4,704 matches
-
ACADEMIA ROMÂNĂ INSTITUTUL DE LINGVISTICĂ "IORGU IORDAN − AL. ROSETTI" Dinamica limbii române actuale aspecte gramaticale și discursive - Coordonator: Gabriela PANĂ DINDELEGAN EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE 2008 Referenți științifici: Marius Sala Adriana Stoichițoiu Ichim Ioana Vintilă-Rădulescu SUMAR Cuvânt-înainte (Gabriela Pană Dindelegan) I. Substantivul și adjectivul (forme, tipare flexionare, substantivizări speciale) Gabriela Pană Dindelegan, Trăsături flexionare ale substantivului în româna
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
invariabil în limba actuală Raluca Brăescu, Observații asupra conversiunii adjectivului în româna actuală - suprimarea substantivului suport Ana-Maria Mihail, Utilizările tiparului afectiv (Det) N1 de N2 (nebunul de Ion) în limba română actuală II. Pronumele și numeralul (flexiune, forme și uz discursiv) Andra Vasilescu. Elemente de dinamică discursivă a pronumelui Rodica Zafiu, Utilizări actuale ale lui alde Irina Nicula, Dinamica pronumelor și a adjectivelor demonstrative în limba actuală. Observații pe corpusurile de română vorbită Monica Vasileanu, Locuțiunile pronominale alocutive - utilizarea în româna
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
Observații asupra conversiunii adjectivului în româna actuală - suprimarea substantivului suport Ana-Maria Mihail, Utilizările tiparului afectiv (Det) N1 de N2 (nebunul de Ion) în limba română actuală II. Pronumele și numeralul (flexiune, forme și uz discursiv) Andra Vasilescu. Elemente de dinamică discursivă a pronumelui Rodica Zafiu, Utilizări actuale ale lui alde Irina Nicula, Dinamica pronumelor și a adjectivelor demonstrative în limba actuală. Observații pe corpusurile de română vorbită Monica Vasileanu, Locuțiunile pronominale alocutive - utilizarea în româna actuală Marina Rădulescu Sala, Numeralul și
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
în româna actuală Isabela Nedelcu, Utilizarea prepozițiilor "simetrice" dintre și între în limba actuală Blanca Croitor, Extinderea utilizării prepoziției pe în limba actuală Dana Manea, Aspecte ale dinamicii sistemului corelativelor Adriana Gorăscu, Aspecte pragmasemantice în dinamica actuală a conectivității: conversii discursive Adriana Gorăscu, Condiționalele indiferenței: structuri standardizate și hibrizi VI. Construcții, grupuri sintactice, structuri clișeizate, tipare discursive Camelia Stan, Cuantificarea grupurilor sintactice - fenomene actuale Mihaela Gheorghe, Aspecte de dinamică a construcțiilor cu relativ Laurenția Dascălu Jinga, Structuri clișeizate în româna actuală
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
Extinderea utilizării prepoziției pe în limba actuală Dana Manea, Aspecte ale dinamicii sistemului corelativelor Adriana Gorăscu, Aspecte pragmasemantice în dinamica actuală a conectivității: conversii discursive Adriana Gorăscu, Condiționalele indiferenței: structuri standardizate și hibrizi VI. Construcții, grupuri sintactice, structuri clișeizate, tipare discursive Camelia Stan, Cuantificarea grupurilor sintactice - fenomene actuale Mihaela Gheorghe, Aspecte de dinamică a construcțiilor cu relativ Laurenția Dascălu Jinga, Structuri clișeizate în româna actuală Margareta Manu Magda, Indici de alocutivitate în limba română actuală (clasa alocutivelor interjecționale) VII. Concluzii ale
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
modifica, dinamic, iar, pe de altă parte, fiecare componentă poate fi considerată ca un sistem, ca un context, pentru o unitate mai restrînsă, care, la rândul ei, are rol de sistem, de context, pentru alta mai restrânsă (cuvânt, frază, ansamblu discursiv etc.)” . Această perspectivă structuralistă modificată este numită structuralism contextual-dinamic. Contextul emițătorului și contextul receptorului se referă la situațiile concrete În care cei doi se află În momentul emiterii/receptării; noțiunea de situație, Însă, trebuie Înțeleasă „și În sensul de stare
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
contextualizare se reduce corespunzător. Același lucru se Întâmplă dacă, Între momentul emiterii și cel al receptării, există un interval mai mare de timp. Comunicarea este de asemenea mai puțin contextuală la Începutul schimbului verbal, unde nu se folosesc expresii deictice discursive (de aceea, prin urmare, oricum etc.); Prin schimbul care urmează (Înregistrarea nr.5), Încerc să demonstrez faptul că un mesaj foarte precis se poate transmite nu numai prin comunicarea formală (low-context situations), ci și prin cea contextuală (high-context situations), atunci când
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
enumerate de către pilot nu era conformă cu scheme-ul după care se desfășura comunicarea. Și Umberto Eco face referire la un concept similar de context- atunci când vorbește despre isotopia semantică pertinentă a textelor literare pe care Însă Îl numește topic discursiv. Acesta este considerat a fi un fel de temă a discursului, de mediu domestic comun conceptelor ce formează textul (redus, În cazul exemplelor oferite de autor, la propoziții/fraze). Topic-ul discursiv este cel care face ca o interpretare a
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
textelor literare pe care Însă Îl numește topic discursiv. Acesta este considerat a fi un fel de temă a discursului, de mediu domestic comun conceptelor ce formează textul (redus, În cazul exemplelor oferite de autor, la propoziții/fraze). Topic-ul discursiv este cel care face ca o interpretare a unui text (nu neapărat literar) să fie admisibilă sau nu<ref id=”106”>Eco 1996, p. 119 referință </ref>. George Butterworth pune Într-o legătură indestructibilă conceptele de context, frame și scheme
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
moară este substantiv (semnificând instalație folosită pentru măcinarea cerealelor), iar o articol nehotărât, ceea ce devine, prin completare, o explicitare ce ar putea avea următoarea formă: Există o moară aproape de locul În care ne aflăm? 4.3.2.3. Eliminarea ambiguităților discursive În Înregistrarea nr. 2, H Îi spune lui P Deci... cam aicea suntem. Dumneavoastră știu că aveți alte experiențe, ați avut parte, În mod privilegiat, așa cum meritați, ... de o Întreagă istorie. Există, În acest enunț, mai multe elemente lingvistice, cuvinte
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
jurnalistic actual", în: Până Dindelegan (coord.), p. 399-430. Zafiu, R., 2002a, "Evidențialitatea în limba română actuala", în: Până Dindelegan (coord.), p.127-147. Zafiu, R., 2002b, "Strategii ale impreciziei: expresii ale vagului și ale aproximării în limba română și utilizarea lor discursiva", în: Până Dindelegan, 2002a, p. 363-376. Zafiu, R., 2002c, "Oră unu, ora două", în Rlit, 4. Zafiu, R., 2002d, "Obsesiile cacofoniei", în Rlit, 50. Zafiu, R., 2003, "Hai, pa!", în Rlit, 37. Zafiu, R., 2004, "Din și dintre", în Rlit
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
interes crescând în rândul cercetătorilor, interes datorat în mare parte dificultăților pe care structurile de acest tip le ridică la diferite niveluri de analiză. Analiza tiparului (Det) N1 de N2 interesează mai multe compartimente de studiu al limbii. În plan discursiv, modelul de construcție stă sub semnul manifestării atitudinii subiective a emițătorului, realizările lui fiind considerate sintagme puternic marcate afectiv 1. Această particularitate este, în esență, strâns legată de comportamentul sintactic și semantic de tip special. Încărcăturii stilistice îi corespunde la
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
a) Componenta diacronică. În majoritatea studiilor recente (pentru limba română sau pentru alte limbi în care este înregistrat tiparul) structura este analizată doar în sincronie. În limba română, subtipurile construcției nu înregistrează variații semnificative de-a lungul timpului, însă valorile discursive și stilistice și mecanismul de decodare a sensului diferă și în funcție de perioadă (pentru limba română, de pildă, utilizările din faza actuală exploatează combinații din ce în ce mai îndrăznețe de cuvinte, pentru înțelegerea cărora este nevoie adesea de informații suplimentare, în timp ce exemplele identificate în
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
formare a creștinului le punea înainte adevărul relativ. Adevărul este absolut și nu relativ, consideră Fericitul Augustin, iar la el se ajunge prin intermediul credinței. Omul crede ceea ce înțelege dar nu este capabil să înțeleagă ceea ce nu crede. Nu prin rațiune discursivă ajunge la adevărul ultim, ci prin trăirea lui ca atare în sufletul nostru. Creștinismul nu trebuie doar înțeles, ci trăit în conștiință, această trăire fiind rezultatul întregii noastre atitudini, nu numai al inteligenței. Toate adevărurile sunt de origine divină și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
În loc de prefață. „Parafrază” la debutul Războiului Rece În secolul XXI, cel puțin în această aproape primă decadă ne lasă impresia unor evoluții atipice în raport cu ultima parte a secolului trecut. Tot mai adesea avem parte de proiecții discursive ce se vor a fi considerații de factură geopolitică ori geostrategică fără a avea un fundament ideatic ori documentar în adevăratul sens al cuvântului. Unele dintre aserțiuni proiectează teza „noului” Război Rece, coroborând-o cu evoluțiile specifice etapei considerate a
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
mai bine zis între două secole), inflația leului, a consumului, a politicii, a informației, și chiar o „inflație a discursului”. „Omniprezența” comunicării este o situație normală, întrucât nici unul dintre domeniile de activitate umană nu poate exista și funcționa în afara practicii discursive (începând de la viața cotidiană până la microfizică). Fără această capacitate de exprimare a omului, de a „oglindi” și transforma lumea prin cuvânt, nu ar fi fost posibile cultura, știința, civilizația. Dezechilibrul se produce, însă, odată cu pierderea referențialului în practica discursivă, prin
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
practicii discursive (începând de la viața cotidiană până la microfizică). Fără această capacitate de exprimare a omului, de a „oglindi” și transforma lumea prin cuvânt, nu ar fi fost posibile cultura, știința, civilizația. Dezechilibrul se produce, însă, odată cu pierderea referențialului în practica discursivă, prin îndepărtarea de discursul „angajat ontologic”, clasic și apropierea de discursul postmodern. Discursul postmodern este un act discursiv cantonat într-un simplu joc al sensurilor, neangajat ontologic și caracterizat prin supralicitare lingvistică. Interacțiunea cu celălalt în orice domeniu cognitiv sau
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
și transforma lumea prin cuvânt, nu ar fi fost posibile cultura, știința, civilizația. Dezechilibrul se produce, însă, odată cu pierderea referențialului în practica discursivă, prin îndepărtarea de discursul „angajat ontologic”, clasic și apropierea de discursul postmodern. Discursul postmodern este un act discursiv cantonat într-un simplu joc al sensurilor, neangajat ontologic și caracterizat prin supralicitare lingvistică. Interacțiunea cu celălalt în orice domeniu cognitiv sau situație cotidiană, socială are la bază “comportamentul lingvistic” al omului. Discursul este o interfață în relațiile interumane, prin
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
cu celălalt în orice domeniu cognitiv sau situație cotidiană, socială are la bază “comportamentul lingvistic” al omului. Discursul este o interfață în relațiile interumane, prin discurs eu intru în comuniune cu ceilalți. Corelarea celor două situații fenomenul inflaționar al practicii discursive și faptul că discursul este modalitatea principală de a intra în comuniune cu celălalt - ne sugerează necesitatea unei analize drastice a construcțiilor discursive cu care venim în contact. Aceasta, pentru a nu ne lăsa prinși sau seduși de producții discursive
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
interumane, prin discurs eu intru în comuniune cu ceilalți. Corelarea celor două situații fenomenul inflaționar al practicii discursive și faptul că discursul este modalitatea principală de a intra în comuniune cu celălalt - ne sugerează necesitatea unei analize drastice a construcțiilor discursive cu care venim în contact. Aceasta, pentru a nu ne lăsa prinși sau seduși de producții discursive goale de conținut cognitiv, manipulatorii, de „limbi de lemn” tot mai prezente pe „piața discursivă”. Teza de bază, a încercării de față, este
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
discursive și faptul că discursul este modalitatea principală de a intra în comuniune cu celălalt - ne sugerează necesitatea unei analize drastice a construcțiilor discursive cu care venim în contact. Aceasta, pentru a nu ne lăsa prinși sau seduși de producții discursive goale de conținut cognitiv, manipulatorii, de „limbi de lemn” tot mai prezente pe „piața discursivă”. Teza de bază, a încercării de față, este următoarea: un discurs bine format constituie un mediu al unei experiențe sau cunoașteri a lumii și un
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
ne sugerează necesitatea unei analize drastice a construcțiilor discursive cu care venim în contact. Aceasta, pentru a nu ne lăsa prinși sau seduși de producții discursive goale de conținut cognitiv, manipulatorii, de „limbi de lemn” tot mai prezente pe „piața discursivă”. Teza de bază, a încercării de față, este următoarea: un discurs bine format constituie un mediu al unei experiențe sau cunoașteri a lumii și un mediator al unei acțiuni sociale. În procesul comunicării, construcțiile discursive informează receptorul asupra anumitor stări
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
tot mai prezente pe „piața discursivă”. Teza de bază, a încercării de față, este următoarea: un discurs bine format constituie un mediu al unei experiențe sau cunoașteri a lumii și un mediator al unei acțiuni sociale. În procesul comunicării, construcțiile discursive informează receptorul asupra anumitor stări ale lumii, fiind enunțuri vericondiționale; dar ele au și rolul de a forma, transforma stările lumii (socio-psiho-culturale și fzice), incluzând și enunțuri non-vericondiționale, performative. Cu alte cuvinte, o secvență discursivă, ca și conexiune de semne
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
sociale. În procesul comunicării, construcțiile discursive informează receptorul asupra anumitor stări ale lumii, fiind enunțuri vericondiționale; dar ele au și rolul de a forma, transforma stările lumii (socio-psiho-culturale și fzice), incluzând și enunțuri non-vericondiționale, performative. Cu alte cuvinte, o secvență discursivă, ca și conexiune de semne sau entități lingvistice, are atât o întrebuințare teoretică, cognitivă sau referențială, cât și una a teoretică, practică, performativă. Limbajul este mediu al experienței sau cunoașterii lumii, întrucât aceasta din urmă nu poate fi constituită, vehiculată
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Limbajul este mediator al acțiunii sociale, deoarece oamenii, în interacția lor contidiană, se influențează, determină în mod esențial, prin intermediul său. Intenția lucrării este analiza a trei concepte semiotice: conectivitatea, referențialitatea și performativitatea; analiză care trebuie să evidențieze teza: o construcție discursivă bine formată constituie un mediu al unei experiențe sau cunoașteri a lumii și un mediator al unei acțiuni sociale. Conceptul de conectivitate trebuie să releve prima parte a tezei, condițiile de bună formare a unei secvențe discursive (corectitudinea și coeziunea
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]