5,416 matches
-
aranjarea formelor poetice (și pe alocuri, chiar și a textelor în proză) este rodul muncii editorilor 2. 6.2.6. Hebrew University Bibletc "6.2.6. Hebrew University Bible" Universitatea Ebraică din Ierusalim pregătește o nouă ediție a textului biblic ebraic, bazat în principal pe Codexul Aleppo, datat din prima jumătate a secolului al X-lea. Acest codex reprezintă un text „Ben Așer” de o calitate mult mai bună decât codexul din St. Petersburg. Potrivit lui Ben-Zvi și Goshen-Gottstein, acest codex nu
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Așer” de o calitate mult mai bună decât codexul din St. Petersburg. Potrivit lui Ben-Zvi și Goshen-Gottstein, acest codex nu este altceva decât faimosul manuscris autorizat de către Maimonide, care a conferit prestigiul autorității sale unui codex care conținea textul întregii Biblii ebraice pe care o folosise în Egipt. Acest codex fusese folosit în prealabil la Ierusalim ca model pentru copierea altor manuscrise. O caracteristică a acestei ediții este faptul că adună laolaltă variante masoretice din sursele rabinice și din manuscrisele de la Marea
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
pentru copierea altor manuscrise. O caracteristică a acestei ediții este faptul că adună laolaltă variante masoretice din sursele rabinice și din manuscrisele de la Marea Moartă, precum și material extras de la scriitorii mai vechi. Această ediție nu își propune să corecteze textul ebraic 3. Proiectul Hebrew University Bible urmează un concept cu totul diferit de cel care stă la baza edițiilor Wurttembergische Bibelanstalt. La o analiză de suprafață, singura diferență o constituie notele critice care sunt mult mai extinse, din moment ce textul de bază
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
constă în timpul necesar elaborării. Acest proiect a început în anii ’60, iar finalul nu se întrezărește încă. Prin urmare, se poate spune că va sta la dispoziția generațiilor viitoare, dar în prezent pot fi consultate doar câteva din părțile textului ebraic. În al doilea rând, din moment ce rezultatul unui asemenea proiect va fi o ediție de bibliotecă, achiziția sa fiind un adevărat lux, va fi disponibilă în mod sigur numai cercetătorilor care au acces la bibliotecile universitare sau de stat. HUB aduce
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
unui asemenea proiect va fi o ediție de bibliotecă, achiziția sa fiind un adevărat lux, va fi disponibilă în mod sigur numai cercetătorilor care au acces la bibliotecile universitare sau de stat. HUB aduce o contribuție majoră la edițiile textuale ebraice anterioare. Conceptul de criticism textual care rezultă din acest proiect poate fi numit „studiul curentelor textuale”. Ideea de bază nu este aceea de a reconstrui un prototext, ci de a oferi toate variantele textuale disponibile care îl pot ajuta pe
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
variantele textuale disponibile care îl pot ajuta pe cititor să înțeleagă diferența dintre textele enunțate și formele lor anterioare, când au suferit intervenția mai multor scribi și comentatori 1. Hebrew University Bible (HUB) este prima editio critica maior a Bibliei ebraice. Prima ediție critică modernă, cea a lui Benjamin Kennicott, din 1776-1780, nu ține cont decât de textul consonantic, în timp ce ediția lui Giovanni Battista De Rossi, din 1784-1788, deși ținea cont de vocale, nu oferea decît un aparat selectiv al unor
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
decît un aparat selectiv al unor anumite texte. Hebrew University Bible își propune să analizeze toate datele textuale, consoanele, vocalele, accentele (te’amim), împărțirea în setumot și petuhot, oferind în același timp, mărturiile vechilor versiuni, mărturii textuale neebraice ale Bibliei ebraice, pe care Kennicott nu le menționase. Textul HUB este însoțit de un aparat împătrit. Primul aparat este dedicat traducerilor vechi ale Bibliei; al doilea se ocupă de textele ebraice descoperite în perioada celui de-al doilea Templu iudaic, adică de
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
în același timp, mărturiile vechilor versiuni, mărturii textuale neebraice ale Bibliei ebraice, pe care Kennicott nu le menționase. Textul HUB este însoțit de un aparat împătrit. Primul aparat este dedicat traducerilor vechi ale Bibliei; al doilea se ocupă de textele ebraice descoperite în perioada celui de-al doilea Templu iudaic, adică de mărturiile ebraice descoperite în regiunea Mării Moarte și de citatele din literatura rabinică (până în perioada talmudică); al treilea aparat este consacrat manuscriselor medievale și celor descoperite în genizah de la
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
care Kennicott nu le menționase. Textul HUB este însoțit de un aparat împătrit. Primul aparat este dedicat traducerilor vechi ale Bibliei; al doilea se ocupă de textele ebraice descoperite în perioada celui de-al doilea Templu iudaic, adică de mărturiile ebraice descoperite în regiunea Mării Moarte și de citatele din literatura rabinică (până în perioada talmudică); al treilea aparat este consacrat manuscriselor medievale și celor descoperite în genizah de la Cairo 1, iar al patrulea recenzează variantele vocalice și punctuația 2. Spre deosebire de BHK
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
de la Cairo 1, iar al patrulea recenzează variantele vocalice și punctuația 2. Spre deosebire de BHK și BHS, HUB nu conține amendamente conjuncturale și nu își asumă nici o poziție față de valoarea diferitelor variante textuale 3. Până în prezent, în cadrul proiectului inițiat de către Universitatea Ebraică din Ierusalim a fost publicată primul facsimil din HUB: M.H. Goshen-Gottstein, The Hebrew University Bible, The Book of Isaiah, vol. I-II (Ierusalim, 1975, 1981)4. 6.2.7. Hebrew Old Testament Text Project (HOTTP)tc "6.2.7. Hebrew
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Nida, un lingvist renumit, membru al Societății biblice; rodul muncii acestui comitet l-a constituit Greek New Testament 1. Ulterior, Nida a inițiat un proiect asemănător pentru traducătorii Vechiului Testament. Ținând cont de condițiile specifice unei ediții critice a Bibliei ebraice, Nida a pregătit un ansamblu de 5000 de dificultăți textuale, adunate din patru traduceri importante, foarte folosite în acea vreme: Revised Standard Version, New English Bible 2, La Bible de Jerusalem și Revidierte Lutherbibel 3. Un comitet alcătuit din șase
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
după publicarea preliminară a câtorva rezultate 4, alcătuirea lucrării complete fiindu-i încredințată părintelui Barthélemy, care s-a ocupat de acest proiect până la moartea sa, în anul 20021. Dintr-un raport preliminar al Comitetului pentru analiza textuală a Vechiului Testament ebraic, aflăm că dezvoltarea textului biblic ebraic cunoaște patru etape principale 2: 1. formulările literare orale sau scrise foarte apropiate de forma inițială a textului ebraic; 2. formele literare cele mai vechi, atestate de către mărturiile existente; 3. textul consonantic căruia înțelepții
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
4, alcătuirea lucrării complete fiindu-i încredințată părintelui Barthélemy, care s-a ocupat de acest proiect până la moartea sa, în anul 20021. Dintr-un raport preliminar al Comitetului pentru analiza textuală a Vechiului Testament ebraic, aflăm că dezvoltarea textului biblic ebraic cunoaște patru etape principale 2: 1. formulările literare orale sau scrise foarte apropiate de forma inițială a textului ebraic; 2. formele literare cele mai vechi, atestate de către mărturiile existente; 3. textul consonantic căruia înțelepții evrei i-au acordat statutul de
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
în anul 20021. Dintr-un raport preliminar al Comitetului pentru analiza textuală a Vechiului Testament ebraic, aflăm că dezvoltarea textului biblic ebraic cunoaște patru etape principale 2: 1. formulările literare orale sau scrise foarte apropiate de forma inițială a textului ebraic; 2. formele literare cele mai vechi, atestate de către mărturiile existente; 3. textul consonantic căruia înțelepții evrei i-au acordat statutul de normativ, la puțin timp după anul 70 d.Hr. (textul protomasoretic); 4. forma textuală fixată de către masoreți, în secolele
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
o continuare firească a proiectului intitulat Hebrew Old Testament Text Project și a ediției Critique textuelle de l’Ancien Testament îngrijită de către Barthélemy, în anul 1989, Alianța Universală a Societăților Biblice a luat hotărârea tipăririi unei noi ediții a Bibliei ebraice care urma să înlocuiască aparatul critic al Bibliei Hebraica Stuttgartensia cu unul nou, corespunzător exigențelor criticii textuale contemporane. Munca propriu-zisă a început în anul 1990, comitetul editorial fiind alcătuit din părintele Adrian Schenker (în calitate de președinte), Yohannan Goldman, A. van der
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
textuale ale acestei ediții. La cel de-al XVI-lea Congres al Organizației Internaționale pentru Studiul Vechiului Testament, desfășurat la Oslo, în perioada 2-8 august 1998, membrii comitetului au prezentat primele roade ale activității de editare a unei noi Biblii ebraice prin prezentarea unui facsimil preliminar la cartea Rut. Așa cum era de așteptat, această nouă ediție constituie un progres remarcabil față de toate edițiile precedente, atât datorită redării cu acuratețe a mărturiilor din vechile versiuni, cât și unui set impresionant de comentarii
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
toate edițiile precedente, atât datorită redării cu acuratețe a mărturiilor din vechile versiuni, cât și unui set impresionant de comentarii critico-textuale ale unor cazuri importante 2. În anul 2004 a apărut primul volum al BHQ3. Această nouă ediție a Bibliei ebraice reproduce, asemenea celei de-a treia ediții a BHK și a BHS, manuscrisul biblic complet al Codexului Leningradensis, aplecându-se în mod special asupra masorei magna și masorei parva, care sunt traduse și comentate ori de câte ori există riscul unei neclarități. Aparatul
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
a comunității samaritene, care trăiește în prezent în două locuri: vechiul lor oraș Sichem (cunoscut sub numele de Nablus începând cu epoca romană) și Holon, în suburbia Tel-Avivului1. Pentateuhul samaritean conține textul Torei, scris într-o versiune specială a scrierii ebraice primare, așa cum a fost ea păstrată de către comunitatea samariteană de-a lungul secolelor. Textul se prezintă sub formă consonantică, tradiția citirii acestui text rămânând numai la stadiul oral. Cu timpul, samaritenii au dezvoltat și semne vocalice, însă arareori - și destul de
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
comunității. Tradiția citirii acestor manuscrise se reflectă și în traducerile Pentateuhului samaritean în aramaică și arabă 2. Tradiția scribală a Pentateuhului samaritean reflectă câteva trăsături asemănătoare multor manuscrise de la Qumran și, într-o oarecare măsură, chiar textului masoretic al Bibliei ebraice. Întrucât Pentateuhul samaritean este foarte ancorat în tradiția textuală larg răspândită în vechiul Israel, Emanuel Tov socotește că numele descriptiv „samaritean” este aproape impropriu 1. Conținutul și caracteristicile tipologice ale acestui text se descoperă pentru prima dată în textele presamaritene
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
samaritenilor, Pentateuhul samaritean le reflectă în principal pe cele care se referă la statutul central al Sichemului și al Muntelui Garizim în cult. În momentul redescoperirii textelor Pentateuhului samaritean în secolul al XVII-lea, faptul că erau scrise în scrierea ebraică „primară” le-a dat o aparență de originalitate, întrucât toate manuscrisele textului masoretic cunoscute atunci prezentau scrierea asiriană târzie („pătrată”). Oricum, faptul că textele samaritene erau scrise cu scriere ebraică nu constituie o dovadă că Pentateuhul samaritean ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
secolul al XVII-lea, faptul că erau scrise în scrierea ebraică „primară” le-a dat o aparență de originalitate, întrucât toate manuscrisele textului masoretic cunoscute atunci prezentau scrierea asiriană târzie („pătrată”). Oricum, faptul că textele samaritene erau scrise cu scriere ebraică nu constituie o dovadă că Pentateuhul samaritean ar fi fost mai vechi decât echivalentul său „iudaic”3; o analiză paleografică a tipului de scriere ebraică folosită de către samariteni demonstrează clar că textele păstrate reflectă o formă de scriere ce datează
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
atunci prezentau scrierea asiriană târzie („pătrată”). Oricum, faptul că textele samaritene erau scrise cu scriere ebraică nu constituie o dovadă că Pentateuhul samaritean ar fi fost mai vechi decât echivalentul său „iudaic”3; o analiză paleografică a tipului de scriere ebraică folosită de către samariteni demonstrează clar că textele păstrate reflectă o formă de scriere ce datează din timpul hasmoneilor 4. Descoperirile arheologice recente efectuate pe Muntele Garizim de către Itzhak Magen au adus la lumină sute de inscripții fragmentare datând din secolul
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
că prezența unei asemenea scrieri, într-un asemenea loc, demonstrează că alfabetul pătrat nu era folosit numai de către evrei. Contrar evreilor, care au adoptat în cele din urmă alfabetul pătrat, samaritenii au optat pentru ceea ce numesc în prezent „vechiul alfabet ebraic”, preferință care își află rădăcina în dorința samaritenilor de a se separa în mod cât mai vizibil de comunitatea iudaică. „Așadar, putem spune cu certitudine că folosirea alfabetului canaanean este mai curând o alegere ulterioară decât un semn al vechimii
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
preoția lui Eleazar; linia preoțească sadochită instalată în Ierusalim; ridicarea templului în Ierusalim, și nu pe Garizim. Este foarte greu de precizat dacă conflictul iudeo-samaritean își are originea în istoria celor două regate, cu atât mai mult cu cât Biblia ebraică nu oferă practic nici un indiciu care să susțină acest punct de vedere 1. Unul dintre cele mai vechi conflicte prezentate în Biblie, care ne poate ajuta la înțelegerea problemei, a avut loc în timpul lui Ezdra și Neemia, adică după întoarcerea
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
mari surprize aduse de Manuscrisele de la Marea Moartă a constituit-o descoperirea faptului că textul câtorva manuscrise de la Qumran este foarte asemănător cu cel al Pentateuhului samaritean. Pe de altă parte, Pentateuhul samaritean prezintă similitudini clare și cu textul masoretic ebraic. S-ar părea că autorul textului samaritean a folosit un text ce aparținea tradiției protomasoretice. O astfel de potrivire a textului samaritean și a textului ebraic protomasoretic nu se putea face după schisma dintre samariteni și evrei, când contactele dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]