23,181 matches
-
propriu-zise) sau spume solide (bureți solizi), care fac parte din categoria sistemelor capilare. Acestea din urmă sunt folosite ca materiale de construcție sau materiale termo și fonoizolante. Metodele de preparare pentru spume implică fie dispersarea mecanică (agitare, barbotare), fie condensarea (dizolvarea gazului în lichid și apoi micșorarea solubilității lui), fie un procedeu specific, metoda adaosurilor barbotante (așa cum sunt carbonații alcalini sau pulberile metalice). Deoarece spumele nu se obțin niciodată din lichide pure, substanțele din soluție intră în compoziția spumei. Cele care
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
prin forțe puternice (de exemplu, îmbibarea gelului de polistiren cu benzen) sau totală, la geluri cu particule unite prin forțe fizice, slabe (de exemplu îmbibarea gelatinei sau agar agarului cu apă). Acest ultim tip de îmbibare se poate prelungi până la dizolvarea fazei solide, fapt important în aplicarea lacurilor sau la formarea peliculelor de polimeri. Prin evaporare, gelurile se zbârcesc și formează o membrană bidimensională, fenomen reversibil la adăugarea unei cantități de lichid. 3. Capacitatea de adsorbție - gelurile pot adsorbi molecule sau
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
s-a dizolvat complet; se aduce la semn cu apă distilată sau cu solventul respectiv; se determină factorul de corecție volumetrică al soluției nou obținute prin metode specifice pentru a verifica exact concentrația acesteia. 186 Metode de purificare a substanțelor: dizolvarea, filtrarea, cristalizarea Cristalizarea este una dintre tehnicile cele mai folosite în purificarea substanțelor solide. În principiu, metoda se bazează pe proprietatea celor mai multe substanțe de a fi mai solubile într-un solvent la cald decât la rece. Prin solubilitate (grad de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
impurităților insolubile prin filtrare, soluția se lasă să se răcească. O mare parte din produs se separă sub formă de cristale mai mult sau mai puțin pure. La recristalizarea unei substanțe se parcurg următoarele etape: 1 alegerea solventului potrivit; 2 dizolvarea substanței solide în solvent la o temperatură cât mai apropiată de punctul de fierbere al acestuia; 3 filtrarea soluției la cald pentru îndepărtarea impurităților insolubile; 4 cristalizarea din soluție a substanțelor pure; 5 filtrarea și spălarea cristalelor; 6 uscarea. La
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
suficient de coborât astfel încât să poată fi ușor îndepărtat la uscarea cristalelor; este accesibil și prezintă riscuri minime în ceeace privește toxicitatea și inflamabilitatea. Apa întrunește cele mai multe din condițiile de mai sus, de aceea este folosită ori de câte ori este posibil. 187 Dizolvarea. Substanța de purificat pulverizată se introduce într-un pahar Berzelius. Se toarnă peste substanță cantitatea necesară de solvent care la temperatura de fierbere să asigure trecerea în soluție a substanței, cu excepția impurităților insolubile. Este important să nu se toarne dintr-
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
amestec tampon). Este reacția specifică folosită pentru recunoașterea Mg2+. Tehnica lucrării: 2 cm3 soluție sare de magneziu se tratează cu câteva picături de NH4OH. Precipitatul format se dizolvă în NH4Cl ce se adaugă cu picătura și prin continuă agitare. După dizolvarea completă a precipitatului, se adaugă Na2HPO4. Amestecul: Mg2+ + NH4OH + NH4Cl se numește mixtură magneziană. Reacția se poate executa microcristaloscopic, obținându-se cristale sub formă de stele strălucitoare. Ionul calciu (Ca2+) Oxalatul de amoniu, (NH4)2C2O4 precipită în soluții neutre sau
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Reactivi 1. Soluție tampon veronal - medinal: se dizolvă 10,3 g medinal (sarea de sodiu a veronalului) în 300 ml apă bidistilată, se adaugă 1,84 g veronal (barbital, acid etil barbituric) și se încîlzește pe baie de apă până la dizolvarea totală a substanțelor. După răcire, se completează la volumul de 1 litru cu apă bidistilată într-un balon cotat. Această soluție tampon are pH = 8,6 - 8,71, iar forța ionică este de 0,05 - 0,1; 2. Soluție revelatoare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fi calculat cu formula: 1 2log C C F TR ⋅ =ε , unde: R = constanta gazelor; T = temperatura absolută și F = numărul lui Faraday. Determinarea potențialului de membrană al gelatinei Se prepară o soluție de gelatină de aproximativ 0,5 % prin dizolvarea prafului sau granulelor de gelatină cântărite la balanța analitică în apă distilată. Se introduce un volum din această soluție într o celulă de dializă de forma unei pâlnii filtrante, la care s-a adăugat o membrană din colodiu aderentă la
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
mici se produce doar adsorbția peptizatorului, iar peptizarea este neglijabilă. Peptizarea crește brusc într-un anumit domeniu de concentrații apoi rămâne relativ constantă, când tot precipitatul a peptizat. Se precizează că peptizatorul este de fapt FeCl3 ce se formează în urma dizolvării parțiale a Fe(OH)3 în HCl. 242 Îmbibarea gelurilor Gelurile, în special cele formate din substanțe macromoleculare, cum sunt gelatina. agar-agarul etc., au proprietatea de a-și mări volumul prin absorbție de lichid. Fenomenul se numește îmbibare și se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
se numește îmbibare și se datorează vitezei mari cu care difuzează moleculele lichidului față de moleculele din gel. Ca urmare, lichidul pătrunde între macromoleculele flexibile, îndepărtându le una de alta și gelul se umflă. Concomitent cu îmbibarea se produce și o dizolvare a gelului cu formarea unei soluții propriu zise; dizolvarea poate fi parțială sau totală. Îmbibarea decurge ca o reacție de ordinul I. Dacă se notează cu x - cantitatea de lichid absorbit în timpul t de 1 g de gel uscat și
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
care difuzează moleculele lichidului față de moleculele din gel. Ca urmare, lichidul pătrunde între macromoleculele flexibile, îndepărtându le una de alta și gelul se umflă. Concomitent cu îmbibarea se produce și o dizolvare a gelului cu formarea unei soluții propriu zise; dizolvarea poate fi parțială sau totală. Îmbibarea decurge ca o reacție de ordinul I. Dacă se notează cu x - cantitatea de lichid absorbit în timpul t de 1 g de gel uscat și cu A - cantitatea maximă de lichid ce poate fi
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Care își pierde o parte din apa de cristalizare și capătă un aspect de pulbere. ELECTRÓD, ~zi Conductor electric care realizează contactul între un mediu și o sursă sau un consumator de energie electrică. ELECTROLÍT, electroliți, Compus chimic care, prin dizolvare sau prin topire, se disociază, scindându-se în ioni, și care conduce curentul electric prin transportul acestor ioni. ELECTROLÍZĂ descompunere a unui electrolit cu ajutorul curentului electric. EXTENSÍV, -Ă, extensivi, -e, 1. Referitor la extindere, bazat pe cantitate, pe spațiu. ♢ Agricultură
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
3.2.2.1.1.1) de posibilitatea asocierii cu bacterii heterotrofe sulforeducătoare, cu efectul „catalitic“ al acestei asociații asupra ionizării metalului, este desigur o „aplicație“ a acestui mecanism. O altă conotație a mecanismului poate fi procesul, aparent chimic, de dizolvare a calcarului în fenomenele carstice. Dizolvarea, prin trecerea în Ca(HCO3)2, decurge la un pH acid, efectul heterotrofelor, iar depunerea CaCO3 la un pH bazic, efectul autotrofelor; evident, nu tot calcarul este reprecipitat, o parte pierzându-se spălat de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de posibilitatea asocierii cu bacterii heterotrofe sulforeducătoare, cu efectul „catalitic“ al acestei asociații asupra ionizării metalului, este desigur o „aplicație“ a acestui mecanism. O altă conotație a mecanismului poate fi procesul, aparent chimic, de dizolvare a calcarului în fenomenele carstice. Dizolvarea, prin trecerea în Ca(HCO3)2, decurge la un pH acid, efectul heterotrofelor, iar depunerea CaCO3 la un pH bazic, efectul autotrofelor; evident, nu tot calcarul este reprecipitat, o parte pierzându-se spălat de ape, astfel încât, în globalitatea sa, roca
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
electroliza cu anod solubil, descompunerea termică, disproporționarea, topirea zonară, distilarea în vid și altele. Rafinarea electrolitică a cuprului Introducând un metal brut în soluția ionilor săi, astfel ca el să constituie anodul, în procesul de oxidare electrolitică se va produce dizolvarea și trecerea lui în soluție, iar la catod pe foița pură din metalul respectiv va avea loc electrodepunerea metalului pur. Pentru rafinarea electrolitică a cuprului se folosește ca electrolizor o cuvă de beton cu pereții căptușiți cu tablă de plumb
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
soluțiile apoase ale sărurilor de cupru monovalent se separă cristalele sărurilor cuprului divalent, deoarece în soluție se deplasează de la stânga la dreapta echilibrul ecuației. Datorită acestei deplasări în soluție apoasă, sărurile cuprului monovalent se formează întotdeauna în prezența reducătorilor. Prin dizolvarea combinațiilor greu solubile în exces de amoniac , săruri de amoniu, hidracizi, cianuri alcaline,amine organice ( piridina, piperidina,chinolina etc.) rezultă combinații complexe solubile care în majoritate sunt incolore.În combinațiile complexe, ionul de cupru monovalent poate avea numărul de coordinație
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
cm3, este nestabilă și ușor oxidabilă,greu solubilă în apă și ușor solubilă în amoniac. Halogenurile de cupru(I) se obțin prin reducerea CuX2 cu diferiți reducători, ca: SO2, Cu metalic, glicerină, etc. Monoclorura de cupru CuCl: se prepară prin dizolvarea Cu2O în HCl, prin calcinarea CuCl2 la roșu sau prin tratarea cuprului metalic cu HCl în prezența oxigenului din aer. Cu2Cl2 se prezintă ca substanță solidă albă de densitate 3,7g/cm3,stabilă în atmosferă uscată, greu solubilă în apă
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
Combinația CuCN se prezintă sub formă de cristale clinorombice albe,care se topesc la 473°C, se descompun la încalzire puternică,sunt greu solubile în apă și se dizolvă în HCl,H2SO4, amoniac, săruri de amoniu,cianuri alcaline etc. Prin dizolvarea monoclorurii de cupru în soluțiile cianurilor metalelor alcaline se formează cianuri complexe. Acetatul cuprului monovalent CuCH3COO rezultă prin încalzirea acetatului de cupru divalent la 270°C și se prezintă sub formă de cristale aciculare albe, care se descompun în apă
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
caracterizează prin proprietăți bazice destul de slabe, se dizolvă în acizi (cu formare de săruri), sau în soluțiile hidroxizilor, carbonaților, cianurilor, tiosulfaților, tartraților, citraților, salicilaților alcalini,în zaharurile nereducătoare,în amidon,glicerină, in albuminoide etc.,cu formare de combinații complexe. Prin dizolvarea Cu(OH)2 în amoniac rezultă licoarea lui Schweitzer care servește la dizolvarea celulozei,hidrocelulozei și nitrocelulozei. Pulberea stabilă de Cu(OH)2 este folosită ca pigment sub numele de albastru de Breme. Difluorura de cupru CuF2 se obține prin
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
săruri), sau în soluțiile hidroxizilor, carbonaților, cianurilor, tiosulfaților, tartraților, citraților, salicilaților alcalini,în zaharurile nereducătoare,în amidon,glicerină, in albuminoide etc.,cu formare de combinații complexe. Prin dizolvarea Cu(OH)2 în amoniac rezultă licoarea lui Schweitzer care servește la dizolvarea celulozei,hidrocelulozei și nitrocelulozei. Pulberea stabilă de Cu(OH)2 este folosită ca pigment sub numele de albastru de Breme. Difluorura de cupru CuF2 se obține prin acțiunea fluorului gazos asupra cuprului fin divizat la cald. La tratarea cu alcool
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
Pulberea stabilă de Cu(OH)2 este folosită ca pigment sub numele de albastru de Breme. Difluorura de cupru CuF2 se obține prin acțiunea fluorului gazos asupra cuprului fin divizat la cald. La tratarea cu alcool a soluției rezultate prin dizolvarea oxidului, hidroxidului sau a carbonatului bazic de cupru divalent in soluție de acid fluorhidric, se formează dihidratul difluorurii de cupru CuF2·2H2 O, albastru și greu solubil. Prin evaporarea pe H2SO4 concentrat a unei soluții rezultate prin dizolvarea carbonatului bazic
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
rezultate prin dizolvarea oxidului, hidroxidului sau a carbonatului bazic de cupru divalent in soluție de acid fluorhidric, se formează dihidratul difluorurii de cupru CuF2·2H2 O, albastru și greu solubil. Prin evaporarea pe H2SO4 concentrat a unei soluții rezultate prin dizolvarea carbonatului bazic de cupru în exces de acid fluorhidric concentrate se separă cristale albastre de CuF2·5HF·6H2O. Combinația CuF2 se prezintă în microcristale albe,care se topesc la 927°C,sunt solubile în amoniac, se dizolvă în acid fluorhidric
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
separare de iod elementar. Prin acțiunea unei soluții de iodură de potasiu asupra hidroxidului de cupru divalent se formează diferite săruri bazice verzi. Cloratul cuprului divalent Cu(ClO3)2·6H2O se prepară prin evaporarea în vid a soluției rezultate prin dizolvarea Cu(OH)2 în acid cloric sau prin acțiunea Ba(ClO3)2 asupra soluției de sulfat de cupru: se prezintă sub formă de cristale octaedrice albastre, delicvescente,care se topesc la 65°C și se dizolvă în apă sau alcool
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
asupra unui exces de sulfat de cupru divalent. Ortoperiodatul Cu5(IO6)2·nH2O(unde n=3,4,7) se prezintă ca pulbere verde. Diperiodatul de cupru Cu2I2O9·6H2O se separă sub formă de cristale verzi, prin evaporarea soluției rezultate prin dizolvarea hidroxidului de cupru divalent într-o soluție apoasă de acid ortoperiodic. Metaperiodatul de cupru Cu(IO4)2 se obține sub formă de precipitat albastru la fierberea unei soluții de acetat de cupru divalent cu acid ortoperiodic. Monosulfura de cupru CuS
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
CuSO4 x 3H2O prin ședere în aer și sunt solubile în apă. Prin încălzire, pentahidratul sulfatului de cupru divalent se deshidratează astfel. Soluțiile apoase ale sulfatului de cupru divalent sunt albastre, au reacție acidă datorită hidrolizei și se obțin prin dizolvarea cuprului, monoxidului, hidroxidului sau a carbonatului bazic de cupru în acid sulfuric : Din soluțiile concentrate ale sulfatului de cupru divalent se separă cristalele albastre de CuSO4 x 5H2O Sulfatul de cupru cu sulfații metalelor alcaline sau cu sulfatul de amoniu
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]