3,645 matches
-
general între 20%, nivelul inferior, și 60%, procent considerat a fi un nivel ridicat. Cercetătorul întâlnește piedici importante și în colectarea informațiilor și observațiilor. Înalta societate cultivă discreția: asupra modului său de viață, dar mai ales asupra capitalului adunat. Această discreție este sistematică și dificil de abordat atunci când este vorba despre bani, un subiect tabu. Direcțiile administrative protejează averile: este imposibil să afli cu exactitate din ce se compune un patrimoniu familial. Documentele fiscale sunt tot atât de bine păzite ca și cele
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
este treptat inculcată copiilor, aceste cunoștințe nefiind, evident, o zestre ereditară. Este vorba despre stăpânirea tehnicilor dificile de prezentare, despre arta conversației, regulile vestimentare. Trebuie să știi mereu să fii în tonul potrivit, să nu "denoți", să îți afișezi cu discreție perfecta adecvare la lumea în care trăiești. Informațiile culturale au ca suport aceste practici colective, care amestecă sociabilitatea, cultura, rețelele familiale. Totul este subordonat unei bunăstări economice care stă la baza acumulării acestor bunuri simbolice. O sociabilitate cultivată Rallye-urile sunt
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
un mare artist, cel mai mare artist al limbii populare", adăugând, spre deplina edificare a partenerei sale de dialog: "nu copiază, nu transcrie, ci transpune și dă valoare de mare artă expresiei țărănești"; "știe că elementul esențial al artei este discreția și delicateța" (Lovinescu anticipează aici interpretările în cheie estetizant-decadentă, în linia B. Fundoianu-Negoițescu), pentru că arta "nu spune, nu descrie, ci se ocupă cu jocul forțelor ascunse de ordin sufletesc" (motivația psihologică e mai mult decât evidentă), "nu afirmă, nu confirmă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
este mai virulentă reacția"53. Clandestinii, categorie aparte în viața exilului, se divid în două: purtători nevinovați de vești și suferinzii de "spionită". Cei din urmă, parteneri ai beneficiilor, își pun masca inocenței și vânează informații. Ei stau la fundația discreției și a binecunoscutei neîncrederi în ceilalți: "Despre noi vorbeam oricât și oricum. Despre ceilalți, nici un cuvânt [...] Dintre toți cei ce ne vor deveni prieteni și unii dușmani nici unul n-a aflat vreodată de la noi că l-am întâlnit pe un
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
studiului în cinci categorii: extraversie, agreabilitate, conștiinciozitate, nevrotism și abilități intelectuale. Extraversia îl descrie pe candidat ca pe o persoană prietenoasă, comunicativă, cu prezență fizică agreabilă, abordabil, volubil, activ în viața socială, cu un anturaj sănătos, iar agreabilitatea presupune sinceritate, discreție, secretomanie, fidelitate față de regim, aprecierea anturajului. Candidatul trebuie să fi absolvit cel puțin liceul, să aibă o bună pregătire profesională, cu un nivel de cultură ridicat, cu alte cuvinte, să fie un element important și de bază în societate. Vârsta
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
iar mai apoi, din tânăra superficială [...] se transformă brusc în autoritatea care prezidează, în același apartament, ca moștenitoare și legatară, ședințele reluate ale cenaclului "Sburătorul""255. Figura paternă, dureroasă prin absență și estompată de personalitatea mamei, este evocată cu multă discreție. Să nu uităm că Monica Lovinescu se dezvoltă, totuși, în cenaclul Sburătorul, ascultând vocile unor mari scriitori și asistând la nașterea literaturii. În cronica din 18 decembrie 1962 renunță pentru o clipă la principiul conform căruia "o judecată estetică asupra
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
scriitorii tineri care susțin sărbătoarea și defilarea prin producțiile lor, în paralel cu alcătuirea unei opere nesubjugate criteriului etic și social, capabilă să se sustragă cenzurii care interzice până și termenul de cenzură. Această instituție-fenomen este înconjurată de foarte multă discreție și secretomanie. Cu toate acestea, la plenara din iunie 1977, Nicolae Ceaușescu șochează auditoriul, folosind cuvântul cu pricina într-un discurs ce susține desființarea cenzurii ca instituție. "Dispariția cenzurii n-a fost proclamată decât pentru a se decreta omniprezența ei
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
iar autoritatea lui Ballomir era subminată. Ancheta a fost făcută tot de epitropul Liteanu. Nu cunoaștem rezultatul, dar știm că, în perioada care a urmat, conflictul s-a accentuat, iar ospiciul a continuat să decadă. Conflictul a antrenat, desigur, cu discreția necesară, chiar pe epitrop care, în anii care au urmat, cu prudență, dar perseverent, s-a întrecut în aprecieri contradictorii cu privire la activitatea ospiciului. Ne oprim, ținând seama de această conjunctură, în care obiectivitatea inspectorilor nu mai poate fi scutită de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
împlinită, este revanșa pe care el a luat-o morții. Din acest motiv, pentru el moartea nu este atât un moment al ieșirii din viață, cât o transcendență a vieții sale, o cale de a ieși din lumea fizică cu discreția cu care a intrat, descărcat de orice vinovăție, cât timp a luptat pentru a-și exprima viața în imnuri, și nu în blesteme. Tadeusz Pirozynski a dispărut în demnitate, pregătindu-și moartea prin toată viața sa exemplară, pentru a-și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de discursul pentru adevăr, căutând întotdeauna în această activitate legăturile ontologice ce guvernează viața și care-l unesc pe om cu misterele nebănuite ale lumii. A promovat astfel ideea că nu există cultură și civilizație fără participare sufletească, chiar dacă, cu discreție, a disimulat puterea sa de gândire și grandoarea sa sufletească. Datorită lecturilor sale mereu reînnoite, într-o civilizație în care bunătatea și bunul-simț par a dispare, el a reușit să-și consume viața ca pe o epopee, nelăsându-se antrenat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în favoarea inteligenței politice a lui Gheorghiu-Dej, de vreme ce negocierile lui Maurer cu președintele Franței fuseseră precedate de vizita, la nivel înalt, a delegației României la Washington, în timpul mandatului lui John Kennedy, Gheorghiu-Dej rugându-l anterior, printr-o scrisoare, să se păstreze "discreție" în relațiile cu Bucureștiul. Când intențiile părăsirii Tratatului de la Varșovia de către România deveniseră cunoscute și celorlalți parteneri, Anton Novotný, ca "pedeapsă", a propus să i se permită ieșirea, idee care l-a scos din sărite pe Hrușciov, categorisind-o "complet
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
la Viena sau la Cambridge. „Repulsia lui față de această viață privea în parte superficialitatea 102 GÂNDITORUL SINGURATIC raporturilor omenești, în parte însă conflictul insuportabil în care cădea el între tendința de adaptare și de apărare.“ (R. Monk, op. cit., pp. 110-111.) Discreția în relațiile dintre oameni, în localități mici și izolate din acest colț de lume, îi făcea bine. O prietenă a lui Wittgenstein, care l-a vizitat în Norvegia mult mai târziu, în 1931, își amintea: „El admira decența omenească simplă
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ceea ce ne Îndreptățește să credem că pentru majoritatea cadrelor didactice activitatea de cunoaștere a grupului școlar este empirică, ocazională, nesistematică, redusă cel mai adesea la observație spontană, neintenționată, fără consemnarea periodică a constatărilor sau interpretarea nuanțată, cu atenție și cu discreție a datelor obținute. Că așa stau lucrurile o dovedesc răspunsurile primite prin completarea altor itemi ai chestionarului. Datele obținute pentru itemul al doilea indică faptul că, În general, cei chestionați cunosc modul În care funcționează principalele rețele de comunicare din
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
sunt niște frânturi de concerto grosso: "Încearcă să lumineze / orașul fără moarte, / să-ntoarcă rândunelele în streașina din / care picură cerul". Neoromantic în cheie patetică (împresurat de întrebări), privind în sinele tânjitor și contemplând necontenit largul, Vasile Nicolescu cultivă sistematic discreția clasicismului din totdeauna. Arhitectul s-a vrut un căutător de armonii. CĂUTÂND CUVÂNTUL MAGIC: GEORGE VULTURESCU Rădăcinile lui George Vulturescu sunt într-un sat din Nordul Transilvaniei, solidaritatea cu cei de acolo fiind totală. "În viscerele poemului meu e satul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mai rotofei sau mai sfrijiți, care își clamează patriotismul, dar care în voracitatea și stupizenia lor, se lasă cumpărați ușor ori se vând aproape gratis. Actele de civism înseamnă ceva foarte simplu care țin de o anumită normalitate și chiar discreție: un cetățean responsabil față de lege, un profesionist la locul de muncă, un părinte responsabil ori un credincios care ascultă cu adevărat de glasul lui Dumnezeu. Să încetăm a aștepta, ca în basme, să apară vreun împărat viteaz, drept și înțelept
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
profesorul Joseph Nye, de atractivitate a unei țări și a valorilor ei, s-au schimbat în discuții despre așa-numita hard-power a Beijingului, care a început să-și arate mușchii, nu doar economici, ci și politici și mi-litari, cu răbdare, discreție și, mai ales, cu eficiență. Conducerea Chinei gîndește strategic și lucrează pe termen lung, neînfrînată de nici o opoziție internă. În ultimii ani, China și-a îmbunătățit relațiile cu toate țările din Asia de Sud-Est, printr-o politică mai flexibilă, a acordat ajutoare
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
externă" în cazul împrumutului (Adrian Severin și Ilie Șerbănescu) și despre un "nou experiment al F.M.I. în România", ar putea avea dreptate. Asta e logica: cîștigurile se centralizează, iar pierderile se socializează, se periferizează. Nemaiavînd economie, suntem dominați, suntem la discreția marelui capital și a instituțiilor internaționale care îl slujesc. Ce mai reprezintă România fără econo-mie? "Țara tuturor posibilităților", vorba Elenei Udrea. Mai avem o populație rătăcită și sărăcită, o pîrloagă de teritoriu, o limbă tot mai aproximativă, " șmecheri de România
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
nedorită creștere (25-30% din P.I.B.). Apoi, putem vorbi despre o economie românească, avînd un capital autohton extrem de subțire, și despre o economie din România, de care de-pindem într-o măsură crucială, din păcate, desfășurată de capitalurile străine și aflată la discreția posesorilor lor: bănci, companii și state străine. În România mai putem distinge între o lume a-economică, în sensul dat de către K. Polaniy sau P. Clastres, zisă și economie naturală, de subzistență, în special în mediul rural, și o lume
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
am văzut cum cursul leului s-a depreciat imediat. Președintele nu știe că anticipările agenților economici pot da peste cap orice politică publică, Iar pentru ca anticipările investitorilor de care avem atîta ne-voie să fie corecte este nevoie de încredere, discreție, predictibilitate, profesionalism, continuitate și mesaje pozitive. Încrederea se cucereș-te cu greu și este ceea ce a reușit Banca Națională, chiar în condițiile contraperformanțelor guvernamentale și ale economiei reale. Avem o monedă mult mai bună decît economia pe care o reprezintă. Or
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
pe de alta, ea duce la apariția unui „consumator lipsit de putere”14. Multe comportamente evidențiază faptul că, în prezent, corpul este considerat drept un material apt de a fi corectat ori transformat după voie, asemenea unui obiect lăsat la discreția subiectului. Chirurgia estetică, fecundarea in vitro, dar și consumul de substanțe psihotrope în vederea „gestiunii” problemelor existențiale ilustrează acest raport individualist cu trupul. De-acum înainte, subiecții vor să-și aleagă dispoziția, să-și controleze trăirea cotidiană, să devină stăpânii hazardului
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
totuși cunoștință de normele și de principiile bunăstării mercantilizate, cei mai oropsiți trăiesc ca pe o încercare deosebit de dură faptul de a se trezi în miezul precarității economice, de a trebui să se lipsească de toate, de a fi la discreția celui mai neînsemnat hazard. Fără speranța de a se descurca, întrebându-se neîncetat cum să-și diminueze cheltuielile, reduși la obligația de a trudi din greu pentru a-și asigura minimul necesar, milioane de oameni trăiesc nu în mizeria extremă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
acasă, emisiuni de televiziune în cursul cărora invitații își dezvăluie până și cele mai intime secrete, jocurile incluse sub numele generic de reality show, în care faptele și spusele cotidiene ale participanților sunt retransmise în direct și puse astfel la discreția marelui public. Faza I consemna nașterea starurilor sublime ale cinematografiei; faza III coincide cu promovarea celebrităților anonime care n-au alt fel de a fi decât ceea ce sunt în banalitatea cotidianului, un fitecine evoluând în regia autenticității eului. Superproducțiilor hollywoodiene
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
raporturile cu altul, individul este inevitabil sortit decepțiilor și expus loviturilor vieții. Deoarece depind de ceilalți pentru a fi pe deplin fericit, fericirea mea este în mod necesar fugitivă și instabilă. Fără celălalt eu sunt nimic, cu celălalt sunt la discreția lui: fericirea la care poate accede omul nu poate fi decât o „fericire fragilă”25. Lecția este edificatoare: pentru că nu putem fi fericiți singuri, nu suntem stăpânii fericirii. Ea ni se „întâmplă” sau ne părăsește, în mare parte fără noi
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
legislației AMIxe "Acordul Multilateral asupra Investițiilor (AMI)" a împiedicat guvernele țărilor în curs de dezvoltare și mare parte dintre puterile legislativă, executivă și juridică ale guvernelor țărilor membre ale OCDE să afle de existența sa. Acest zid de tăcere și discreție a fost spart pentru prima oară în 1997, când un grup de organizații nonguvernamentale (ONG) au obținut o copie a documentului și au pus-o în fața autorităților din Statele Unitexe "Statele Unite", care până atunci negaseră existența vreunui astfel de text
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
a mai stabilit că preotul, contrar preceptelor cultului catolic din care face parte, [...] frecventează locuri și localuri interzise de cult, situații de fapt care-1 compromit față de credincioși și de care ar putea uza organul nostru în procesul recrutării. Preotul manifestă discreție și prudență în astfel de situații. Scopul recrutării lui este de a identifica în rândul turiștilor străini care vin pe raza comunei de cei care se interesează de probleme cu caracter militar, contactează în condiții suspecte cadre militare sau familiile
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]