49,733 matches
-
fiecare dată. Acum intervine însă ceva nou, o "complicație". Chloé se îndrăgostește de Lăură, pur și simplu, sub impulsiuni safice revelate târziu. La început sunt numai sugestii, aluzii, e stăruința lui Chloé de a vorbi despre "armonia dintre noi", mărturisirea dorinței "de comuniune totală cu mine, vrea să-i mângâi părul, mâinile, gleznele". Repede însă, dând curs firii ei, Chloé renunța la ambiguitate și dă pe fata ce simte și ce vrea, în patetice, dezlănțuite mesaje epistolare presărate peste tot în
Laura si Chloé by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16447_a_17772]
-
Sfinții Vasile cel Mare, Grigorie Teologul, Ioan Gură de Aur etc71. Lăsând la o parte aspectele strict negative ale filosofiei, aceasta venea și cu lucruri pozitive: afirmarea existenței unui singur Dumnezeu, apariția lumii și a omului sub egida unui Demiurg, dorința de cunoaștere a adevărului, binelui și frumosului etc. Apologeții au subliniat faptul că ceea ce a obținut filosofia nu sunt adevăruri absolute, ci deschideri și perspective pentru cunoașterea lui. Iată de ce filosofia are nevoie de superioritatea creștinismului. Ca urmare, apologeții au
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
ci ea primește valența de purtătoare a unui adevăr care o depășește. Neîncadrându-se în categoria auctorială, a operei, ci în cea a mărturiei, textul patristic e cel mai puțin susceptibil de falsitate; el nu vine să alimenteze orgolii sau dorințe ascunse, ci se face oglindă a unor experiențe creștine care, în cele din urmă, sunt compatibile cu traiectoria oricărui creștin 108. Părinții se străduiau mai puțin să placă și mai mult să fie folositori. Ei nu urmăreau fala numelui, nici
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
și de la urechile noastre orice cuvânt al ispitirilor, pentru ca inima noastră să rămână curată 136. Și se purtau așa, răspândind prin toate mișcările sufletești și trupești strălucirea razelor dumnezeiești. Au fost răniți de frumusețea divină și au purtat în ei dorința vieții veșnice 137. Și ca să spunem simplu, s-au făcut încăpători ai lui Dumnezeu întreg și cu totul întregi dumnezei după har așa de mult, încât au fost socotiți că sunt prin toate alt El138. Trăind așa, pace adâncă și
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
chemări la răspundere pentru unele greșeli, aproape de nimic, și atunci cînd este vorba de greșeli - fie ele chiar și presupuse - cari au dus la ciuntirea țării și au pus în joc existența ei chiar, are cineva dreptul să strige împotriva dorinței de a se chema vinovații la răspundere. Este de neînchipuit și strigătele acestea nu pot fi decît o dovadă și mai mult că stabilirea răspunderilor este imperios necesară și că vinovații sunt, nu vinovați presupuși, ci vinovați reali. Strigătele de
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
care l-au făcut pe Tolstoi să noteze, excedat: "Dacă toate fetele sînt drăguțe, nu înțeleg de unde apar atîtea neveste rele". * Ideea lui Lévinas, potrivit căreia copilul ce se naște ca fruct al Erosului nu e decît o travestire a dorinței de Celălalt. Astfel este amendat nu numai Sartre, ci și Hegel care socotea că orice raport erotic se petrece între un stăpîn și o slugă. * Boala: trufia unei căderi fiziologice, care-și poate aroga o doctrină. * Disprețul față de vorbele de
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
la bătrînețe să-și facă ordine în viață, să intre în legalitate cu legăturile ei ascunse sau lăsate incerte. Sluga decide să devină stăpînă cu acte. După ani în șir trăiți cu Domenico Soriano găsește că a sosit momentul căsătoriei. Dorința nu este decît de partea ei. Apelează la un tertip, își înscenează moartea, declanșează compasiunea lui Soriano care oficializează rapid relația cu "muribunda". Furia nemărginită cînd descoperă înșelăciunea nu mai poate fi oprită cu nici un chip. Acțiunea Filumenei determină brusc
Luptă și spectacol by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16473_a_17798]
-
de pușcărie (e vorba de un traseu inițiatic, o inițiere eșuată, cum vom vedea). Candid nu reușește însă să-l întâlnească și, înainte de a se întoarce acasă, are un vis în care fostul său profesor din Genopolis, Napocos, persiflează tragicomica dorință a Moșului de a reface, simbolic (cu ajutorul unui fier de plug) legătura dintre propria țară și Europa, condamnând totodată lașitatea și nepăsarea Occidentului. Semnificația visului e cât se poate de clară, pecetluind destinul celor doi eroi. În ultima parte, cuplul
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
chip contrastant: în timp ce Oedip rostește un discurs de cuceritor și războinic, având vocația învingătorului, Oreste are o fire mai lirică și mai ezitantă. Concepute în contrast, sunt și cele două "mediatoare îndrăgostite" adică Electra, sora lui Oreste, care-i întreține dorința de răzbunare și îl îndeamnă să-și ucidă mama trădătoare, și Sfinxa, care, obosită de a pune mereu întrebări, îi sugerează lui Oedip răspunsul care o va ucide. În Teba, Oedip-salvatorul va ajunge repede la descoperirea adevărului despre sine prin
Armonii româno-franceze by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16491_a_17816]
-
ca secerate se rup în două alunecă pe/ firele de înaltă tensiune eu/ le-am chemat" Sinceritatea impudică a lui Alexandru Matei nu ține, ca la alți poeți din generația sa, de lipsa de onoare, ci este expresia ultimă a dorinței de autenticitate. * Ambii poeți, și Zamfira Zamfirescu, și Alexandru Matei, își fac intrarea în lume prin arcul de triumf al unor prefețe semnate de Al. Cistelecan. Nu este o întâmplare. De multă vreme, criticul din Târgu-Mureș (de fapt, din România
Nume noi în poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16501_a_17826]
-
sau social, la sensibilități lingvistice. Mă-ndoiesc uneori că în zilele noastre copiii mai citesc cu plăcere basmele tradiționale, că visează la zîne și se tem de balauri, că mai cred în miracole (altele decît cele științifico-tehnice), în împlinirea oricărei dorințe, prinți salvatori și animale cuvîntătoare. Succesul uluitor al romanelor din seria Harry Potter nu demonstrează decît aparent contrariul, căci puștiul cu ochelari trăiește, într-adevăr, cu capul în nori, dar cu picioarele e pe pămînt, alături de o mătușă haină și
Parabola micului prinț by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16515_a_17840]
-
vocii sale de bariton liric la caracteristicile muzicale ale personajului: un grav penetrant care să-i asigure fundamentul, o culoare sonoră întunecată - "voce neagră" - o vocalitate arogantă, metalică și totuși mlădioasă, într-un cuvînt, ceea ce se cheamă un "Heldenbariton". În dorința sa de a se apropia de această imagine sonoră, Barnea forțează, pierde din vedere legato-ul făcînd fraze colțuroase, iar gravele nu se aud; doar atunci cînd cîntă respectînd natura vocii sale, în pasajele lirice sună foarte frumos. Cristiana Popescu
Redescoperirea unui teritoriu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16527_a_17852]
-
nociv și iresponsabil. E drept însă că succesul unui asemenea discurs presupune și un electorat pe măsură, orbit de resentimente și acționînd mai ales sub formă de reacție afectivă, refuzînd 'uzul rațiunii', discernămîntul lucid și realist între posibilități (social-istorice) și dorințe personale (care, nu arareori, vin în contradicție cu cele ale ansamblului societății). Din păcate, în viața socială și politică românească a ultimului deceniu au prevalat - contraproductiv - reacțiile și atitudinile visceral-afective asupra deliberării calme și responsabile și a deciziilor circumstanțial realiste
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
de 26 de ani pînă a ajunge, în septembrie 1914, rege al României. Și, spre nenorocul lui, s-a urcat pe tron într-un greu moment de cumpănă, la o lună după celebrul Consiliu de Coroană care a decis - împotriva dorinței unchiului său, regele Carol - păstrarea țării în neutralitate. În cei doi ani grei ai neutralității a aprobat politica primului său ministru Ion I.C. Brătianu, acceptînd (și sub influența, adeseori decisivă, a reginei Maria) să îndrepte, în liniște, lucrurile spre o
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
Andreea Deciu Într-un interviu dat cu ani în urmă, Susan Sontag, pe atunci încă prea puțin cunoscută publicului american, declara că dorința ei supremă este de a deveni ceea ce francezii numesc ecrivain, scriitor care scrie despre orice. Judecînd după diversitatea cărților sale -eseuri despre interpretare literară, fotografie, imaginația pornografică, Sida, dar și romane și piese de teatru - Sontag și-a atins scopul
O Europă interioară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16563_a_17888]
-
fel de punte afectivă între toți cei din jurul ei. Maryna nu există decît alături de cei care o cunosc și o iubesc, sau dimpotrivă detestă. Înainte de a fi un subiect cunoscător și apt de trăiri și aspirații personale, ea este obiectul dorinței și gîndirii celorlalți. America, ca topos al depărtării și înstrăinării, nu numai că nu o ajută să fugă din ea însăși, dar chiar o obligă să se descopere și să se accepte așa cum e. Romanul e valoros mai ales prin
O Europă interioară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16563_a_17888]
-
Pe o seară-ți vinzi pe totdeauna,/ Scrisul și renumele postum./ Te vor da uitării-adînci: icoana-ți/ Fi-va cartea moartă în sertar./ Nici o stradă numele tău, Anna,/ N-o să-l poarte, nici un stih măcar." Imortalitatea a cîștigat chiar împotriva dorinței poetei. O stradă din Odessa, orașul din apropierea locului ei de naștere, se numește Anna Ahmatova. Și, parcă pentru a-i da posibilitatea să-și transmită mesajele interstelare de care vorbește în multe din poeziile sale, două cercetătoare de la Observatorul astronomic
Întîlnirea dintre Anna Ahmatova si Isaiah Berlin by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16546_a_17871]
-
care, însă, îi va aminti toată viața de trauma prin care a trecut, este un act suprem de responsabilitate, dar și o încercare personală de a anihila, împreună cu diferențele rasiale cărora li se datorează această experiență, și propria-i suferință. Dorința ei de a fi o mamă bună este o metaforă a credinței în posibilitatea de a transforma răul în bine, conflictele în dragoste, moartea în viață. Scopul principal al autorului e de a exprima cu toată sinceritatea o experiență de
"Disgrace" de J. M. Coetzee by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/16565_a_17890]
-
de oamenii altor secole și ai altor civilizații. Felul în care ne dorim anumite lucruri, energia pasiunilor, aspirațiilor și ambițiilor noastre, chiar a celor absurde, lipsite de logică sau rațiune, ne definește ca indivizi și ca oameni. A avea o dorință este un fenomen exterior nouă. Obiectul dorinței mele se află undeva în afara mea, pot avea o dorință așa cum pot avea un spasm, fără ca în felul acesta să fiu implicat direct și personal, așadar dincolo sau mai presus de voința mea
Cine sîntem cu adevărat by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16582_a_17907]
-
civilizații. Felul în care ne dorim anumite lucruri, energia pasiunilor, aspirațiilor și ambițiilor noastre, chiar a celor absurde, lipsite de logică sau rațiune, ne definește ca indivizi și ca oameni. A avea o dorință este un fenomen exterior nouă. Obiectul dorinței mele se află undeva în afara mea, pot avea o dorință așa cum pot avea un spasm, fără ca în felul acesta să fiu implicat direct și personal, așadar dincolo sau mai presus de voința mea. Dar, ne atenționează Frankfurt, în clipa în
Cine sîntem cu adevărat by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16582_a_17907]
-
aspirațiilor și ambițiilor noastre, chiar a celor absurde, lipsite de logică sau rațiune, ne definește ca indivizi și ca oameni. A avea o dorință este un fenomen exterior nouă. Obiectul dorinței mele se află undeva în afara mea, pot avea o dorință așa cum pot avea un spasm, fără ca în felul acesta să fiu implicat direct și personal, așadar dincolo sau mai presus de voința mea. Dar, ne atenționează Frankfurt, în clipa în care eu optez pentru o anumită dorință, pe care astfel
Cine sîntem cu adevărat by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16582_a_17907]
-
pot avea o dorință așa cum pot avea un spasm, fără ca în felul acesta să fiu implicat direct și personal, așadar dincolo sau mai presus de voința mea. Dar, ne atenționează Frankfurt, în clipa în care eu optez pentru o anumită dorință, pe care astfel o incorporez identității mele, dorința aceea devine a mea în sensul complet al termenului. Eu pot ezita între mai multe dorințe, pot anticipa mai multe decizii posibile, dar fiecare decizie pe care o întrezăresc deschide în mine
Cine sîntem cu adevărat by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16582_a_17907]
-
spasm, fără ca în felul acesta să fiu implicat direct și personal, așadar dincolo sau mai presus de voința mea. Dar, ne atenționează Frankfurt, în clipa în care eu optez pentru o anumită dorință, pe care astfel o incorporez identității mele, dorința aceea devine a mea în sensul complet al termenului. Eu pot ezita între mai multe dorințe, pot anticipa mai multe decizii posibile, dar fiecare decizie pe care o întrezăresc deschide în mine orizonturile unei posibile ființe, îmi definește "contururile" ca
Cine sîntem cu adevărat by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16582_a_17907]
-
de voința mea. Dar, ne atenționează Frankfurt, în clipa în care eu optez pentru o anumită dorință, pe care astfel o incorporez identității mele, dorința aceea devine a mea în sensul complet al termenului. Eu pot ezita între mai multe dorințe, pot anticipa mai multe decizii posibile, dar fiecare decizie pe care o întrezăresc deschide în mine orizonturile unei posibile ființe, îmi definește "contururile" ca fiind o persoană anume. Iar cînd într-adevăr iau o decizie se cheamă că am stabilit
Cine sîntem cu adevărat by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16582_a_17907]
-
ceea ce părem a fi, în ochii celorlalți și ai noștri. Harry Frankfurt a fost acuzat de naivitate. I s-a reproșat că descrie un om utopic, o făptură ideală, aflată în permanent echilibru cu sine, aptă să distingă oricînd între dorințele care o reprezintă cu adevărat și cele iluzorii sau efemere, capabilă să ia decizii ferme și inteligente. Nu inteligente în sensul absolut al cuvîntului, ci adecvate sieși și momentului la care sînt luate. Nimeni nu i-a reproșat însă că
Cine sîntem cu adevărat by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16582_a_17907]