3,587 matches
-
mai mare și prin arme încă mai neleale. Așa în 1871 prefecții guvernului revoluționar s-au prezentat pretutindinea ca candidați în însuși județul pe care-l administrau. Astfel, în ancheta asupra revoluțiunii de la 4 septemvrie s-au publicat depeși ale dictatorilor și miniștrilor de atunci, recomandând curat prefecților lor cutare și cutare candidatură. Dar nu face nimic! Quod licet Jovi non licet bovi. Jupiterul republican poate să facă ceea ce nu este permis unui simplu conservator. De aceea Camera radicală hotărâse darea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
apăsătoare experiență avea să se adune în urma mea, și după grele amenințări, avea să țâșnească gîndul: Era ticăloșilor. În ziua aceea îmi dădea târcoale, dar nu reușeam să exprim decât naivități grave și locuri comune. "Iuliu Cezar a fost un dictator divin?'' mă întrebă prietenul meu chiar înainte de a se reașeza pe scaun în fața mea. Da, a fost!" "Și totuși a fost asasinat la idele lui marte. Da, și eu cred că era atins de scânteia divină când se sprijinise pe
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
din nas și concepția tribală, dacă poate fi numită concepție, și să cucerească ideea de națiune și de libertate, iar mulătrimea sud-americană să-și tempereze carnavalurile și să părăsească ideea că amorul singur le poate ajuta să-i alunge pe dictatori. Restul, ce va fi pe urmă, este imprevizibil... Puterea condițiilor, care ne ține astăzi înlănțuiți (foamea, frigul, lipsa de locuințe salubre), va slăbi treptat și va face, adică e de sperat că va face absurdă represiunea unora împotriva altora. Eu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
din viețile altora, nepăsător la sensul și menirea lor. Pe vremea lui Ceaușescu, aș fi fost un bun informator, gata oricând să alcătuiască milioane de fișe mentale despre tot ce se întâmpla în jur. Astăzi, într-o lume din care dictatorul dispăruse, dar frica rămăsese la locul ei, înnodată prin intestinele amintirilor, abia dacă îmi găseam locul. Îmi contemplam vecinii cu tandrețe și indiferență, depozitându-le gesturile în alveolele memoriei, fără să știu prea bine ce să fac cu ele. Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
bine, dar și rău, aproape vinovat. Pierdeam vremea la Tuzla, dar și prin alte părți: în București, la Viena, Dumnezeu știe unde. Îmi constituisem propriul Stat Mental, îi adoptasem alfabetul, drapelul și moneda națională. Mă numisem și prim-ministru sau dictator peste teritoriul al cărui singur cetățean, locatar și vizitator eram. Îl populasem cu flora și fauna minții mele, după placul și dispoziția cuvintelor care îmi treceau prin cap. Maria, Mihnea și tânărul Lupu habar n-aveau. Păreau ocupați, fiecare cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de Securitate prin intermediul unor dispozitive bio-cuantice instalate în punctele-cheie: Piața Palatului, Universitate, Romană și, mai ales, în creierul lui Nicolae Ceaușescu. Manevra ar fi fost aranjată de bătrânul Maurer, care s-ar fi răzbunat astfel pentru accidentul din 1972. „Odiosul dictator și sinistra sa soție“ ar fi fost iradiați cu milioane de nanobacterii, programate să stârnească spaimă și confuzie; oameni potriviți, cu cămăși albe și ochi albaștri, care ulterior au fost de negăsit (deși demonstranții îi știau, strigaseră cot la cot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sau pozitive (față de grila orientării ziarelor), exprimate însă critic și argumentativ. Spre exemplu, ține de libertatea de expresie să ai o opinie negativă despre Traian Băsescu, pentru care pot exista și argumente, dar ține de tendențiozitate atribuirea de mărci precum dictator, Lukașenko al României, fascist, Trăienel, care nu lasă posibilitatea de opțiune și care depășesc limitele unui discurs jurnalistic. Pentru a ilustra cât mai bine atitudinile tendențioase din mas-media, vom analiza în continuare alte două exemple. (1) "Traiane nici nu știi
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
în ziua Crăciunului a fost încă de la început considerată ca una din petele negre ale Revoluției române. La scurt timp după consumarea evenimentelor revoluționare din 1989, în 1992 și 1993, jumătate din populația României încă mai girau moral executarea foștilor dictatori ca măsură necesară pentru închiderea capitolului totalitar din istoria țării. De atunci, opinia publică și-a schimbat radical cursul, în 2009 doar 12 la sută dintre respondenți justificând necesitatea execuției. În paralel, pe măsura îndepărtării temporale de momentul 1989, s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Tesalia. Orice ar fi însemnînd inconsecuența aceasta, se cade să împrumutăm din numărul de la 5 iunie al ziarului "Republique Francaise" confirmarea faptului ce semnalăm, fiind cea mai bună dezmințire ce se poate da straniei politice ce-a apucat-o vechiul dictator din Bordeaux. Iată 'n adevăr ce se citea cu data de mai sus în "Republique Francaise". "Macedoromînii - căci pentru români numele de țințari n-are nici un înțeles, iar kutzovlahi, români șchiopi, e un termen de despreț ce-l resping - ocupă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de a stabili o legătură mai intimă între ei și populațiile pe cari le privesc ca pe-o fracție a propriei lor familii? " Din estrasele citate e lesne a se vedea defectul vital al operei căreia, cu sau fără cuvânt, dictatorul din Bordeaux a voit a asocia politica franceză. Români legați de greci, cei dendîi și cei de-ai doilea legați de turci și albaneji. Și unii și alții condamnați a trăi în perpetue disensiuni interioare, nu este asta capodopera inconsecuenței
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din toate versiunile era că ar fi fost văzut în Germania și c-a avut o întrevedere cu principele de Bismarck la Varzin. {EminescuOpXII 357} D. de Blowitz, corespondentul cunoscut al ziarului "Times", luând de obiect această călătorie misterioasă a dictatorului francez în Germania, crede că scopul ei n-a putut fi decât o întrevedere cu cancelarul și citează pentru aceasta motive cari par plauzibile. La 1878 d. de Blowitz se afla, în timpul Congresului, la Berlin și a avut de mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care cultivă ideea supraomului, ura de rasă și eugenia rasială (rasismul), considerând morala creștină ca fiind o morală de sclavi, ea trebuind să fie Înlocuită cu morala omului de rasă superioară. Prin urmare Nietsche, Marx și neodarwiniștii sunt considerați părinții dictatorilor contemporani, vinovați de sutele de milioane de victime ale celor două războaie mondiale. Desigur că În vâltoarea evenimentelor din prima jumătate a secolului al XX-lea și mai ales după al II-lea Război Mondial când invazia comunist-atee amenința Europa
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de sclavi, și În sfârșit marxismul care ridica ateismul și lupta de clasă la rang de politică de stat, metodă prin care Încerca să distrugă suportul moral și spiritual al poporului. Demonstrează astfel că Nietzsche, Marx și darwiniștii sunt părinții dictatorilor contemporani, prin crearea și promovarea fascismului, nazismului și doctrinei proletare. Demonstrează, de asemenea, că morala creștină “ține seama atât de nevoile spiritului care râvnește spre transcendent, cât și de nevoile conviețuirii oamenilor În societate” Soluția? “Înapoi la morala creștină” conchide
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de unii comentatori cu întâlnirea de la Yalta din februarie 1945, între Stalin, Roosevelt și Churchill. S-a spus că nu evoluții interne legate de evenimentele din decembrie 1989 din România au dus la căderea regimului lui Ceaușescu, ci că soarta dictatorului și a comunismului în România au fost pecetluite de Bush, Sr. și de viitorul gospodin Gorbaciov. Este un bun exemplu de teorie a conspirației, în care posibila influență a unor factori este luată ca element determinant în evoluții istorice majore
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
luată ca element determinant în evoluții istorice majore (vezi CONSPIRACY THEORIES). Acțiunile militare din Primul Război al Golfului, ca urmare a ocupării Kuweit-ului de Irak-ul lui Saddam Hussein în 1990, acțiuni aprobate de comunitatea internațională, neurmărind înfrângerea definitivă a dictatorului irakian, ci doar rezolvarea temporară a unei crize, i-au permis, peste ani, lui George W. Bush, să mai desfășoare un război în golf, pentru terminarea afacerii începute de administrația tatălui său. George H.W. Bush nu a servit decât
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ci că va vota încă o dată (în 1960), ceea ce se dovedește a fi culmea nebuniei. După această glumă politică, lucrurile devin din ce în ce mai serioase. Viziunea paranoică a naratorului, combinată cu atitudinea autoritară a asistentei medicale ce pare să fie un adevărat dictator al cuibului de cuci, duce la reprezentări dramatice ale influenței "Combinei" asupra vieții omului de rând. Dacă la început McMurphy apare ca un zurbagiu simpatic, treptat personajul își ia rolul mesianic în serios, îndemnându-i pe pacienți să refuze să
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
rigid, autoritar al lui Carol I, prezența sa pe câmpurile de luptă pentru câștigarea independenței, dar și reforma agrară a lui Ferdinand. Sunt contabilizate, de asemenea, vizitele cuplului regal din 1918 și 1922, din Transilvania, dar și opțiunea „forțată” a dictatorului Ion Antonescu de a păstra instituția regalității: „Veți rămâne aici (spunându-i lui Mihai I - n.n.) nu pentru că vreu eu, ci pentru că țăranii vor să aibă un rege”. Rolul regelui de la 23 august 1944 apare ca fiind un moment de
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
o economie de piață, unde funcționează cererea și oferta. Aveau de ales femeile române în anii ’50 între diverse modele de producție indigenă, găsibile în comerțul socialist ? Haida de, luau ce „se băga”. Iar Lica Gheorghiu, divă a ecranului, fiica dictatorului Dej, își comanda toaletele la Paris, ca și alte cimotii de ștabi. Peripețiile lui Dinu Măgureanu poartă un mesaj clar : „artiștii”, „originalii”, „creativii” nu sunt buni de nimic fără intervenția muncitorilor care îi aduc la realitate. Această comedie ușoară promovează
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Păi, filmul acesta l-am văzut în Italia, ideia aceasta care se propune. Ce e sensibilitatea aceasta, de a imita, în asta constă sensibilitatea ? În ceea ce privește „amestecul sau neamestecul partidului în artă”, al producătorului unic, cum îl numește N. Ceaușescu, poziția dictatorului e, fie și retoric, de un liberalism uluitor, pe care nu și l- ar fi permis nimeni altcineva : De multe ori cînd se spune ceva despre un film prost, se răspunde, tovarăși, cum se poate așa, doar omul e liber
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
specială. După ce vreme de decenii regimul comunist încurajase migrația țăranilor în zonele urbane, acum se străduiește să-i țină cât mai departe. În august 1977 are loc revolta a aproximativ 30.000 de mineri din Valea Jiului. Este reprimată brutal, după ce dictatorul făcuse promisiuni de îmbunătățire a situației. În continuarea „revoluției culturale” declanșate în 1971, se introduce obligativitatea ca noii academicieni să fie membri de partid. Elena Ceaușescu devine academician plin, iar Nicolae Ceaușescu membru de onoare. Sunt desființate : secția de cercetare
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Viteazul, de vreme ce alegerea a fost până la urmă tot Amza Pellea, starul verificat în Dacii și Columna, după ce N. Ceaușescu însuși respinsese folosirea unor vedete internaționale în superproducția lui Nicolaescu, precizând că nu vor juca decât actori români. Avându-l pe dictator ca supervizor, maestrul scenariilor propagandistice făcute cu artă, Titus Popovici, trece la ce probase că știe foarte bine să facă, operații estetice, de astă dată nu asupra literaturii clasice, ca în Pădurea spânzuraților, ci asupra istoriei. Primul element care sare
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
În ciuda serviciilor propagandistice pe care Mihai Viteazul, scenarizat de Titus Popovici, le- a făcut regimului național-comunist, Nicolae Ceaușescu nu a fost satisfăcut. Conștiința politică și „de clasă” a domnitorului în versiunea Popovici-Nicolaescu erau prea slab conturate în raport cu spectaculosul filmului. Drept urmare, dictatorul a comandat după câțiva ani realizarea încă unei superproducții, de aproape trei ore, pe același subiect, în regia lui Constantin Vaeni, scenariul Eugen Mandric, în rolul titular Victor Rebengiuc. Dacă în Mihai Viteazul deformarea în scop propagandistic a istoriei era
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
e muncitor pe un șantier de construcții și se întoarce să lucreze în agricultură. Cauza vehiculării acestui mesaj este efectul mai dur al crizei economice grave în care se afundă România asupra zonelor rurale. Pentru țărani, clasa socială pe care dictatorul va începe s- o distrugă prin sistematizarea satelor, orașul însemna ultima șansă de a câștiga o bucată de pâine. Când propaganda n-a mai fost de ajuns, Ceaușescu le-a interzis țăranilor să mai cumpere pâine cu sacul din orașe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
trebuie să-l făurim. Chiar dacă trebuie cîteodată să înfrumusețăm un erou, e bine ca el să devină model ca tineretul să înțeleagă că așa trebuie să fie !”. Să vedem ce anume a putut să-l irite în așa hal pe dictator. Scenariul, tras după un roman de Bujor Nedelcovici, propune un personaj și niște situații pe care le-am mai întâlnit în filmul românesc. Personajul este Băiatul : pe rând el s-a numit Vive în Diminețile unui băiat cuminte, interpretat de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cu svastică și cămașă verde Realizat în 1988-1989, Drumeț în calea lupilor răspunde nevoii obsesive a lui Ceaușescu de a flutura românilor terorizați de foame, frig și frică sloganul independenței țării în fața puterilor străine, în primul rând URSS, pentru care dictatorul de la București devenise indezirabil. Întreg scenariul, care respectă în general desfășurarea evenimentelor tragice ale anului 1940, este construit pentru a se filma scena finală, în totalitate inventată, a confruntării, în regim de cenaclu combinat cu o ședință de partid, dintre
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]