2,728 matches
-
devenit astfel liber? A devenit liber de tot, În spațiul cosmic, căci doar atracția gravitațională a unei planete mari ca Jupiter putea păstra acest gaz atât de ușor, nu și insignifianta Terra. Semne că uscarea și oxidarea planetei continuă sunt destule. Unul e că fixarea biotică a azotului atmosferic, performată Într’o mulțime de plante În special leguminoase, e Însoțită de descompunerea apei cu punerea În libertate a unui hidrogen menit spațiului cosmic... Iar cealaltă cale de descompunere a apei, fotosinteza
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
s’o faceți, barem alegeți un astfel de loc, unde să nu agresați Natura. Mă Îndoiesc c’ar exista așa ceva, motiv pentru care v’aș expedia deja, cu proiect cu tot, În iad, dar să devin Înțelegător. Ce n’aveți destule terenuri degradate - tot de voi - ba chiar semideșerturi, ca prin Oltenia? Pentru ce vreți să distrugeți un loc viu, adică mai viu, atât de viu Încât arborii locului au ajuns seculari? Ce n’au putut face vremurile, puteți face voi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
toxică, nu e barbară; cel mult acela care o folosește precum vestiții Medici sau ignorantul care o Înghite făcând pe cunoscătorul, căci prost care să nu fie și fudul nu se află... Și nici regnul mineral, neanimat dar care cuprinde destule lucruri care ar sugera barbaria, precum Vezuviul anului 79. Barbaria e de fapt rodul rațiunii. Aceeași care a creat unealta, În care categorie prima a fost o armă; firesc, omul era pe atunci doar un vânător, dar Încă mai ucidea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care nu știu cui s’o raporteze, „pianistul“ ar trebui Împușcat. Nu vă sfătuiesc s’o faceți, și nu pentru că eu sunt cel aflat acum În această nefericită postură, Încercând scuza că așa ceva se Întâmplă și la case mai mari. Anume, apar destule cărți, chiar Îndelung pigulite care, undeva pe la sfârșit, etalează o erată; dar se găsesc destui cititori care n’o bagă În seamă... Așa vorbind, aș spune că Îndreptarea nu repară niciodată Întrutotul o greșeală, ceva de genul că tencuiala nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să trec cu vederea minoritatea favorizată, poate dintr’o personală dar profund omenească invidie, dar și pentru că, „jucând“ oarecum pe alături dar pe aceeași „muzică“, un atare individ poate lesne greși, Îngroșând apoi rândurile celeilalte minorități; și s’au văzut destule falimente urmate de juvăț. Să mai privesc Însă În Natură. Absolut necesare fiindu-i, Natura naște aceste minorități la fiecare generație, să fie la o adică, dar le și elimină dacă nu și-au dovedit utilitatea. Altfel spus, Natura practică
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
jo, până când se hotărăște trece vreme multă. Când în sfârșit a cumpărat articolul se întreabă:” Dar dacă ar fi fost altfel? Nu era mai bine să fi fost așa? Sau așa? După atâta preumblare și alegere prin magazine am cumpărat destule lucruri. Când se apropia plecarea iar am dat o fugă în Platamonas ca să cumpărăm suveniruri pentru cei din țară. ─ Din Nei Pori nu le putem cumpăra?ziceam eu ca să nu ne mai deplasăm. Sunt mai multe magazine în Platamonas și
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
toate și le-nchin cu tămâia vieței lor unei palide umbre de argint, ce-mi părea centrul lumei, umbră ce cobora razele soarelui ca pe-o scară de aur umbra Poesis! Adeseori îmi părea cumcă Eternitatea nu mi-ar fi destulă s-o ador și că, îmbrăcat în haina morții, eu, în luptă cu bătrânul timp, îi rumpeam aripile și-l azvârleam în uitare! Altădată limbele mi se păreau neroade, vorbele fără înțeles... orce vorbă ce o puteam referi la ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ea reprezintă, poate, suma filosofiei mele poetice. N-am avut posibilitatea (sufăr de o boală incurabilă cancer ganglionar) să mă deplasez la altă editură, spre a lipsi astfel "Junimea" de o carte. N-o să vă aduc multe argumente, deși am destule (literare și extraliterare). Există însă unul foarte important: aș voi să văd litera tipărită a acestei cărți. Nu știu cât voi mai rezista și aș voi să mă pot bucura măcar de una din cărțile pe care le-am scris. Am șase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
a nu-și face publică isprava. Cartea lui Meisner nu mizează pe spectaculosul din viața de familie a liderului, ci, iavaș-iavaș, fără grabă, reconstituie meticulos o biografie situată dincolo de miraculos și incredibil, obligându-ne să recunoaștem că, deși am avea destule lecturi "la temă", nu posedăm suficiente informații esențiale în temeiul cărora să putem contura adevăratul portret al lui Mao Tzedun. Ceea ce s-a publicat la noi insistă asupra jumătății a doua a vieții lui Mao, arendată oricum istoriei recente și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
un remarcabil scriitor, disident adevărat Paul Goma, care are operă, are coloană vertebrală, are statut de rezistent autentic și ne-gonflat, a avut și are curaj, ba mai posedă și o tinerească vivacitate a condeiului (de unde i s-au tras destule...). Cum se comportă țara față de acest disident real? Nu i-a restituit cetățenia. Nu l-a reprimit în Uniunea Scriitorilor. Cine-i publică textele, își riscă slujba (vezi cazul L.I. Stoiciu). I s-a interzis semnătura în unele reviste. Critica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
detaliem. Reîntorcându-ne la "Iluziile literaturii române": opiniem că re-lecturarea onestă, capabilă să despartă grâul de neghină, a fost și va fi totdeauna necesară, cu atât mai mult în cazul literaturii noastre, unde, vreme de jumătate de veac, au funcționat destule ierarhii contrafăcute. Este, însă, absolut necesară păstrarea echilibrului, a dreptei cumpene, nu de alta, dar odată cu zoaia din covată, azvârlim și pruncul!... Dacă Johann Strauss tatăl ar fi fost român, sunt cât se poate de sigur că l-am fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
dau medicamentele, ne servesc masa la fiecare, ne urează să avem pofta mare, iar acum, de sărbători, ne spun și La mulți ani !. Așa procedează ele cu oricare dintre noi când sărbătorim împlinirea anilor, de ziua numelui etc. Mâncarea este destulă și chiar foarte bună... Numai că, vedeți dumneavoastră, dar nu prea îți vine să te atingi de ea, că te iau amintirile. Cum era odată și cum ai ajuns astăzi, să fii servit de altcineva ! La noi nu mai vin
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
sacrificii, o bună parte dintre ei fără un pic de recunoștință din partea celor care le-au dat viață, cu gândul și speranța că la nevoie le va fi de ajutor, măcar cu prezența la înmormântare. Desigur, sunt în general situații destule în care se ocupă conducerea căminului și primăria, dar sunt mulți din unele familii care refuză să vină să-i ducă la mormânt. O amintire tristă, dar adevărată, încheie doamna Adriana descrierea despre cazul Călina. După ce a primit de la noi
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
mei, Deși cu eforturi destul de dureroase, cu mare și foarte mare greutate, mă sculai și în dimineața asta, și când mă gândesc că trebuie să și mănânc ceva mă iau frigurile, dar trebuie să pot ca să iau medicamentele, și iau destule - dimineața, la prânz și seara. Așa mi-au trecut anii și tare-mi este frică, să nu-mi mai treacă restul, că sunt destul de grei! Stau și privesc cum a fost și s-a scurs tinerețea, stau și privesc cu
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
murit omul, și bun mai era, serios, inginer cu studii temeinice, serviciu în vreo două locuri, iubitor de soție și de copii, un intelectual cum nu erau mulți prin părțile locului. Făceau un cuplu perfect, că și doamna avea școală destulă și se pricepea în orice. Rămasă cu doi copii s-a sacrificat pentru ei, cum numai ea și câțiva vecini știau sau își puteau da seama. Când fii ei s-au căsătorit și fiecare s-a dus la casa lui
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
drumuri și-l facem băiat cu casă arătoasă și nevastă frumoasă? D-apăi ce să zic eu, cuscră dragă, răspunse hâtru, moș Costache. Dumitale, de bună seamă vorbești în șagă. Că nu l-ai strâns chiar de pe drumuri, că avea el destule porți la care putea să se oprească. Că ai de gând să-i dai zestre și casa asta arătoasă, aflu acum prima dată... Și m-aș bucura să fie așa. Dar, după cât văd eu, nici casa nu-i terminată, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
mă pomeneam tot În dormitorul Unității. Seara, moșu’ și cu nevastă-sa o luau din loc spre apartamentele lor din Drumul Taberei și doar eu cu părințelul și haita aia de câini de pripas mai rămâneam pe-acolo. Au fost destule nopți când vechiul meu tovarăș de prin hale mi-a făcut capul calendar cu fel de fel de planuri improvizate, care nu prea apucau să se Închege atât cât să devină credibile. M-aș fi putut bucura În definitiv că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
osu’, da’ a plâns de bucurie când m-a văzut. Și-a luat cinci sute pe chimonou’ și m-a ținut două zile numai pe mici și lichior... Nu Începuseră nici jumătate din hainele noastre În geanta lui Andrei. Lăsasem destule și-n Unitate, dar și așa era destul de grea. După ce am cărat-o cu rândul preț de o jumătate de kilometru, am decis s-o lăsăm doar În grija lui Laur. Barem cu atât să se facă și el folositor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ceva, ca să cazi ca o ploșniță În cârca noastră, la care văru' Laur parc-ar fi dat să râdă sau să fugă, mustăcea că eh, ce să-i faci, știam și eu ce știa el și-o știam câteștrei și destui ca noi, și anume că foamea te-nvață mai multe și mai rele decât să mănânci flori și să te-ncurci cu toți poponarii și bulangii pentru cincizeci de lei sau trei sute, deși din tot ce-mi spusese am Înțeles
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și grote, ca o invazie de oameni-maimuță În acest ținut de verdeață și răcoare, toată povestea pretându-se la deznodământul optimist că Revoluția Îi va alunga și-i va sili să se reîntoarcă În grotele lor. Între timp se petrecuseră destule evenimente pe care le consemnasem și le analizasem sârguincios de unul singur sau cu ajutorul Ortansei, fără să reușesc să public nici un rând din acea istorie concentrată și incredibilă În desfășurarea ei, Însă articolul cu oamenii-maimuță a picat cum nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
se purta "orânduiala cea nemțească": se făcea curat în ogradă și în fața casei în fiecare sâmbătă, se văruiau pomii primăvara înainte de Paști. Îmi amintesc clădirea școlii, impozantă, cu două nivele, o clădire robustă, în stil neoclasic așa cum se întâlnesc încă destule în Banat și Ardeal. Prima mea învățătoare, d-na Eugenia Boiu, rumenă și rotundă ca un cozonac, soție de preot, harnică, exigentă. Vacanțele mi le petreceam la Timișoara, unde locuiau bunicii paterni și întâmplarea face că de mulți ani locuiesc
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
oră; adică, Într-o oră tot aerul din casă era schimbat cu aer proaspăt, din exterior. Dar totuși, se făcea; În consecință, umezeala din casă era evacuată fără ca noi să știm. Experiența acumulată În ultimii ani a pus În evidență destule cazuri În care, În lipsa unei minime ventilări, obținută prin simpla deschidere a ferestrelor, au apărut pete de condens pe zidurile exterioare, În zonele În care izolația termică a pereților lăsa de dorit. Spre deosebire de clădirile care sunt prevăzute cu instalații specializate
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Doina-Cătălina COZARIUCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93119]
-
fost sau nu a fost un complot eu nu am cunoștință de așa ceva. S. B.: Nici n-ați auzit după? M. M.: Nici în documentele oficiale pe care le-am văzut după aceea (și, datorită funcției, am avut acces la destule) nu am întâlnit nicăieri asemenea fapte. Dar e posibil. În 1984-1985 a fost o infuzie de căpitani în funcții de comandanți de regimente. S. B.: Mă gândeam că poate așa se explică acele numiri în funcții, ca urmare a înlăturării
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
țigară, răbdând de foame sau, mai vulgar, mirosindu-ne reciproc șosetele. S. B.: E o solidaritate care se leagă. M. M.: Se leagă. Asta-ți rămâne, în fine. De asta spun că sunt și de ăștia, sunt și de ăia destui. Sunt mai mulți de partea pozitivă. S. B.: Care dintre comandanți credeți că s-au ridicat la nivelul exigențelor acelor momente și care credeți că nu? M. M.: Numai Dumnezeu și istoria pot răspunde. Capitolul 4 Sfârșitul Revoluției. Adaptarea la
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
a mai ținut pînă în aprilie 1918, protestanții refuzînd orice compromis. Atitudinea intransigenta a unioniștilor ulsterieni din timpul negocierilor a fost primită nefavorabil în Marea Britanie, chiar și de conservatori. Redmond s-a grăbit să participe la această Conferință pentru că avea destule semnale privind schimbarea percepției poporului irlandez, care, observînd că soluția negociată nu ducea la nici un rezultat palpabil, se întorsese către partidul Sinn Fein. Clerul catolic a susținut această transformare. În timpul alegerilor din comitatul Clare, preotul eparhiei a luat mîna lui
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]