2,902 matches
-
câmpii, s-a pierdut și nu mai știa merge acasă. Apoi ce să facă? Și dă-i încoace, dă-i încolo, prin păduri neumblate de nimeni. Și cum mergea, când a fost odată află o căsucă mică acolo, într-o dungă de pădure”402. Trecerea prin cele două tipuri de relief nu lasă nici o îndoială că se parcurge un proces de înălțare a ființei prin pierderea fragilității umane. Întâlnirea cu casa mitică, punct terminus al căutării, se face printr-o rupere
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o utilitate socială constituie o fază anterioară în ierarhia capacităților pe care trebuie să le dovedească eroul. În balada Cea fată de frânc I (20) mireasa potențială cere mult: „de-o vie pe mare,/ Cu nouă răzoare,/ Cu aracii-n dungi,/ Cu strugurii dulci,/ Cu aracii obli,/ Cu strugurii negri,/ Jur-prejur de vie/ Gutui și lămâie,/ Iară la prilaz/ Doispre’ce năranz,/ Fi-v-ar de miraz;/ La mijloc de vie/ De-o lină fântână/ Cu apă sălcie”. Lumea arhetipală conține
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sunt fântâni și canale cu apă, atracția tuturor copiilor. Nenumărate cupluri se plimbă în răcoarea serii, toți îmbrăcați cu o anumită eleganță și decență. Admir bărbații ce merg drept, cu privirea înainte, cu o noblețe tipic spaniolă, cu pantaloni la dungă sau casual, cămașă și un pulover aruncat cumva peste umăr, la braț cu soțiile sau iubitele lor. Așa se - lasă seara și mă retrag la han unde la ora 22.30 se dă stingerea. Catedrala din Burgos Hontanas, 30 iulie
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
spațiu de civilizațe carpatină, care respira încă viu după tiparul lui originar de la începutul lumii, așa cum am mai prins alacul, "grâul sfânt" din colinzi, Coborât-o coborât/ Dumnezeu pe-acest pământ/ Printre holde de grâu sfânt, cu bobul în trei dungi, care creștea spontan în poienele codrilor, sau mărul oarzân, timpuriu, care creștea și el în sălbăticia începutului lumii, cu dulceața lui uluitoare, pe dealuri și munți, De-aș muri primăvara/ Păsările m-ar cânta/ Vântuțu m-ar legăna/ Rândunele m-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
noi să ieșim în oraș, spunea că-i cărare. Acolo era șoseaua aia internațională și spunea că sunt străini și să nu ne vadă pe noi, militarii. Iar, când ieșeam, gheata era gheată, dată cu cremă, lustruită, pantalonul era cu dungă. Știți cum făceam dungile la pantaloni ? Știți ? I. A.: Cu banul. Ș. B: - Nu, nu, dungile la pantaloni ? Îi așezam, drept și-i puneam sub cearșaf, cu-o seară-nainte și dormeam pe ei și ieșea o dungă..., așa, ca
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
oraș, spunea că-i cărare. Acolo era șoseaua aia internațională și spunea că sunt străini și să nu ne vadă pe noi, militarii. Iar, când ieșeam, gheata era gheată, dată cu cremă, lustruită, pantalonul era cu dungă. Știți cum făceam dungile la pantaloni ? Știți ? I. A.: Cu banul. Ș. B: - Nu, nu, dungile la pantaloni ? Îi așezam, drept și-i puneam sub cearșaf, cu-o seară-nainte și dormeam pe ei și ieșea o dungă..., așa, ca s-arate a dungă
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
că sunt străini și să nu ne vadă pe noi, militarii. Iar, când ieșeam, gheata era gheată, dată cu cremă, lustruită, pantalonul era cu dungă. Știți cum făceam dungile la pantaloni ? Știți ? I. A.: Cu banul. Ș. B: - Nu, nu, dungile la pantaloni ? Îi așezam, drept și-i puneam sub cearșaf, cu-o seară-nainte și dormeam pe ei și ieșea o dungă..., așa, ca s-arate a dungă, că altfel nu ieșeai pe poartă, când era duminica, să poți ieși
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
era cu dungă. Știți cum făceam dungile la pantaloni ? Știți ? I. A.: Cu banul. Ș. B: - Nu, nu, dungile la pantaloni ? Îi așezam, drept și-i puneam sub cearșaf, cu-o seară-nainte și dormeam pe ei și ieșea o dungă..., așa, ca s-arate a dungă, că altfel nu ieșeai pe poartă, când era duminica, să poți ieși în oraș. Deci, pe noi ne-a călit, efectiv, școala asta profesională, ne-a făcut oameni. Că mulți au plecat din timpul
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
dungile la pantaloni ? Știți ? I. A.: Cu banul. Ș. B: - Nu, nu, dungile la pantaloni ? Îi așezam, drept și-i puneam sub cearșaf, cu-o seară-nainte și dormeam pe ei și ieșea o dungă..., așa, ca s-arate a dungă, că altfel nu ieșeai pe poartă, când era duminica, să poți ieși în oraș. Deci, pe noi ne-a călit, efectiv, școala asta profesională, ne-a făcut oameni. Că mulți au plecat din timpul școlii. N-au suportat, n-au
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
trei stâlpi la diferite adâncimi spre cunoașterea tuturor că ultimul stâlp atingea limita extremă pănă unde se puteau aventura înotătorii; dincolo, era pericol de moarte, fiindcă intrai într-un curent puternic, irezistibil care se distingea chiar de pe mal ca o dungă lată, albastră; ai fi zis un fluviu care curgea prin mare paralel cu malul. Se înțelege că eu, care înotam ca o rață de plumb, nu înaintam, nici pănă la stâlpul întâi, ci mă lăfăiam în apă la o adâncime
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și, deși soarele asfințise și umbrele nopței începeau a se rădica de la poalele munților spre vârfuri, totuși stăteam nemișcați acolo, duși pe gânduri, cu inima strânsă și cu ochii închipuirei ațintiți asupra trecutului. Nu se mai vedea acum decât o dungă subțire roșietică la apus, semn că împaratul zilei plecase din meleagurile noastre, iar în partea opusă luna în crai nou se ivise ca o secure pe ceri, amintitoare securei care odinioară a săcerat multe capete de creștini pe pământul de sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cauți să-ți asiguri un avantaj moral. Voi jucați cu Tarabă, noi jucăm contra vântului, zici, și numitul Tarabă se tuflește, iar tu înveți ca scriitor ceva nou despre forța cuvintelor. Începi să ai respect pentru aceste vorbe într-o dungă. Pentru că ele îți aduc notorietate și îți dau o anume forță. Mă rog, pe vremea aceea nu pot spune că eram mare vedetă. Eram doar „al lu’ profesoru’“. Nu-mi aparțineam. Uneori eram strigat și cu numele meu. Rar. Numele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
la ureche: — Degeaba, bă! n-o s-ajungem la nimic decât numai prin muieri! Maximă Înțeleaptă, pe care Nae - filozoful și profesorul de mai târziu al unei generații - a și urmat-o În pragul ascensiunii sale uluitoare, șifonându-și pantalonii cu dungă impecabilă la picioarele adipoase ale „prințeselor“ la menopauză; iar eu, rămâ nând toată viața mea un diletant cu inimă iubeață de licean, scoțând din minți fetele tinere și proaste, care și-au legat apoi viața de a mea (alt prost
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
subofițeri de administrație, cu mici negustori sau meseriași, cum am văzut atâtea. Când ne pri meau „la odaie“, cum se spunea, pe noi, liceenii, chemându-ne cu dulci alintări materne („Vin’ la mama, școlerule!“), flatate grozav de șepcile noastre cu dungă de „curs superior“, ni se aban donau, dragele de ele, și ne că deau În brațe hohotind de plâns ca niște proaste („Tu ești Emi nescu al meu!“, Îmi spunea una când o mângâiam pe frunte). Ei, dar până să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
N-am cum, în sensul că trebuie să înțelegi singur. Tu singur trebuie să fixezi o concluzie, mie nu mi-e îngăduit să-ți spun și degeaba ți-aș spune, nu ți-ar folosi la nimic. Cu această explicație în dungă, Truman consideră subiectul închis și ne propune: -Haideți să vă povestesc ceva foarte amuzant... M-am convins deja de firea lui, nu numai că nu e mut ca toți condorii, dar e chiar guraliv, palavragiu: îi place nemaipomenit să bată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Ilașcu nu este aici alături de mama sa. știu că oamenii sunt mai bogați și mai săraci, dar cred că cea mai mare bogăție a oamenilor, nu este cea pe care o puteți vedea prin case sau prin bani. Doar prin dunga, adâncimea cărărilor pe care le lasă în conștiința consătenilor, a neamului în întregime. Cred că această femeie, Natalia Ilașcu, cu soțul ei, ștefan Ilașcu, au făcut ceea ce pe parcursul anilor dumneavoastră nu ați văzut, nu ați știut, fără să fi ascultat
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
și iarăși se explică. „Ce ești matale?“, îl întreabă vădind multă înțelegere pentru cazuri grefierul. „Poet“, răspunde acesta. „Poet, poet, asta vedem și noi, că aici doar nu vin scafandri, dar ce fel de versuri scrii? Clasice, albe, verzi, cu dungi?“ La rubrica „Genul literar preferat“, ochelaristul a scris „masculin“ și „poezi“. În alt hol, un juriu cu douăzeci și șapte de membri și cinci supleanți citește și aprobă la timp și în bune condițiuni cererile. Nu înainte însă de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
una dintre ferestrele de la etajul opt e o pată mare. Când se înnorează, e maro, când iese soarele, e verde. Din această cauză, unii sunt de părere că Sfânta cu Pruncul e verde, alții maro. „În Pantelimon - oftează baba - avea dungi.“ Bețivul a dispărut, unii îl zăresc făcând semne pacifiste printre tramvaie și camioane, dar dacă e același bețiv sau altul e greu de spus. „Uite pe cine-l apără Dumnezeu - exclamă cu ciudă o gospodină, care trage după ea un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
mască ce atenua accidentele feței, asemenea unui ciorap de mătase tras peste cap, menit să estompeze plinurile și golurile și să ascundă lipsa părului. Pesemne, fusese ras înainte de autopsie, pentru că avea calota craniană retezată, dar la locul ei, vădind doar dunga subțire a despicăturii. A fost scos ușor, curat, asemenea unui nud de Pietà, și culcat în coșciugul cel nou, pe fundalul căruia întinsesem giulgiul albastru. și, după ce a fost învelit, am presărat peste dânsul cele dintâi flori ale primăverii, pe
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
1. și, mult mai târziu, am alcătuit în așa fel un colaj de cuvinte decupate din ziar încât pietrele mele de râu, cele adevărate, se întrezăresc din cele născocite: în miez de zi Heinrich ieși de la serviciu pe șest în dunga vântului o pasăre cânta sus peste râu înfiptă sta o aluniță-n cer din stâlp se clătina o sârmă semănând cu cusătura de la pantalon pre pietre călcând el umplea nădrag și veston pe-alese cu pietricele mai mari ca grindina
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
că-mi bat joc de el (deși nu spusesem nimic) și a adoptat un ton aparent degajat. A luat între degete și și-a ridicat vârful cravatei așezându-l pe masă lângă pahar, l-a privit de parcă ar fi numărat dungile, apoi a spus ca și când ar fi vrut să mă împace cu ceva: „În regulă, bine și-așa, te băgăm noi la apă. Până la fund“. Apoi a luat paharul de pe masă și o dată cu el și vârful cravatei, care i-a căzut
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
rupt plicurile, le-am azvârlit în closet, am tras apa, iar scrisorile le-am strecurat sub o țeavă ruginită. Când m-am întors, femeia-samovar încă mai stătea la geam. M-am întins în pat și-am numărat iar și iar dungile de pe spatele puloverului ei - de fiecare dată erau douăzeci și unu în cap -, până ce femeia a intrat în compartiment și s-a dezbrăcat. M-am întors cu fața la perete și când, după un timp, am privit-o iarăși, tocmai trăgea pe ea, peste
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
cumva să-mi atingă ochii și gura. Ce spunea mama era întrucâtva mai complicat: „Podeaua n-ai șters-o așa cum ți-am spus, mai întâi cu o cârpă udă, apoi cu una umedă, apoi cu una uscată. E plină de dungi, n-ai șters-o decât cu cârpa umedă, ai fost șleampătă, ai vrut să scapi mai iute de treabă. Chiar crezi că nu se vede, nu te gândești nici un pic la Cheia cerului?“. Bineînțeles că mă gândeam la ea, și
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
naivitatea și ipocrizia mediului universitar occidental, rupt total (cel puțin în eșaloanele superioare) de realitatea vieții. (Pasaj adăugat ulterior: L-am întâlnit pe Arif cu totul și cu totul întâmplător în primăvara anului 2007. Era îmbrăcat în uniforma roșie cu dungi galbene a gunoierilor din Geneva. Conducea foarte mândru și conștient de misiunea sa o mini-mașină electrică de curățat strada. M-a recunoscut imediat și nu a ezitat să mă întrebe dacă sunt tot student. I-am spus că sunt profesor
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
lume; uniți prin încrederea comună în viitorul comunist al poporului nostru și al lumii întregi; uniți prin munca noastră comună pentru însușirea și dezvoltarea realismului socialist.“ (România liberă, 16 decembrie 1958) GENARU Ovidiu „El îngrijește frunza s-o bată vântu-n dungă și face iarna scurtă să fie vara lungă. El e în zorii zilei suflând în flori fierbinte, spre-a le trezi dorința rodirii înainte. Visând grădini înalte și cum devine totul, el aurește iarba și-o trece de-a înotul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]