. În România, colectivizarea a constat în confiscarea proprietăților agricole și comasarea
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
constat în confiscarea proprietăților agricole și comasarea lor în gospodării administrate de stat. Începută în 1949, colectivizarea a cunoscut o perioadă de stagnare între 1953 și 1956, după care a fost reluată agresiv, consecințele fiind dintre cele mai dezastruoase. Mireasa desculță respectă canoanele ideologiei și esteticii proletcultiste, centrate pe teme și idealuri muncitorești, pe coborârea artistului din „turnul de fildeș” în fabrici, uzine, șantire, cooperative agricole de producție, și pe un stil realist frust, care să reflecte viața de zi cu
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
centrate pe teme și idealuri muncitorești, pe coborârea artistului din „turnul de fildeș” în fabrici, uzine, șantire, cooperative agricole de producție, și pe un stil realist frust, care să reflecte viața de zi cu zi a oamenilor muncii. Spectacolul Mireasa desculță a fost jucat de nouă ori la Teatrul din Galați și o singură dată la București, în cadrul Decadei Teatrale, după care a fost cenzurat. În spectacolul regizat de Valeriu Moisescu se auzea, la un moment dat, discursul lui Gheorghiu Dej
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
colectivizăii. În timpul acestor revolte extrem de violente, țăranii și-au ars cererile de intrare în Colectivă și au devastat sedii ale PMR. Unii dintre ei au fost omorâți, alții au fost închiși și li s-au luat toate bunurile. Spectacolul Mireasa desculță a avut premiera la un an de la revoltele țăranilor și de la reprimarea lor. Motivul opririi spectacolului nu a fost niciodată clar enunțat, argumentele estetice - faptul că montarea era prea estetizantă, formalistă și poetică, și că nu respecta redarea realistă a
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
prea estetizantă, formalistă și poetică, și că nu respecta redarea realistă a acțiunilor, folosind „artificiile teatralității” - fiind cele care au predominat. În 2012, regizorul Alexandru Berceanu și regizoarea Ioana Păun au conceput o instalație pornind de la istoria cenzurării spectacolului Mireasa desculță. În 1958-1958. Instalație submersivă și subversivă, primim niște instrucțiuni de folosire a materialelor așezate ordonat pe o masă, semnăm un proces verbal, citim o bandă desenată (creată de Sorina Vazelina), pe care putem să o cenzurăm, facem un referat, mâncăm
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
cenzor specialist, afiliat la Comisia de Îndreptare Culturală. Instalația pune în discuție limbajul epuizat de sens pe care rapoartele de ieri și de azi îl au în centru. În continuare, vă prezentăm un comentariu al regizorului Valeriu Moisescu despre Mireasa desculță și o analiză a reacțiilor după reprezentația de la București. De asemenea, vă invităm să citiți un fragment din piesa Mireasa desculță. Furtuna (Ostrovski) și Mireasa desculță au stârnit atâtea discuții, încât cronicarilor dramatici nu le mai ajungea spațiul, afectat cu
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
și de azi îl au în centru. În continuare, vă prezentăm un comentariu al regizorului Valeriu Moisescu despre Mireasa desculță și o analiză a reacțiilor după reprezentația de la București. De asemenea, vă invităm să citiți un fragment din piesa Mireasa desculță. Furtuna (Ostrovski) și Mireasa desculță au stârnit atâtea discuții, încât cronicarilor dramatici nu le mai ajungea spațiul, afectat cu generozitate de gazete, pe o perioadă de aproape doi ani. Calificative ca „teatralitate excesivă”, „virtuozitate gratuită”, „teatrul de agitație piscatorian”, „formalism
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
în centru. În continuare, vă prezentăm un comentariu al regizorului Valeriu Moisescu despre Mireasa desculță și o analiză a reacțiilor după reprezentația de la București. De asemenea, vă invităm să citiți un fragment din piesa Mireasa desculță. Furtuna (Ostrovski) și Mireasa desculță au stârnit atâtea discuții, încât cronicarilor dramatici nu le mai ajungea spațiul, afectat cu generozitate de gazete, pe o perioadă de aproape doi ani. Calificative ca „teatralitate excesivă”, „virtuozitate gratuită”, „teatrul de agitație piscatorian”, „formalism”, alături de laude uneori exagerate, au
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
unui regizor de scandal. Mai târziu, un cronicar m-a numit pilot de încercare și trebuie să mărturisesc că această caracterizare m-a flatat. Valeriu Moisescu, Persistența memoriei, Fundația Culturală Camil Petrescu, Revista Teatrul Azi, București, 2007, pag.29 Mireasa desculță avusese parte, încă de la premiera de la Galați, de o presă de excepție, iar comisia de selecționare îl vizase pentru Premiul I. I se făcuse atâta reclamă încât toată lumea era curioasă să-l vadă (n.r.la București). Moisescu se afla la
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
colectiviști? Acest punct de vedere, odată exprimat, a circulat ca telefonul fără fir, spre dezamăgirea tuturor. Ion Focșa, din volumul Persitența memoriei de Valeriu Moisescu, Fundația Culturală Camil Petrescu, Revista Teatrul Azi, București, 2007, pag.28 Extrase din piesa Mireasa desculță de Sütő András TABLOUL III MAMA lui DANI: Dani, tu ești? DANI: Eu îs. Ce veghezi până noaptea târziu? MAMA: Îmi veghez necazurile dragul mamii. Șezi și mâncă. De când te tot aștept, s-a prins fasolea de oală. DANI: Nu
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
multe dintre ele n-au mai părăsit odăile. Cele care aveau cu ce să se acopere, le aduceau bucată de pâine și farfuria celorlalte, la cabane. A venit și pentru ele o comisie de triere; femeile s-au înfățișat comisiei desculțe și înfășurate în paturile pe care le primiseră ca să se învelească. Într-o noapte, au fost ridicate cu jandarmii, duse la gară și urcate în alte vagoane. Li s-a îngăduit să meargă până la gară înfășurate în paturile lagărului. Acolo
Zile de lagăr () [Corola-website/Science/295839_a_297168]
-
noi! Ceilalți din grupul de români au venit și ei în fața armelor, așa încât acest căpitan n-a mai putut da ordin să se tragă și astfel eu unul am scăpat. Ne-a dat ordin să plecăm și am plecat așa desculț. Eu și la data asta consider că 5 iulie 1941 e a doua mea dată de naștere. Asta a fost primul contact cu trupele în timpul războiului împotriva sovieticilor. După vreo 3 zile, toți evreii din Herța au fost arestați și
„Holocaustul este referitor la evrei, dar există pericolul peste tot – pentru toată lumea.” () [Corola-website/Science/295840_a_297169]
-
În 1781, Túpac Amaru a fost sfârtecat cu lovituri de secure în centrul Plaza de Armaș din Cuzco. Două secole mai tarziu, exact în același loc, un copil desculț lustruia pantofi, când un turist l-a întrebat dacă a auzit de Túpac Amaru. Micuțul curățător de pantofi, fără să ridice capul, a spus că a auzit. Aproape șoptit, în timp ce continuă să-și facă treaba, a murmurat: - Este vântul.  
18 MAI. CĂLĂTORIA AMINTIRII (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295870_a_297199]
-
Doamna Girardelli, făcătoare de minuni, a lăsat cu gura căscată publicul european pe la 1820. Își mângâia brațele cu lumânări aprinse, dansa desculță pe rugul arzând și îl răscolea cu mâinile goale, se așeza pe fier încins și fumegând, se îmbăia în flăcări, făcea gargară cu ulei fierbinte, înghițea foc, mesteca cărbuni încinși și îi scuipa preschimbați în lire sterline... Și la sfârșitul
31 MAI. INCOMBUSTIBILA (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295884_a_297213]
-
sale erau dedicate „eroicilor apărători” ai acestui port pe care Adolphe Thiers îl numea “colonia noastră Montevideo” și pe care Dumas nu-l cunoștea nici din auzite. Opera trebuia să atribuie dimensiuni epice apărării portului împotriva oamenilor locului, acei „gauchos” desculți pe care Dumas îi numi “flageluri sălbatice ale civilizației”.
10 IULIE. FABRICAREA ROMANELOR. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295931_a_297260]
-
dimineața. Cel care bea laptele spumos al zilei de duminică în ușa deschisă a casei, bună dimineața zice, bună dimineața zicem și noi. Cel bine pitit în iarbă, pe acoperiș, după nori, sub pragul casei pe care călcăm toți numai desculți în levitație. Aporie Poet bețiv e un pleonasm, dă din mână grămăticul. Vierme scârbos, scuipă uscat slăbănogul. Câine slobod din lanț, țipă femeia sfâșiată dimineața. Bătrân libidinos, plânge fetița printre sughițuri într-un colț. Soare al dreptății, declamă nebunul de după
Poezii by Vasile Dan () [Corola-website/Imaginative/4854_a_6179]
-
aveau o zadie albă peste izmene, la care s-a renunțat înainte de al doilea război mondial. La fel ca și la femei, bărbații puteau purta tieptar sau buică iar iarna sumane și cioareci de lână. În vreme caldă se umbla desculț. Iarna sau la ocazii se foloseau opincile sau cizmele, roșii pentru femei și negre la bărbați. Dintre accesorii se disting șiragurile de mărgele și muruna la femei și chimirul și straița (traista) la bărbați. Muruna era la mijlocul secolului trecut purtată
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
sălile adăugate în 1974. Așadar, înainte de 1940 și după, în comună existau două școli: una în Satul Nou (școala noastră) cu clasele I-IV și alta în Satul Vechi cu clasele I-VII. Cei mai mulți elevi de atunci mergeau la școală desculți de primăvara până toamna, cu geacul în care se aflau: cartea de „cetire", tăblița, condeiul și bețișoarele pentru socotit. Cu toate că învățământul de patru clase, apoi de șapte clare era obligatoriu, cu toate eforturile cadrelor didactice din școala noastră, unii săteni
Comuna Lița, Teleorman () [Corola-website/Science/301809_a_303138]
-
de pai, iar femeile aveau o fustă gri și cămașă tot albă, purtând pe cap o basma obligatorie pentru femeile măritate, pe care o purtau chiar și pe caniculă, doar că-i mai ridicau colțurile pe creștet. Vara se purtau desculți, în anotimpul rece purtând opinci sau bocanci. Bărbații purtau pe cap iarna o căciulă de miel și îmbrăcau poturi, pantaloni de postav, și un zăbun sau un cojocel. Prin anii 50 au început să se poarte șepcile, dar mai ales
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Sibiu 1997 - dupăamiază cu branduardi, (poeme)ed. prontopress, Brașov 2001 - nopțile franciscane, (poeme), ed. Dacia, Cluj 2001 - suitele transilvane, (poeme), ed. Axa, Botoșani 2003 - viața și moartea din glas - ed. Galateea.Muenchen, poeme. 2004- ce-i ce-n inimă-s desculți, (poeme) ed. Marineasa 2005 - maranatha, (poeme), ed. Grinta, Cluj-Napoca 2007 - a b i s, (poeme), ed. Limes Cluj. 2007 - improvisation pour la marche sur l’ eau, poeme în trad. Letiției Ilea, ed. Echinox, Cluj. 2009 - Oprirea (poeme) ed. Grinta, Cluj
Andrei Zanca () [Corola-website/Science/307298_a_308627]
-
model după tabloul în ulei „Țărancă cu oile la poiană” în care să apară și un semănător. În final, se acceptă o copertă cu o țărancă torcând, în dreapta semănătorului, și cu aceiași simbolistică pe care pictorul o gândise pentru îmbrăcăminte. Desculță, simbolizând viața de la țară, cu fustă neagră peste genunchi, cu ie și cârpă albă, combinația alb-negru fiind specifică portului popular sibian, ungurenesc, combinezon și brâu pe roșu, motivele pe roșu ale brâielor purtându-se în zona subcarpatică din regat.<br
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
care revenise acum din teritoriul fratelui său din Edessa, a refuzat să devină la rândul lui vasal al lui Raymond. Pe 5 ianuarie, Raymond a dărâmat zidurile fortăreței Ma'arrat, iar pe 13 ianuarie a început să meargă spre sud, desculț și îmbrăcat în haine sărăcăcioase de pelerin, urmat de Robert și Tancred. Îndreptându-se spre sud pe coasta Mediteranei, au întâmpinat o rezistență redusă, conducătorii musulmani locali preferând să facă pace și să le ofere provizii cruciaților decât să lupte
Asediul Ierusalimului (1099) () [Corola-website/Science/306563_a_307892]
-
imposibil de dus la bun sfârșit, moralul cruciaților a crescut când un călugăr a pretins că a avut o viziune divină în care spiritul lui Adhemar i-ar fi sfătuit pe cruciați să postească trei zile după care să pornească desculți într-o procesiune religioasă în jurul zidurilor orașului, după care Ierusalimul ar fi urmat să fie cucerit în nouă zile, conform exemplului biblic al lui Joshua în timpul asediului Ierihonului. Deși cruciații sufereau deja de foame, ei au postit totuși, iar pe
Asediul Ierusalimului (1099) () [Corola-website/Science/306563_a_307892]