6,536 matches
-
de asemenea, să aibă obiective diferite, care, În loc să producă efecte pozitive, pot avea urmări nefavorabile atât asupra mediului de afaceri, cât și asupra societății. Anumite operațiuni de consolidare Îngrădesc concurența și urmăresc reducerea numărului de concurenți pentru a instaura o dominație asupra pieței și a impune, fără prea mare constrângere, o mărire de prețuri; ceea ce are, desigur, o implicație socială majoră. Operațiunile de fuziuni și achiziții pot fi analizate atât dintr-o perspectivă macroeconomică, precum și dintr-o perspectivă microeconomică. Astfel, la
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
care afectează ramurile și determină o intensificare a activității de fuziuni și achiziții. La nivel microeconomic, deciziile de realizare a fuziunilor și achizițiilor se iau cu scopul de a Îmbunătăți eficiența economică a Întreprinderilor și de a mări puterea de dominație și de influență pe piață. Astfel, operațiunile de concentrare pot fi folosite drept instrumente de pătrundere pe noi piețe, de obținere de sinergii (operaționale, manageriale sau financiare), de captare de noi resurse, de diminuare a costurilor de tranzacție sau de
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
creștere, cât și În cazul celor ajunse la maturitate sau care au intrat chiar În faza de declin. Fuziunile și achizițiile pot fi subordonate unor obiective strategice ofensive (pătrunderea pe o nouă piață, captarea de noi resurse, mărirea capacității de dominație și de influență, reînnoirea, regenerarea firmei) sau defensive (consolidarea sau apărarea poziției pe piață, căutarea atingerii unei mărimi critice, adaptarea la evoluțiile tehnologice, contracararea acțiunilor unui concurent deranjant, limitarea intrărilor În interiorul sectorului). În plus, operațiunile de fuziuni și achiziții pot
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
prezență vie a grupului statuar nu o are însă oricine; o au doar cei capabili să înfrunte fantomele, cei care au trăit experiența mării și au simțit fascinația ei, cei care mai cred încă în existența și în forța de dominație a strigoilor. Ultima piesă a lui Ibsen, Când ne vom trezi din morți, exaltă puterile artistului sculptor până-ntr-atât încât face din ambivalența lor unul dintre pivoții centrali ai operei. Sculptorul Rubek este un personaj dintre cele mai bizare
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
a ne întoarce în mormintele noastre”. Asemenea acelor fantome ce revin printre oameni ca să mai trăiască și să mai moară o dată, asemenea acelor strigoi care sunt personajele lui Ibsen și care, la sfârșitul reprezentației, se înapoiază în mormintele lor. Strindberg - dominația umbrelor și puterea dubluluitc "Strindberg - dominația umbrelor și puterea dublului" Teatru și memorie sau camera și fantomele ei Teritoriu situat între viață și moarte, populat de strigoi și de morți vii, acesta este universul dramaturgiei lui August Strindberg 1. Spațiul
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Asemenea acelor fantome ce revin printre oameni ca să mai trăiască și să mai moară o dată, asemenea acelor strigoi care sunt personajele lui Ibsen și care, la sfârșitul reprezentației, se înapoiază în mormintele lor. Strindberg - dominația umbrelor și puterea dubluluitc "Strindberg - dominația umbrelor și puterea dublului" Teatru și memorie sau camera și fantomele ei Teritoriu situat între viață și moarte, populat de strigoi și de morți vii, acesta este universul dramaturgiei lui August Strindberg 1. Spațiul teatrului său, înconjurat de invizibil și
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și jocurile dublului 175 Indeterminabilul vis/realitate și parodierea lui 179 Methought sau fantoma, cheie a iluziei teatrale 184 IV Umbre moderne și efigii de ceară Maeterlinck sau invizibilul din spatele ușii 195 Ibsen sau multiplele chipuri ale strigoilor 206 Strindberg, dominația umbrelor și puterea dublului 221 Pirandello sau camera aparițiilor și marionetele ei 237 V Teatrul între piatră și dublu Craig sau fantoma shakespeariană ca „pariu” 253 Artaud sau apariția contra aparenței 266 Kantor sau baraca de bâlci ca teatru al
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
larg folosit încă din secolul al XIII-lea de regere = a guverna, a axat preocupările doctrinarilor, începând cu Sfântul Augustin și Toma de Aquino pe explicarea fundamentelor teoretice și ale aplicațiilor practic-politice ale termenului de guvernare (regimen), rațiune de stat, dominație, conducere, fie din perspectiva evanghelizării, fie din cea a afirmării puterii laice. Dacă pe parcursul Evului Mediu propriu-zis (sec. X-XIII) Biserica își arogase puterea de organizare și disciplinare socială (Apusul Europei), spre sfârșitul Evului Mediu asistăm la transformarea societății bazate pe
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
prezent, statul se afirmă, din punct de vedere sociologic, ca o colectivitate umană bazată pe raporturi de cetățenie și dotată, în mod legitim, cu instituții de guvernare specializate, care au un caracter impersonal și permanent. Max Weber pune accentul pe dominație, subordonare, autoritate și forță sau putere<footnote A se vedea, M. Weber, Economie et société, vol. I, Plon, Paris, 1971, p. 229. footnote>. Ceea ce dă conținut și consistență statului este aparatul său birocratic, care are rolul de a impune dominația
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
dominație, subordonare, autoritate și forță sau putere<footnote A se vedea, M. Weber, Economie et société, vol. I, Plon, Paris, 1971, p. 229. footnote>. Ceea ce dă conținut și consistență statului este aparatul său birocratic, care are rolul de a impune dominația, subordonarea, autoritatea și forța statului. Elementele care indică existența unui stat sunt: existența unui grup uman; existența unui teritoriu pe care s-a stabilit grupul respectiv; existența unei puteri care conduce colectivitatea umană; stabilirea de către putere a unei ordini economice
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
guvernanților de a obține din partea celor guvernați supunerea, dar fără a recurge la forța de constrângere. Pentru justificarea legitimității de comandă exercitată de guvernant există mai multe teorii. Max Weber identifica trei tipuri de legitimare a puterii în numele căreia liderul exercită dominația: calitățile personale ale liderului (dominația charismatică); tradiția (dominația este acceptată de populație ca un obicei intrat în conștiința publică); legală (populația se supune ordinelor și legilor adoptate de autoritățile publice pe care el le-a învestit în mod legal cu
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
celor guvernați supunerea, dar fără a recurge la forța de constrângere. Pentru justificarea legitimității de comandă exercitată de guvernant există mai multe teorii. Max Weber identifica trei tipuri de legitimare a puterii în numele căreia liderul exercită dominația: calitățile personale ale liderului (dominația charismatică); tradiția (dominația este acceptată de populație ca un obicei intrat în conștiința publică); legală (populația se supune ordinelor și legilor adoptate de autoritățile publice pe care el le-a învestit în mod legal cu atribuții de guvernare). 3) Forma
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
dar fără a recurge la forța de constrângere. Pentru justificarea legitimității de comandă exercitată de guvernant există mai multe teorii. Max Weber identifica trei tipuri de legitimare a puterii în numele căreia liderul exercită dominația: calitățile personale ale liderului (dominația charismatică); tradiția (dominația este acceptată de populație ca un obicei intrat în conștiința publică); legală (populația se supune ordinelor și legilor adoptate de autoritățile publice pe care el le-a învestit în mod legal cu atribuții de guvernare). 3) Forma de stat Conceptul
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
de vedere sociologic, Constituția este un pact social (acord național încheiat între oameni) intervenit între guvernant și guvernați, prin care acestora din urmă li se garantează un summum de drepturi, în schimbul acceptării de către ei a puterii de comandă și a dominației la care sunt supuși de guvernant, fără însă ca acesta să devină tiranic<footnote Respectarea acordului este asigurată printr-o infrastructură instituțională (instituții politice sau autorități publice), organizată pe principiul separației puterilor și al verificării lor reciproce (checks and balances
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
una reciprocă între cele două entități. Nu numai cetățeanul este legat de stat, ci și statul este legat de cetățean<footnote Apartenența nu exprimă un simplu raport de subordonare a cetățeanului față de stat sau, cu alte cuvinte, un raport de dominație exercitat de stat asupra unei persoane. Acest raport există, indiferent de calitatea persoanei care locuiește într-un anumit stat și asupra căreia se exercită prerogativele de comandă. footnote>. Cetățenia română exprimă legătura principală și statornică între statul român și o
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
larg folosit încă din secolul al XIII-lea de regere = a guverna, a axat preocupările doctrinarilor, începând cu Sfântul Augustin și Toma de Aquino pe explicarea fundamentelor teoretice și ale aplicațiilor practic-politice ale termenului de guvernare (regimen), rațiune de stat, dominație, conducere, fie din perspectiva evanghelizării, fie din cea a afirmării puterii laice. Dacă pe parcursul Evului Mediu propriu-zis (sec. X-XIII) Biserica își arogase puterea de organizare și disciplinare socială (Apusul Europei), spre sfârșitul Evului Mediu asistăm la transformarea societății bazate pe
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
prezent, statul se afirmă, din punct de vedere sociologic, ca o colectivitate umană bazată pe raporturi de cetățenie și dotată, în mod legitim, cu instituții de guvernare specializate, care au un caracter impersonal și permanent. Max Weber pune accentul pe dominație, subordonare, autoritate și forță sau putere<footnote A se vedea, M. Weber, Economie et société, vol. I, Plon, Paris, 1971, p. 229. footnote>. Ceea ce dă conținut și consistență statului este aparatul său birocratic, care are rolul de a impune dominația
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
dominație, subordonare, autoritate și forță sau putere<footnote A se vedea, M. Weber, Economie et société, vol. I, Plon, Paris, 1971, p. 229. footnote>. Ceea ce dă conținut și consistență statului este aparatul său birocratic, care are rolul de a impune dominația, subordonarea, autoritatea și forța statului. Elementele care indică existența unui stat sunt: existența unui grup uman; existența unui teritoriu pe care s-a stabilit grupul respectiv; existența unei puteri care conduce colectivitatea umană; stabilirea de către putere a unei ordini economice
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
guvernanților de a obține din partea celor guvernați supunerea, dar fără a recurge la forța de constrângere. Pentru justificarea legitimității de comandă exercitată de guvernant există mai multe teorii. Max Weber identifica trei tipuri de legitimare a puterii în numele căreia liderul exercită dominația: calitățile personale ale liderului (dominația charismatică); tradiția (dominația este acceptată de populație ca un obicei intrat în conștiința publică); legală (populația se supune ordinelor și legilor adoptate de autoritățile publice pe care el le-a învestit în mod legal cu
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
celor guvernați supunerea, dar fără a recurge la forța de constrângere. Pentru justificarea legitimității de comandă exercitată de guvernant există mai multe teorii. Max Weber identifica trei tipuri de legitimare a puterii în numele căreia liderul exercită dominația: calitățile personale ale liderului (dominația charismatică); tradiția (dominația este acceptată de populație ca un obicei intrat în conștiința publică); legală (populația se supune ordinelor și legilor adoptate de autoritățile publice pe care el le-a învestit în mod legal cu atribuții de guvernare). 3) Forma
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
dar fără a recurge la forța de constrângere. Pentru justificarea legitimității de comandă exercitată de guvernant există mai multe teorii. Max Weber identifica trei tipuri de legitimare a puterii în numele căreia liderul exercită dominația: calitățile personale ale liderului (dominația charismatică); tradiția (dominația este acceptată de populație ca un obicei intrat în conștiința publică); legală (populația se supune ordinelor și legilor adoptate de autoritățile publice pe care el le-a învestit în mod legal cu atribuții de guvernare). 3) Forma de stat Conceptul
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
de vedere sociologic, Constituția este un pact social (acord național încheiat între oameni) intervenit între guvernant și guvernați, prin care acestora din urmă li se garantează un summum de drepturi, în schimbul acceptării de către ei a puterii de comandă și a dominației la care sunt supuși de guvernant, fără însă ca acesta să devină tiranic<footnote Respectarea acordului este asigurată printr-o infrastructură instituțională (instituții politice sau autorități publice), organizată pe principiul separației puterilor și al verificării lor reciproce (checks and balances
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
una reciprocă între cele două entități. Nu numai cetățeanul este legat de stat, ci și statul este legat de cetățean<footnote Apartenența nu exprimă un simplu raport de subordonare a cetățeanului față de stat sau, cu alte cuvinte, un raport de dominație exercitat de stat asupra unei persoane. Acest raport există, indiferent de calitatea persoanei care locuiește într-un anumit stat și asupra căreia se exercită prerogativele de comandă. footnote>. Cetățenia română exprimă legătura principală și statornică între statul român și o
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
uman în calitate de ființă socială, apare o problemă complicată de depășit, mai ales pentru economie, unde reflexul condiționat al omologării devenirii ca progres nelimitat ține de amprentarea originară a Iluminismului, și anume a perspectivei teleologice de inspirație materialistă. Dacă în etapa dominației paradigmei mecanice asupra configurării înțelegerii în Economie așa ceva părea natural, în situația reîncărcării metodologice și epistemologice în spectrul complexității predestinarea materialistă ar însemna catastrofa ultimă. Economia este în consecință unui adevărat ultimatum al științificității să se raporteze la complexitate nu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
evicțiuni. Este un subiect (interesant) care merită să-i fie consacrată integral o carte. Ea ar scoate în evidență rolul Bisericii oficiale încă din primele secole ale erei comune în organizarea voluntară, deliberată și programată a eradicării oricărei gândiri anterioare dominației sale temporale sau nesubordonate sistemului său ideologic: distrugerea manuscriselor, incendierea bibliotecilor, persecutarea filosofilor, închiderea școlilor acestora, asasinarea celor recalcitranți - Hypatia constituie în acest sens o figură emblematică - și codificarea juridică (Teodosie, Iustinian) a distrugerii culturii păgâne. La toate acestea ar
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]