2,306 matches
-
spirituală, renunțarea instituțiilor religiei la monopolul social. Singurătatea omului credincios în fața religiei ca situație socioculturală poate fi însă privită/valorificată drept un suport concret pentru orientarea spre cealaltă singurătate, cea care adună în dialog, ca pe doi intimi, omul și divinul. E de la sine înțeles că, pentru acest efort, instituțiile religiei își păstrează neștirbite rostul de ghid, autoritatea și prestigiul, în măsura în care se mențin transparente față de adevărul pe care îl proclamă. Nu ca obiectivări ale transcendenței conving ele astăzi, ci ca vectori
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
social în libertatea individului, libertatea omului complet trimite în fond la libertatea lui Dumnezeu, care, nu numai pentru Berdiaev, e superioară ființei divine, pe care o precedă și o întemeiază. Spre acest suprem aspect al transcendenței, spre libertatea absolută a divinului poate trimite, dacă e valorificat pînă la capăt, spectacolul tîrziu modern al libertății umane. Iar atunci obiectivitatea transcendenței nu va putea sugera nici un fel de constrîngere, ci va apărea ca legitate eliberatoare. Obiectivitatea divinului va apărea ca simbol, ca expresie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
al transcendenței, spre libertatea absolută a divinului poate trimite, dacă e valorificat pînă la capăt, spectacolul tîrziu modern al libertății umane. Iar atunci obiectivitatea transcendenței nu va putea sugera nici un fel de constrîngere, ci va apărea ca legitate eliberatoare. Obiectivitatea divinului va apărea ca simbol, ca expresie, ca față a libertății lui infinite. Atotputerea lui Dumnezeu va apărea drept radiația atotposibilității sale. Căci, din punct de vedere metafizic, Cel care poate tot e Posibilitatea universală. Le tout puissant est Celui pour
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
din tipul de libertate pe care Dumnezeu și-a exercitat-o creîndu-l. Or, în doctrina creației ex nihilo necuprinsă în textele sacre, dar sistematizată de teologi libertatea actului creator este o libertate de alegere și se leagă strîns de voință. Divinul raționează doctrinele ex nihilo își este sieși suficient ; nici o necesitate nu îl determină să creeze ; realul absolut nu se îmbogățește cu nimic prin apariția universului. Cum se poate înțelege atunci actul creator? Teologii îl explică prin libera voință a lui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
depășirii contrariilor. Nu atît o geografie a mentalităților e pertinent să avem în vedere, cît mai ales o tipologie a modelelor spirituale. Cît despre modernitate, ea s-a născut dintr-o tendință de delimitare a domeniilor (cel uman de cel divin, știința naturii de teologie, puterea temporală de autoritatea spirituală, sfera laică de sfera eclezială) pentru a statua în cele din urmă separarea sau măcar distanța dintre religie și politică, dintre natură și cultură, dintre credință și cunoaștere rațională, dintre public
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în ființa lui, să colaboreze la actualizarea ei, pentru a participa în Christos la libertatea Lui infinită. Astel înțeleasă, libertatea omului depășește limitele naturii lui de creatură, primind calitatea parodoxală de a cupla aceste limite cu eliberarea de ele. Libertatea divinului constă în absența oricăror limite, e infinitate absolută, Posibilitate totală totalmente actualizată. în calitate de creatură, omul nu poate atinge acest mod fără mod al libertății infinite. Dar poate participa la ea printr-o dinamică a creșterii infinite, unde limitările ființei sale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pecetea (kharaktŒr) asemănării, la care, printre mulți alții, se referă Diadoh, desemnează tocmai condiția creșterii fără capăt, participare umană la libertatea totală a realului absolut. Pentru aceeași participare, Eckhart a folosit, între multe alte analogii, imaginea comercială a pieței unde divinul caută suflet doritor de infinitatea Sa. Potrivit metafizicii eckhartiene, trăsătura cea mai proprie a lui Dumnezeu este să se dăruiască, să se dăruiască fără rezerve, în totalitatea sa infinită. Pe piața libertății desăvîrșite, El este unicul ofertant (geber). Iar sufletul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dăruiască, să se dăruiască fără rezerve, în totalitatea sa infinită. Pe piața libertății desăvîrșite, El este unicul ofertant (geber). Iar sufletul care, prin umilitate, alege să se golească complet de dies und das îi este receptorul (nemer) potrivit, în care divinul curge cu toată libertatea Lui. De aceea, un suflet liber (ein ledig gemüete) este, la Eckhart, un suflet vid, golit sau eliberat de orice proprietate limitativă, de orice determinație. Aici, creșterea spirituală ia chipul invers, apofatic, în negativ, al golirii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și al diversității : fie că o acceptă pe cea din urmă doar ca diversitate culturală, prin rabaterea celorlalte religii pe culturile respective, fie că, precum teologii liberali, încearcă să dea seamă de diversitate prin raportarea ei la inepuizabila bogăție a divinului. Nimeni nu poate închide ochii asupra existenței altor concepții despre lume. Nimeni nu-și mai poate considera propria tradiție drept singura adevărată, declara teologul catolic Miklós Tomka în numărul revistei Concilium care se ocupa de situația Bisericii Catolice în lumea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a orbilor, cearta dintre credințe se stîrnește tocmai fiindcă, în perceperea transcendenței, actorii religioși își folosesc doar facultățile individuale, iar nu pe cele capabile de universal. De aceea, fiecare obține doar o reprezentare inevitabil diferită de a celorlalți referitoare la divin. Adusă la zi, parabola nu s-ar mai sfîrși însă cu o păruială, ci cu un balet de zîmbete politicoase. Fiecare e liber să își reprezintă elefantul cum vrea, cum poate, așa cum i se pare. Tradițiile spirituale, în schimb, concep
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ci cu un balet de zîmbete politicoase. Fiecare e liber să își reprezintă elefantul cum vrea, cum poate, așa cum i se pare. Tradițiile spirituale, în schimb, concep un om a cărui libertate se împlinește tocmai prin experiența interioară a obiectivității divinului, prin participare la masivitatea ei incontestabilă. Ele concep un om care se construiește după modelul Omului universal. Principiu al universului, Omul universal e Acel intim diferit în care Dumnezeu își contemplă chipul, se revelează Lui însuși cu posibilitățile sale totalmente
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
referă la trăsăturile definitorii ale umanității, la acele valori sau principii pe care se speră toți oamenii le împărtășesc. Cînd vorbim despre o religie universală, nu o considerăm astfel fiindcă ea dă acces la totalitatea realului și la Principiul lui divin (cum face orice religie autentică, oricît de selectiv ar fi criteriul de integrare în ea). O religie e considerată universală dacă se adresează tuturor oamenilor, indiferent de cultură, determinație etnică și geografică. Universal e, în sens curent, un limbaj pe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
încrezători doar în certitudinile cerului sensibil din finalul lui Timaios. Același păcat intelectual al idolatriei e denunțat de Cusanus 1, care face din el o culpă transconfesională. Cardinalul departajează ignoranții limitați, în credința lor, la explicațiile sau desfășurările multiple ale divinului de monoteiști. Cei din urmă sînt înțelepții fie ei creștini, evrei sau romani care iau aceste explicații în transparența lor și țintesc spre unitatea infinit simplă a lui Dumnezeu. Primii, în schimb, le iau nu ca pe o imagine, ci
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
definitorie pentru noi, tîrziu modernii, poate deveni simbol. Faptul că ea ne-a intrat în sînge ne poate da experiența de la care să pornim pentru a ne interesa de celelalte trepte ale libertății : libertatea omului complet și libertatea completă a divinului. Pentru articularea acestor trei trepte ale libertății, modernitatea tîrzie oferă, ca orice altă epocă, suporturi și piedici specifice, de altfel corelate. Ea oferă sprijin tocmai în măsura în care, alături de relieful puternic, de necesitatea axiomatică pentru noi a libertății individuale, avem conștiința insuficienței
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
declară limpede că libertatea e mai de căpetenie decît ființa și omul e mai mult libertate decît ființă. Or, prin această preeminență a libertății asupra ființei, omul amintește de calitatea cea mai misterioasă, supremă, a lui Dumnezeu: acea libertate a divinului, acea autoposibilitate din care, abia ca un aspect secund, decurge ființa lui. în om, ființă mereu pusă în cauză de libertatea care îi critică limitările și o cheamă să se amplifice, divinul însuși e cel care lucrează, libertatea lui își
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
misterioasă, supremă, a lui Dumnezeu: acea libertate a divinului, acea autoposibilitate din care, abia ca un aspect secund, decurge ființa lui. în om, ființă mereu pusă în cauză de libertatea care îi critică limitările și o cheamă să se amplifice, divinul însuși e cel care lucrează, libertatea lui își găsește sălaș, loc de operare, focar de iradiere. E ceea ce a tematizat Cusanus, concepînd destinul spiritual al omului ca o suită de stări interioare care tind spre Limita infinită. Transpunînd datele creștine
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care să mai poată fi distinsă în intelect de figura circulară și eternă. Tradițiile spirituale situează omul într-o asemenea intimitate de principiu cu Dumnezeu încît Omul originar constituie modelul creației, proiectul ei integral, structura posibilităților divine de manifestare. Cînd divinul se manifestă, auroral, sie însuși, se spune că el își dă chip de om, instaurînd astfel arhetipul umanului. Pentru tradițiile abrahamice, omul este creat după chipul de om al lui Dumnezeu. Christos strălucire, autorevelare a Tatălui poartă totodată numele de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
tare al expresiei, tocmai fiindcă radiază în lume chipul lui Dumnezeu. în termenii musulmanului Ibn Arabî, metafizician vizionar din secolele XII-XIII, omul manifestă forma calitativă a lui Dumnezeu. Prin definiție, umanul este așadar divino-uman ; constituie un episod central din metabolismul divinului. Berdiaev spunea, pe drept cuvînt, că prin tematica persoanelor Treimii recunoașterea lui Dumnezeu ca persoană a precedat recunoașterea omului ca persoană. în lumile vechi, persoana umană, fie ea comună sau excepțională, trăiește mai intens ori mai potolit în orizontul acestei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
persoană a precedat recunoașterea omului ca persoană. în lumile vechi, persoana umană, fie ea comună sau excepțională, trăiește mai intens ori mai potolit în orizontul acestei condiții. Se simte chemată să realizeze un raport de participare sau de uniune cu divinul care și-a dat omul drept chip. Gîndirea simbolică are nesfîrșite modalități de a prezenta omul ca microcosmos, globalitate de actualizat a lumii și ca depășire a ei. Abia înglobînd în sine lumea, teritoriu al condiționărilor, se pășește în libertatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ei. Potrivit ultimelor propoziții din Tractatus, a contempla, cu aceeași intensitate, lumea ca totalitate și ca limitare ultimă furnizează cugetului detenta către das Mystiche, către nelimitabil, către libertatea infinită. în antropologia lui Berdiaev, omul apare ca partenerul de libertate al divinului. Descoperindu se lumii, libertatea increată așteaptă răspunsul creator al omului, fără de care Dumnezeu însuși nu și-ar valorifica posibilitățile eliberatoare, văzîndu-și astfel mărginită, știrbită întrucîtva propria libertate. Omul capătă astfel un rol decisiv în metabolismul libertății supraabundente a divinului, pe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
al divinului. Descoperindu se lumii, libertatea increată așteaptă răspunsul creator al omului, fără de care Dumnezeu însuși nu și-ar valorifica posibilitățile eliberatoare, văzîndu-și astfel mărginită, știrbită întrucîtva propria libertate. Omul capătă astfel un rol decisiv în metabolismul libertății supraabundente a divinului, pe care l-au tematizat mistici contemplativi precum Eckhart sau Angelus Silesius al cărui vers Berdiaev l-a înscris ca motto la Sensul creației. Respingînd orice margini, libertatea aceasta nu se lasă conținută nici măcar de limitele transcendenței, se revarsă dincolo de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ea se întemeiază pe opoziția înverșunată dintre două regimuri ale lumii : lumea aceasta, caracterizată prin obiectivare, prin exterioritate opresivă, și lumea libertății, în care omul se eliberează de determinism, integrînd în spirit universul și recunoscînd articularea spiritului său cu cel divin. Or, dualismul lui Berdiaev acuză tocmai regimul de exterioritate după care concepem, printre altele, trupul. A-l clasa drept un rest opresiv, iremediabil muritor, de care trebuie să te distanțezi ori să te lepezi ar condamna persoana la incompletitudine metafizică
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
E libertatea infinită a Celui care eliberează persoana umană chiar de sine însăși, de propria realizare. Pentru om, libertatea maximă este libertate prin participare, ceea ce menține în sînul ei dinamica eliberării, depășirea de sine către/în Cel cu totul liber. Divinul este cel care își desfășoară, în omul complet eliberat, libertatea fără margini. în varianta lui exemplară, Omul universal se caracterizează în aceeași măsură ca principiu totalizant al realului și ca transcendere Andrei Pleșu menționează abundența temei la platonicienii musulmani (mundus
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
social. Aici trebuie procedat ca și cum problema modelului transcendent ar fi suspendată. Iată un mod de a afirma cu aceeași tărie refuzarea unei ordini religioase proiectate mecanic (sau demagogic) asupra societății și libertatea indivizilor de a-și exprima public raportarea la divin. Acceptăm mai toți că modernitatea tîrzie se definește prin diferențiere, prin separarea atentă între puterile statului, între diversele domenii ale cunoașterii, ale vieții publice, ale existenței individuale. Modernul este, s-a spus, un om fragmentat. Așa încît ne vine la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
da acces către alt plan de ființă. Dacă, pînă la începuturile modernității, religia plasa societatea și politica într-un univers cu mai multe trepte, dacă le făcea să se organizeze, să se gîndească pe ele înseși în raport cu nivelul tare al divinului, astăzi societatea are ca unic orizont istoria. și cum nu poate evacua din mintea omului ideea de absolut, secularizarea îl împinge să caute și să construiască acest reper în unicul plan de realitate pe care ea îl acceptă. într-adevăr
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]