2,240 matches
-
de violență fizică În același mod. Acest tip de confruntare sau de conflict are Însă o altă semnificație. Ele nu mai sunt simple acte combative, expresie a unor instincte agresive primare, ci capătă caracterul sublimat al luptei. Orice luptă (turnir, duel, război etc.Ă este o conduită simbolică complexă, ritualizată, În care violența, desfășurată după anumite regului, devine instrument, nu scop În sine. Ea devine o datorie de onoare care urmărește, dincolo de aspectele formale ale confruntării, obținerea unei reparații morale a
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Micu, „Marele singuratic”, „Scânteia”, 1972, 9 137; Matei Călinescu, Farmecul literaturii, RL, 1972, 31; Al. Piru, Perspectivă critică, RL, 1972, 32; Gheorghe Grigurcu, Clasicismul operei lui Marin Preda, F, 1972, 8; M. Nițescu, Un realist modern, VR, 1972, 8; Caraion, Duelul, 329-353; Ciobanu, Panoramic, 113-126; Munteanu, Opera, 180-205; Protopopescu, Volumul, 161-182; Vlad, Convergențe, 306-319; Al. Piru, „Risipitorii”, RL, 1973, 2; Nichita Stănescu, Marin Preda - scriitor contemporan, ARG, 1973, 10; Andriescu, Disocieri, 251-260; George, Sfârșitul, I, 286-289, III, 240-249; Florin Mugur, Convorbiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
EXERCIȚIUL A.2. Iată trei extrase diferite din același roman de Maupassant, Bel-Ami*, care descriu un peisaj văzut și comentat de către eroul romanului, în trei momente importante din viața sa: a) moartea prietenului său, b) prima sa căsătorie, c) un duel. Știind că fiecare din aceste descrieri de peisaj este asociată unuia din aceste episoade, precizați pe ce indicii vă bazați pentru a opera punerea în relație: tema descrierii, situarea temporală (momentul zilei, anotimpul), conținutul expresiv al asimilărilor metaforice. Văpaia asfințitului
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Păreri, 240-243; Felea, Dialoguri, 226-237; Felea, Reflexii, 116-121; Sorianu, Glose, 134-137; Rusu, Utopica, 203-207; Nicolae Manolescu, Poezia sentimentală și ironică, CNT, 1970, 26; Ion Pop, „Orologiul”, ST, 1970, 8; Constantin, Despre poeți, 116-119; Felea, Poezie, 138-144; Sorianu, Contrapunct, 100-102; Caraion, Duelul, 155-159; Ciobanu, Panoramic, 52-59; Grigurcu, Teritoriu, 219-225; Călinescu, Fragmentarium, 121-123; Poantă, Modalități, 232-235; Raicu, Structuri, 358-361; Ciobanu, Critica, 73-78; Cristea, Un an, 124-127; Felea, Secțiuni, 7-11, 217-222, 412-414; Petroveanu, Traiectorii, 244-253; Tomuș, Istorie, 231-236; Barbu, O ist., 230-238; Piru, Poezia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
în consecință: prim-planuri asupra jucătorilor, lovituri impresionante, nimic nu este precupețit pentru a îi arăta telespectatorului perspectiva unei întâlniri istorice. Montajul imaginilor și a vocii în off a făcut adesea să pară că este vorba despre meciul meciurilor: un duel între doi jucători excepționali, care vor încerca să câștige confruntarea și să-și arate talentul. Talentul jurnalistului este cu siguranță de netăgăduit: reușește să dea impresia unei confruntări epocale și să stârnească curiozitatea telespectatorului. Însă apoi vine meciul și cum
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
acționează neobosit, sprijinind cauza socialiștilor. Deținând informații compromițătoare despre ministrul justiției, Șerban Saru Sinești, el declanșează o campanie violentă, solicitândui demisia. Se acutizează astfel un conflict politic, dublat de un conflict de principii și de valori, reliefat ca un adevărat duel verbal între Gelu și SaruSinești (Actul III, Tabloul X). Gelu îi dezvăluie oponentului său că, întro scrisoare primită de la Maria, soția lui Sinești și amanta lui Gelu, se dezvăluie o crimă. Sinești pare so fi ucis pe doamna Manitti, bătrâna
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
limbajele scenice moderne. Astfel, spațiul scenic - acțiunea piesei se petrece preponderent în redacția ziarului Dreptatea socială din București - este simbolizat ca spațiu public al dezbaterilor, al confruntărilor de idei (panoplia de scrimă, cu floretele încrucișate este o metaforă scenică a duelului de opinii), în mai 1914, pe durata a trei zile. Cele trei unități temporale determină o compoziție dramatică în spirală: fiecare act urmărește evoluția eroilor dea lungul unei zile, fiecare zi aducând revelații succesive în conștiința eroului. Totalizând 12 tablouri
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
nu izvorăște nicidecum din considerații raționale fie ele oricât de morale ci exclusiv din sentimentul cald al înclinației naturale". (Lorenz, 1998, p. 271) De altfel, referindu-se la animale, Konrad Lorenz vorbește și de comportamente analoge moralei, citând așa-zisele dueluri dintre exemplarele aceleiași specii, care par a se derula după "reguli" respectate de ambii combatanți, cu scopul de a-l proteja pe învins (în acest sens, un rol central îl joacă mecanismele de inhibare a agresivității). Raționând în sens opus
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
a se rupe de o parte din ființa sa, de cei din jur sau de viața sa. Este, de altfel, arma de sacrificiu prin excelență. Sabie, spadă Spada este arma eroilor antici și contemporani (Tezeu, regele Arthur, Zorro). Ea evocă duelul, călătoria inițiatică a cavalerului sau a prințului ori lupta nobilă a sfântului. Visul pune fără îndoailă în joc tematica onoarei și a demnității. Lupta ce trebuie dusă este interioară, chiar spirituală. Încă din Antichitate, sabia este atributul dreptății. Și în
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
2003. Traduceri: Hilde Domin, Numai o floare ca sprijin, București, 1978. Repere bibliografice: Martin, Poeți, I, 239-244; Mincu, Critice, I, 170-173; Martin, Generație, 62-71; Constantin, Despre poeți, 195-201; Felea, Poezie, 94-99; Munteanu, Opera, 232-236; Popa, Dicț. lit. (1977), 437; Caraion, Duelul, 115-117; Grigurcu, Teritoriu, 204-209; Stănescu, Poeți, 37-39; Raicu, Structuri, 362-367; Poantă, Modalități, 115-119; Petrescu, Scriitori, 152-154; Cândroveanu, Alfabet, 174-178; Ungheanu, Arhipelag, 251-253; Mincu, Poezie, 113-122; Negoițescu, Engrame, 108-111; Piru, Poezia, II, 253-256; Barbu, O ist., 137-140; Laurențiu, Eseuri, 185-191; Raicu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
septembrie/11 octombrie 1866 lui Mihai Eminescu i se tipărește poezia Asta vreu, dragul meu, cel de-al șaptelea text publicat după debutul în „Familia”. Scriitorului bănățean Iulian Grozescu îi aparțin scurte scrieri în proză și balada Ioan Cotoară sau Duelul. Genul dramatic este reprezentat doar de comedia în versuri Un candidat pentru Dieta din Pesta în mijlocul alegătorilor săi, iscălită cu pseudonimul Frunză Verde. Deseori articolele și versurile satirice care vizează direct anumite chestiuni sociale sau naționale sunt asumate cu pseudonime
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290338_a_291667]
-
toată scumpătatea."), lui M. Dragomirescu îi solicită exigență maximă față de tipografi ("Mă rog voă, luați seama să nu confunde zețarul trăsurile de unire din cuvintele compuse [...] cu pauzele de puncuație dintre propozițiuni."), îi face observații la obiect după publicarea fabulei Duel ("...cu părere de rău bătrînească am constatat [...] o mare greșală de punctuație.") sau în legătură cu propria-i exprimare: "Ai făcut în numărul de la 15 ian. o greșală de limbă; ia seama: simbol face pluralul simboluri nu simboale...". A mai avut o
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cu Anton a colaborat o întreagă perioadă însă relațiile s-au deteriorat pînă la limită în urma unei polemici publice și efectele acesteia sînt dezvăluite în articolul În chestie personală publicat în revista Moș Teacă (1895) după ce Caragiale apare într-un duel ca martor al agresorului: "Noi doi am avut de curînd o polemică, din care fiecare pretindea că el a fost victoriosul. Afacerea din urmă dovedește și naivilor că loviturile mele au pătruns adînc de tot și au avut efect să
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
un prétexte à parures, un objet à orner: ce n'était plus un objet à aimer" [Maupassant, Notre coeur, p.209]. Receptarea Parizienei se produce în funcție de gen, fiind un subiect permanent de conversații, de dispute, de referință, de admirație, de dueluri, de ecouri, de amintiri: "Leș hommes s'emparent de șes gestes, de șes regards, de șes moindres paroles pour s'en faire des trophées. Leș femmes lui dérobent la forme de șa robe, la coupe de son chapeau, la couleur
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
romanesque, suffisent souvent pour mettre une femme à la mode et l'y maintenir pendant de longues années" [Girardin, t.II, 1986, p.572]. Pariziana este centrul în jurul căruia se învârte întreaga societate, întreg Parisul 134, ea este motivul organizării duelurilor și pierderii averilor. Ea este un răspuns la problema căutării sensului vieții, o contribuție la metafizica dragostei: "Car ici chaque femme est un roman, constată Walter Hasenclever 135 în notele sale despre Paris. (...) Elle est le centre autour duquel tout
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
est tout" [Girardin, 1986, p.572], este caracterizată de Flaubert într-o scrisoare către Georges Sand că falsă: "Tout était faux: faux réalisme, fausse armée, faux crédit et même fausses catins (...) tout geste se traduit en să propre parodie: faux duel, faux art, faux amour" [apud Brombert, p.103, subl.n.]. Lumea lui Frédéric este dezvăluită, strat după strat. Peste tot domnesc falsul și aparențele. Un critic a spus cu multă înțelepciune: "Altădată, personajele adevărate se agitau în decoruri false; astăzi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
social și privat din toate timpurile dictează un anume tip de pattern comportamental, spațial, genurial. Românul, foiletonul, teatrul secolului al XIX-lea tratează toate dilemele legate de femeie de pe pozițiile moralei burgheze dominante. Spre deosebire de ocupațiile masculine, măi dinamice (război, revoluții, dueluri, curse de cai, jocuri de pierzanie etc), cele feminine sunt statice și, de aceea, destul de monotone. Femeile au alte ocupații decât cele ale bărbaților, care urmăresc alte scopuri: banii, puterea, gloria, ambiția, jocul, știința, orgiile, cafenelele, vânătoarea. Dacă o femeie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
farmecul ei, aventură este o formă a trăirii frenetice și o deschidere spre necunoscut. Ea se caracterizează printr-o anumită tensiune a sentimentului de viață și, uneori, printr-un risc maxim. Neputând inspiră sentimente adevărate, pare disproporționat prețul plătit prin dueluri și sinucideri 312. Aventură este interesantă prin așteptarea unei schimbări: "attendant, pour se donner leș soucis d'un changement, de rencontrer quelque aventure extraordinaire" [Zola, La Сurée, p.163]. Femeia pariziana se caracterizează prin nesăbuința aventurii. Pariziana flirtează mai virtuos
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
luptă 316. Pentru contesă de Gulleroy preocuparea de a plăcea devine sensul vieții, o luptă care îi mobilizează toate eforturile 317, o face să-și calculeze și simulează intențiile. Proiectele de seducere ale Clorindei și ale lui Rougon sunt un duel al ambițiilor. Clorinde visează să-l seducă pe Rougon cu orice preț318. Rougon formulează pentru sine, într-un sfârșit, ceea ce nu-l poate lăsa indiferent: "Cette Clorinde était vraiment une fille très séduisante" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.101
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
n.]. 241 O putem califica că aventuriera și imprevizibilă. "Des gaietés nerveuses la prenaient, dés caprices prodigieux, dont s'entretenaient leș journaux, en la désignant par șes initiales. Ce fut à cette époque qu'elle voulut sérieusement se battre en duel, au pistolet, avec la duchesse de Sternich, qui avait, méchamment, disait-elle, renversé un verre de punch sur să robe; îl fallut que son beau-frère le ministre se fâchât" [Zola, La Сurée, p.293]. 242 "Elle s'intéresse à beaucoup de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
măsură justificată, pentru că în primii ani după reîntoarcerea de la studii «francezii» și «nemții» formau două tabere rivale, care își disputau întâietatea, din dorința de a face să predomine ideile aduse din țările în care își făcuseră educația. Din acest motiv, duelul, de cele mai multe ori provocat pueril, era la ordinea zilei” (D. Ivănescu, Alexandru Ioan Cuza în conștiința posterității, Junimea, Iași, 2001, p. 25). Fapt la fel de interesant, aceste dueluri au încetat destul de repede. Vasile Alecsandri însuși ne explică de ce: la reconcilierea dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
predomine ideile aduse din țările în care își făcuseră educația. Din acest motiv, duelul, de cele mai multe ori provocat pueril, era la ordinea zilei” (D. Ivănescu, Alexandru Ioan Cuza în conștiința posterității, Junimea, Iași, 2001, p. 25). Fapt la fel de interesant, aceste dueluri au încetat destul de repede. Vasile Alecsandri însuși ne explică de ce: la reconcilierea dintre „francezi” și „nemți” au contribuit „timpul, relațiile sociale din zi în zi mai strânse, comunitatea de aspirări către același viitor” (apud D. Ivănescu, op. cit., p. 26). Pornind
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
timpul, relațiile sociale din zi în zi mai strânse, comunitatea de aspirări către același viitor” (apud D. Ivănescu, op. cit., p. 26). Pornind de la această fascinantă poveste, se poate scrie chiar o istorie a României, ritmată și structurată de alternanța dintre „duel” (în sens larg) și reconciliere. Cu alte cuvinte, o istorie a războaielor noastre culturale. 6. Vezi Sorin Adam Matei, Boierii minții. Intelectualii români între grupurile de prestigiu și piața liberă a ideilor, Compania, București, 2004. Cartea - începând cu unele părți
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
care asigură succesul la public lipsea însă din milicierul lui Drăgan : violența. În B.D. nu se trage cu arma. Și atunci, Sergiu Nicolaescu mută cadrul în România anilor ’40, unde „foștii”, legionarii și bandiții erau o bună justificare pentru nenumărate dueluri cu pistolul sau pușca-mitralieră ale eroului pozitiv. În Cu mâinile curate, omul legii, comisarul Miclovan, poate fi chiar ucis în final și banditul Semaca poate să scape, evenimente de neimaginat în Aventuri la Marea Neagră sau B.D., unde se trăiește în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
The Direct Marketing of Politics, Chatham, New Jersey, Chatham House, Publ., 1988. 43 L. Sabato, The Rise of Political Consultants, New York, Basic Books, 1981. 44 Pentru o aplicare în viața politică franceză, cf. D. Muzet, M. Darrigrand, " Médiascopie d'un duel", in Journal des Elections (2), 1988. 45 F. Gazier, J.-F. de Leusse, " La Commission des Sondages face à l'élection présidentielle de 1988", Pouvoirs, 48, 1989. 46 În septembrie 1989, 57% din persoanele chestionate considerau nefastă publicarea numeroaselor sondaje
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]