10,118 matches
-
a secolului XIX-lea, J. Falret pune problema readaptării sociale a alienaților psihici, iar în 1897 apar primele mișcări de igienă mintală propriu-zise în Finlanda. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX asistăm din nou la o diferențiere a domeniilor de interes privind nebunia, considerată atât ca boală psihică, cât și ca problemă de interes moral sau de reflecție filosofică. În plan medical cea mai importantă răsturnare a problemei a adus-o S. Freud prin psihanaliză, care, „medicalizând
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
celelalte persoane. Fiecare persoană este o individualitate în sine, care nu se confundă cu altele, dar care nu poate exista decât în relație strânsă cu celelalte persoane. Această caracteristică personală implică un echilibru dinamic permanent între două aspecte: procesul de diferențiere individuală sau individualizarea și amenajarea unui gen de relații satisfăcătoare cu celelalte persoane sau socializarea. Ambele aspecte ale acestui mecanism de echilibru desemnează „dinamica personalității” și reprezintă constanța - sau identitatea personală - și adaptarea - sau amenajarea relațiilor interpersonale. Constanța implică faptul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la repetiție; capacitatea de a organiza lumea și de a-i da un sens. Adaptarea este efortul permanent de a răspunde, pe de o parte, la dubla exigență a identității personale, a constantei interne, și pe de altă parte, la diferențierea impusă de obstacolul sau rezistența lumii exterioare. Adaptarea se caracterizează drept echilibrul care există între acțiunile organismului asupra mediului și invers. Adaptarea este deci o dublă mișcare: de asimilare (care este un anumit fel de a aborda realitatea exterioară) și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sunt raporturile interne ale acestor grupări umane, „obligate” să trăiască în același spațiu social-uman. Desigur că, în aceste condiții dictate de dispunerea social-ambientală, factorii sanogenetici, ca și cei morbigenetici, vor acționa în mod egal asupra grupului populațional, dar vor apărea diferențieri de „risc” legate de substructurile sociale ale comunității umane (grupe etnice, clase sociale, nivel de trai, profesiuni, tipuri de familie, religie, tradiții culturale etc.). Indiferent însă de aspectele de diferențiere substructurală din cadrul comunității umane, întreaga comunitate trebuie să se conformeze
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acționa în mod egal asupra grupului populațional, dar vor apărea diferențieri de „risc” legate de substructurile sociale ale comunității umane (grupe etnice, clase sociale, nivel de trai, profesiuni, tipuri de familie, religie, tradiții culturale etc.). Indiferent însă de aspectele de diferențiere substructurală din cadrul comunității umane, întreaga comunitate trebuie să se conformeze normelor sociale, care sunt dictate în primul rând de rigorile impuse de structurile sociale ambientale. Ambientul social îi va obliga pe membrii comunității umane să adopte norme și modele de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sus concluzia că fiecărei grupe de vârstă îi corespund anumite caracteristici, care sunt legate atât de starea de sănătate mintală, cât și de boala psihică. Acest aspect prezintă o importanță deosebită pentru acțiunea de igienă mintală, deoarece impune planificarea și diferențierea formelor de acțiune psihoprofilactică în raport cu diferitele etape ale vieții individului. Astfel, grupelor de vârstă extreme ale unei generații le corespund interese de tip biologic sau predominant biologic (0-15 ani și peste 70 de ani), în timp ce grupelor centrale (31-50 de ani
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și a maselor, la o afectare gravă a stării de sănătate mintală, generând în același timp noi „structuri sociale”. Masa populațională se va segrega în funcție de interese, accesul la valorile materiale, capacitatea competițională, nivelul de incompetență. La baza acestor „criterii de diferențiere” stau „factorii psihosociali” reprezentați de frustrare, marginalizare și castrare, care „motivează” interesele, nevoile și competiția acestor categorii de indivizi, constituite în următoarele forme de grupuri: a) grupuri decizionale, care conduc societatea, gestionează puterea și aplică legile, exercitând în felul acesta
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comportament și integrare socio-culturală. Este o mare diferență, care decurge dintr-o altă mentalitate. Important este faptul că modelul formal-extern al omului impune o selecție după criteriul integrității, pe când modelul intern-cultural, conform asimilării valorilor socio-culturale ale modelului socio-cultural, impune o diferențiere după criteriul funcționalității și cel al adaptării/integrării sociale a individului. În acest fel se poate înțelege de ce în cetatea antică nu se putea vorbi de o igienă mintală, ci de o igienă socială - eugenia -, întrucât criteriile de apreciere priveau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
deprinderi pozitive, a unor modele de comportament care să asigure adaptarea corectă a individului la realitate, la familie și societate, ajutându-l pe această cale să se integreze pozitiv și armonic în familie, în societate, în grupul profesional-școlar. h) Principiul diferențierii riscului. În sensul acesta, educația sănătății mintale trebuie să-l pregătească pe individ pentru a sesiza riscul și direcția acestuia, sursele și consecințele sale. Trebuie cunoscute caracteristicile riscului, ale grupelor deviante, ale situațiilor neplăcute sau periculoase, a tot ceea ce poate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
viață socială civilizată (H. Damaye). Psihoigiena, privită în perspectiva moralei, trebuie să ofere „exemple” și „modele” pozitive de idealuri și aspirații. În sfera religioasă, pasiunile devin patimi și sunt sursa păcatului, considerat vinovăție morală. Această metamorfoză are un caracter de diferențiere semantică și traduce faptul că simptomele psihiatrice pot fi interpretate ca fiind de esență morală (H. Damaye). Acest tip de manifestări, considerate ca avându-și originea în pasiuni, pot reprezenta materialul din care se constituie simptomele psihice la bolnavii mintal
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
normalitate psihică în societatea respectivă. În sensul acesta, există mai multe tipuri de societăți: a) societăți închise, represive, în interiorul cărora - printr-un exces de reglementare - modelul socio-cultural exercită o influență represivă maximă asupra personalității membrilor grupului respectiv; asistăm la o diferențiere netă între starea de sănătate mintală și boala psihică; în acest gen de societăți, boala psihică este reprimată, iar sistemul de tratament este predominant spitalicesc, măsurile de psihoprofilaxie fiind mult mai reduse; b) societăți deschise, permisive, în sfera cărora modelul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
folosirea calculatorului în procesul de predare-învățare. Acesta îl ajută pe profesor să predea, dar nu poate asigura suplinirea integrală a efortului celor doi actori principali ai scenei școlii. 8. Îmbinarea activității frontale cu cea pe grupe și individuale 9. Realizarea diferențierii și personalizării activității de instruire se conturează ca o ultimă tendință de modernizare a strategiilor didactice. Aceste tendințe de perfecționare și modernizare actuale a strategiilor de predareînvățare au fost cu siguranță utilizate de unii dintre profesorii, devenind din ce în ce mai populare pe măsură ce
PRINCIPALELE TENDINŢE ALE PERFECŢIONĂRII ŞI MODERNIZĂRII ACTUALE A STRATEGIILOR DE PREDARE- ÎNVĂŢARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana Avădăni () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_897]
-
de învățare, iar din cel al elevului ea apare ca o sarcină de învățare, prin efort propriu conștient. Proiectarea strategiilor de învățare este condiționata înainte de orice, de definirea obiectivelor operaționale, analiza resurselor psihologice ale învățării în clasă, ceea ce conduce la diferențierea elevilor și va ridica problema diferențierii instruirii. Expresia “strategie didactică” are două înțelesuri în proiectarea didactică: • în sens restrâns înseamnă procedura de predare-învățare utilizată pentru a obține un rezultat educațional prestabil într-un obiectiv operațional; • în sens larg, înseamnă tehnologia
PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA DISCIPLINELOR TEHNICE DIN PERSPECTIVA PSIHO-PEDAGOGICĂ MODERNĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Moruzi, Doinita Isac () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_888]
-
elevului ea apare ca o sarcină de învățare, prin efort propriu conștient. Proiectarea strategiilor de învățare este condiționata înainte de orice, de definirea obiectivelor operaționale, analiza resurselor psihologice ale învățării în clasă, ceea ce conduce la diferențierea elevilor și va ridica problema diferențierii instruirii. Expresia “strategie didactică” are două înțelesuri în proiectarea didactică: • în sens restrâns înseamnă procedura de predare-învățare utilizată pentru a obține un rezultat educațional prestabil într-un obiectiv operațional; • în sens larg, înseamnă tehnologia de alegere și combinare a metodelor
PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA DISCIPLINELOR TEHNICE DIN PERSPECTIVA PSIHO-PEDAGOGICĂ MODERNĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Moruzi, Doinita Isac () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_888]
-
Formarea și dezvoltarea unei vorbiri corecte, fluente, expresive. Realizabil prin: educarea motricității generale; mărirea capacității pulmonare, educarea respirului și a echilibrului dintre inspir - expir; înlăturarea tulburărilor motricității organelor de vorbire, crearea posibilităților de articulare corectă a sunetelor deficitare și de diferențiere sonoră și articulatorie a sunetelor (surde - sonore); dezvoltarea auzului fonematic, consolidarea deprinderilor de pronunție, citire, scriere corectă a sunetelor deficitare; dezvoltarea capacității de formulare corectă a propozițiilor care conțin cuvinte cu sunetul corectat; dezvoltarea atenției vizuale și auditive, dezvoltarea memoriei
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
adaptare socială 4. MĂSURI RECUPERATORII terapie psihomotrică specifică psihoterapie comportamentală terapie logopedică dezvoltarea unor deprinderi de lucru elementare 5. OBIECTIVELE PROGRAMULUI PERIOADA: Semestrul I, An școlar 2008-2009 O1: educarea motricității generale: coordonarea mișcărilor membrelor superioare și inferioare; O2: identificarea sunetelor, diferențierea sunetelor, formarea cuvintelor monosilabice și bisilabice; O3: constituirea mulțimilor de obiecte după criterii date; O4: formarea șirului numerelor naturale (concentrul 0-5); O5: ameliorarea disabilităților lexice și grafice; O6: educarea autocontrolului și a inhibiției voluntare; O7: cultivarea încrederii în forțele proprii
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
primar, îmbinând spontanul și imaginarul specific vârstei cu obiectivele învățării. După conținutul și obiectivele urmărite, jocurile didactice muzicale se pot clasifica în: A. JOCURI DIDACTICE MUZICALE DE FORMARE A COMPETENȚELOR MUZICALE: o jocuri melodice; o jocuri ritmice; o jocuri de diferențiere timbrală; o jocuri pentru însușirea elementelor de expresie. B. JOCURI DE STIMULARE A SPIRITULUI CREATIV, A IMAGINAȚIEI: o jocuri de construire a formei unui cântec; o jocuri de asociere la o muzică dată a unor elemente extramuzicale (imagini, mișcări, descrieri
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
Scopul efectuării acestei constă în consolidarea cunoștințelor despre: componenta vocabularului, structura morfologică a cuvintelor, mijloacele de îmbogățire a vocabularului, clasificarea cuvintelor din punct de vedere a vechimii lor în limbă (arhaisme, neologisme). A ariei de circulație (regionalisme, cuvinte tehnice), a diferențierii lor semantice (sinonime, antonime, omonime), în legătură cu familia de cuvinte etc. Analiza se face pe cuvinte izolate sau pe cuvinte încadrate în enunțuri și desprinse din acestea. Analiza lexicală se practică din ciclul primar. Începând cu clasa a V-a sfera
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
dificultate al sarcinilor de învățare(simple, medii, dificile). Analizând lucrările copiilor am reușit să-i cunosc mai bine, sub diferite aspecte. Orice produs realizat de elevi l-am considerat obiect de investigație psihologică. De exemplu, analiza compunerilor școlare a permis diferențierea câtorva tipuri de elevi: tipul narativ (se străduiește să creeze succesiune în povestiri prin diferite mijloace); tipul explicativ (caută să creeze sens, logică unică situațiilor statice sau dinamice); tipul verbal neglijent (poate fi parțial incoerent, chiar dacă posedă o cultură relativ
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
orice obiect/paragraf/caracter se obține o casetă cu informații privind formatul curent al obiectului indicat. Terminarea stării de informare se realizează prin apăsarea tastei ESC. 2.1. Deplasarea liniilor unui paragraf Prin deplasarea (indent) liniilor unui paragraf se realizează diferențierea vizuală de paragrafele alăturate. Sunt posibile mai multe tipuri de deplasări: din stânga (paragraful începe mai la dreapta), din dreapta (paragraful se termină mai spre stânga), deplasarea primei linii (spre interior sau spre exterior). Stabilirea tipului și a distanței de deplasare este
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
participative; "-" Schimbarea rolului profesorului în procesul de instruire. Un rol important în realizarea cu succes a unei educații centrată pe elev îl reprezintă dezvoltarea și diversificarea curriculară la nivel de școală. Prin conceperea și construirea efectivă de curriculum, prin realizarea diferențierilor explicite a parcursurilor de învățare și prin strategii de diferențiere și particularizare, școala obține creșterea caracterului aplicativ al cunoștințelor și activităților și stimularea motivației elevilor pentru învățare. Diferențierea curriculară vizează adaptarea procesului de predareînvățare la posibilitățile aptitudinale, la nivelul intereselor
Metode moderne în educaţie - calea către şcoala europeană. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Filoş () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1149]
-
important în realizarea cu succes a unei educații centrată pe elev îl reprezintă dezvoltarea și diversificarea curriculară la nivel de școală. Prin conceperea și construirea efectivă de curriculum, prin realizarea diferențierilor explicite a parcursurilor de învățare și prin strategii de diferențiere și particularizare, școala obține creșterea caracterului aplicativ al cunoștințelor și activităților și stimularea motivației elevilor pentru învățare. Diferențierea curriculară vizează adaptarea procesului de predareînvățare la posibilitățile aptitudinale, la nivelul intereselor cognitive, la ritmul și stilul de învățare al elevului. Proiectarea
Metode moderne în educaţie - calea către şcoala europeană. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Filoş () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1149]
-
nivel de școală. Prin conceperea și construirea efectivă de curriculum, prin realizarea diferențierilor explicite a parcursurilor de învățare și prin strategii de diferențiere și particularizare, școala obține creșterea caracterului aplicativ al cunoștințelor și activităților și stimularea motivației elevilor pentru învățare. Diferențierea curriculară vizează adaptarea procesului de predareînvățare la posibilitățile aptitudinale, la nivelul intereselor cognitive, la ritmul și stilul de învățare al elevului. Proiectarea și aplicarea curriculum-ului la decizia școlii oferă posibilitatea trecerii de la o „școală pentru toți” la o „școală
Metode moderne în educaţie - calea către şcoala europeană. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Filoş () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1149]
-
Tudoran, RL, 1992, 39; Irina Eliade, Radu Tudoran, „22”, 1992, 49; Mircea Zaciu, Radu Tudoran, F, 1992, 12; Vasile Andru, Ultimul senior, VR, 1992, 12; Nicolae Florescu, „Sfârșit de mileniu”, JL, 1993, 5-8; Poantă, Scriitori, 5-6; Alexandru George, Apropieri și diferențieri, LCF, 1998, 17; Micu, Ist. lit., 476-477; Popa, Ist. lit., I, 280-281; Dicț. scriit. rom., IV, 602-606; Negrici, Lit. rom., 118, 143-144; Alex. Ștefănescu, Radu Tudoran, RL, 2003, 15; Dicț. analitic, IV, 234-238, 314-320, 623-626. D. Mc.
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
că importanța modelului parental este un aspect de necontestat în ceea ce privește dezvoltarea ulterioară a copilului, constituind un proces social ereditar de transmitere a unor modele preluate la rândul lor de la generațiile anterioare, aducând modificări prin amprentarea personală ce aduce nota de diferențiere și de unicitate, în final. În ceea privește efectele modelelor familiale asupra dezvoltării ulterioare ale copilului, considerăm necesară delimitarea lor pe două categorii esențiale, pozitive și negative, și punerea lor în relație cu stilul parental aferent, caracterizată de un mod
PĂRINŢII, MODELE ALE COPIILOR –CONSECINŢE POZITIVE ŞI NEGATIVE. In: Arta de a fi părinte by Roxana Tudorache () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1391]