8,806 matches
-
altminteri, problematica accesului la informație, oferta ei selectivă din partea surselor mediatice, blocajele și distorsiunile ce pot interveni În Însușirea și procesarea ei constituie din ce În ce mai pronunțat tema centrală nu numai pentru psihologia cognitivă și cogniția socială, ci și pentru sociologi și economiști. Importanța informației, atât În comportamentul individual, cât și În cel grupal-instituțional, este relevantă și Într-o lucrare referitoare la relația dintre sex, dragoste și sănătate din SUA, coordonată de Edward O. Laumann și Robert T. Michael (2001), amândoi profesori la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Kornai și cea a lui Alex Inkeles, testând apoi pe parcursul analizei cele două abordări pe marginea exemplului chinez. Paradigma „consecințelor sistemice” sau a „influenței sistemului politic asupra vieții cotidiene” (Tang și Parish, 2000, 5) este reprezentată În cartea de față de economistul maghiar Kornai. Conform modelului teoretic elaborat de acesta (dar cu importante contribuții din partea lui Hayek, Hollander, Lindblom, Wiles, Elmann sau Iván Szelényi), sistemele macroeconomice (În prezentul context fiind vorba, În primul rând, despre cel socialist și capitalist) exercită o puternică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
politică a avut loc chiar În sânul tehnocrației, care, Încă din 1990, s-a divizat Între tehnocrația industrială (managerii marilor Întreprinderi și combinate socialiste) și tehnocrația bancar-financiară și comercială, ținută „sub capac” și Într-o poziție de inferioritate de către comuniști. „Economiștii Împotriva inginerilor” a fost prima mare confruntare de după revoluție. Cartea profesorului Cătălin Zamfir este un serios argument pentru a da un astfel de răspuns, precum: noi ce alegem? Pentru ce ne batem? Pentru cine scriem? Ce direcție de dezvoltare alegem
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
chiar În Africa (cf. J. Mucha). Având relevanță teoretică pentru diferențele dintre ,,antropologie” În sens occidental și ,,etnologia” centralși est-europeană, studiul lui Bernhard Streck asupra eticii muncii În Europa de Vest și de Est are ca punct de pornire o scriere a economistului rus Alexandr Ceaianov (1923) asupra gospodăriei din Rusia de dinaintea colectivizării. Autorul observă mai Întâi că teza lui Ceaianov - ,,țăranii ruși sunt cei care decid când și cât să muncească”, cu rezultatul unei economii de subzistență - ignoră valorizarea religioasă diferită a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
apoi la Viena, unde face studii la Academia Comercială, Școala Politehnică și la Facultatea de Filosofie. Profesor la Școala Comercială Superioară din Brașov (1882-1918), autor a numeroase lucrări de contabilitate și comerț, P. a fost unul dintre cei mai reputați economiști transilvăneni. În vremea studenției, ca membru al societății România jună din Viena, el înțelege de ce este util să fie sprijinită pătrunderea în Transilvania a mai noii orientări literare junimiste. Publică, din 1879, în „Albina Carpaților”, „Gazeta Transilvaniei”, „Familia”, „Poporul”, „Școala
PANŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288660_a_289989]
-
PARASCHIVESCU, Radu (14.VIII.1960, București), prozator și traducător. Este fiul Angelei Aida Paraschivescu (n. Brudiu), contabilă, și al lui Ion Paraschivescu, economist. A absolvit la București Liceul de Filologie-Istorie „Ion Creangă” (1979) și Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, secția engleză-franceză (1984). A lucrat ca profesor de limbă engleză la Liceul „Traian Vuia” din Făget, județul Timiș (1984-1988), bibliotecar la Ministerul Transporturilor și
PARASCHIVESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288689_a_290018]
-
unde va absolvi în 1941 Liceul „Gh. Șincai”, iar în 1945 Facultatea de Drept și Facultatea de Litere și Filosofie. Un timp a profesat avocatura în Baroul Ilfov, apoi a lucrat pe șantierul petrolifer Moinești-Bacău și multă vreme a fost economist într-o întreprindere de construcții. A frecventat cenaclul „Titu Maiorescu” (București), ai cărui membri erau mai cu seamă juriști. Debutului din 1939 în „Curentul magazin” i-au urmat colaborări sporadice la „Prepoem”, „Tribuna tineretului”, „Chemarea vremii”, „Universul literar”, „Dacia rediviva
PATRASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288713_a_290042]
-
KENEREȘ, Adina (13.VIII.1957, București), prozatoare, eseistă și editoare. K., al cărei prenume la naștere a fost Adriana, este fiica Elisabetei (n. Deliu), funcționară, provenind dintr-o familie de preoți și funcționari, și a economistului Ion Maximilian Kenereș, aparținând unei familii austro-ungare, cu înrudiri italiene. În regimul comunist averea ambelor familii a fost naționalizată, membrilor acestora impunându-li-se domiciliu forțat în Bărăgan și statut de „dușmani ai poporului”. A absolvit Liceul „I.L. Caragiale” din
KENERES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287707_a_289036]
-
influentă asupra căreia A. Smith insistă, iar aceasta, din nou, va constitui în economie și sociologie un topos mereu revizitat pentru a explica instanțe, constitutive fundamentale ale modernității: ordinea socială și morală (mai ales prin E. Durkheim), productivitatea muncii (prin economiști, dar și prin sociologi de genul lui Pareto) și, în general, stilurile individuale și modurile sociale de viață (de la K. Marx și M. Weber la V. Pareto sau G. Simmel). Diviziunea muncii este considerată social (pe categorii de activități sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
factori cruciali ai dezvoltării și creșterii economice, ai modului, stilului și nivelului calității vieții, mult mai importanți decât factorii clasici ai producției: banii, pământul, uneltele sau munca. Emergența a noi factori ai producției și a noi „capitaluri” În mod tradițional, economiștii clasici și neoclasici erau unanimi în a considera capitalul fizic împreună cu munca drept sursele fundamentale ale creșterii economice. Totuși, în calculele lor recunoșteau existența unui „factor rezidual”, încă nespecificat, care ar fi menit să justifice decalajul dintre creșterea economică efectivă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
creșterii economice. Totuși, în calculele lor recunoșteau existența unui „factor rezidual”, încă nespecificat, care ar fi menit să justifice decalajul dintre creșterea economică efectivă și cea rezultată din estimarea bazată pe calculele asociate celor doi factori. În anii ’50, un economist ca R.M. Solow considera că un astfel de decalaj trebuie atribuit creșterii productivității din cei doi factori ai producției - capitalul fizic și munca -, drept urmare a încorporării cunoașterii fie în forma calificărilor mai performante, fie în cea a uneltelor sau tehnologiilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și preferințe. Pentru a evita un eventual relativism cultural de tip postmodern, se orientează către acele norme și valori ce constituie capitalul social specific unei societăți. Acestea au menirea de a genera încredere interpersonală și cooperare, de a reduce ceea ce economiștii numesc „costuri ale tranzacțiilor” și de a stimula și gratifica adaptarea și inovațiile. Capitalul social dezvoltat are efecte economice benefice, consolidează societatea civilă care intermediază între familie și stat și asigură dezvoltarea democrației. Centrându-se pe capitalul social, Fukuyama continuă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
neajunsuri sociale, culturale și economice. Pentru a contracara o astfel de stare, cu externalități sociale și efecte personale atât de indezirabile, investițiile publice în învățământul de bază nu pot fi sacrificate în numele formării unei elite performante prin învățământul superior. Apoi, economiștii au demonstrat că fiecare an suplimentar de învățământ superior aduce o creștere medie a veniturilor individuale de circa 10%. Este cumva echitabil să investești cât mai multe fonduri publice pentru a crește veniturile individuale private ale unui grup privilegiat? Întrebarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
viață prin strategii mai mult sau mai puțin adecvate. Vezi M.S. Stănculescu, op. cit., p. 200 passim. L. Hiriș, „Tipologia activității laborale externe. Un studiu comparativ între România și alte state candidate la Uniunea Europeană”, în D. Dăianu, M. Isărescu (coord.), Noii economiști despre tranziția în România, Editura Enciclopedică, București, 2003, pp. 511-534; V. Ghețău, M. Simion, I. Berevoescu, „Șocul milionului. Rezultatele preliminare ale Recensământului Populației și al Locuințelor din 18 martie 2002”, Populație și Societate, 4 (34), iulie-august 2002, pp. 1-12; D.
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
MIHALAȘ, Marcel (15.VIII.1937, Tighina - 13.XII.1987, București), poet, eseist și traducător. Este fiul Valentinei (n. Hartea) și al lui Antonie Mihalaș, economist. A urmat la București liceul și cursurile Facultății de Chimie Industrială din cadrul Institutului Politehnic (1954-1959). Lucrează ca inginer la Uzinele Chimice din Buciumeni și la Uzina de Anvelope „Danubiana” din București. Din 1965 până la tragica sa dispariție a fost redactor
MIHALAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288132_a_289461]
-
Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1936-1940). După ce a debutat cu proză în 1932, în paginile revistei „Ramuri”, la recomandarea lui G. Călinescu scrie la „Națiunea” (1947-1949), apoi la „Muncitorul agricol” (1949-1954). Colaborează la „Aurora”, „Drumul femeii”, „Economist”, „Fapta”, „Femeia”, „Informația”, „Licurici”, „România liberă”, „Seara”, „Universul”, folosind pseudonimele M. Adam, Ion Căruntu, Eugen Craioveanu, B. Mitru, Moș Mitru, M. Pârăianu. Devenind profesor de literatură română și universală, predă în cele din urmă la Liceul „Gh. Lazăr” din București
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
anilor ’90. Francis Fukuyama fusese invitat să conferențieze despre capital social. Auditoriul, adunat în Aula Magna a Academiei de Studii Economice din București, a fost invitat în finalul prelegerii să adreseze întrebări. Una dintre primele reacții a venit din partea unui economist, cadru didactic în ASE. Acesta a amintit că în România există deja capital social, referindu-se la capitalul subscris de companii, care în legislația românească poartă într-adevăr numele de „capital social”. Întrebarea, oarecum retorică, a completat observația: la ce
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
elaborată, lucrarea noastră se adresează riguros dar accesibil și într-un mod gradual, unei categorii largi de cititori având diverse pregătiri, din diferite domenii și cu multiple preocupări profesionale și extraprofesionale, printre care putem menționa și evidenția: elevi, studenți, dascăli, economiști, ecologiști, matematicieni, ingineri, medici, sociologi, politologi și alții, care prețuiesc utilizarea unor formule matematice elementare sau mai puțin elementare, sunt interesați de diferite opinii argumentate cantitativ privind conceptele de concentrare sau de diversitate și doresc să cunoască, sau chiar să
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
ales, apreciat și păstrat apoi ca fiind mult mai eficient, în termeni de comunicare, decât acela de diversitate biologică. Din anul 1986, termenul și conceptul de biodiversitate au atins repede un grad de utilizare generalizat în rândul biogeografilor, biologilor, ecologiștilor, economiștilor, medicilor și altor specialiști sau lideri politici, precum și printre cetățenii interesați din toată lumea. În general, termenul biodiversitate este utilizat pentru a putea fi asimilat preocupărilor ce privesc mediul natural și conservarea naturii. Această utilizare coincide cu o expansiune a preocupărilor
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
și ofertă. În ecologie se vorbește clar despre interacțiunile dintre specii (prădător și pradă) și cum conduc acestea la diversitatea ecosistemului și la deosebiri în productivitatea și stabilitatea acestuia. În rezumat, se poate spune că ecologiștii studiază sistemele naturale, iar economiștii studiază sistemele umane. Sistemele naturale și sistemele umane se află însă în interdependență, iar conexiunile care apar și funcționează între ele dovedesc că studierea sistemelor naturale fără a ține cont de sistemele umane și invers înseamnă o activitate incompletă și
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Peste mai bine de două secole, atunci când teoria probabilităților a devenit un domeniu matematic foarte riguros, problema utilității s-a reluat, iar cei dintâi care s-au ocupat matematic de utilitate au fost matematicianul american John von Neumann (1903-1957) și economistul american Oskar Morgenstern (1902-1977) în lucrarea fundamentală pentru teoria matematică a jocurilor denumită Theory of games and economic behaviour (publicată la Princeton University Press, 1944 și 1947). Ei au formulat un sistem de axiome asupra acesteia, considerând-o ca fiind
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
5.14) și pot fi înțelese fără dificultate prin complementaritatea situațiilor la care se referă. Precizări. Indicii (5.4) și (5.14) au fost introduși și studiați în mod independent unul de altul și în domenii de cercetare diferite de economistul și sociologul italian Corrado Gini (1884-1965) în anul 1912, statisticianul englez Edward Hugh Simpson (n. 1922) în anul 1949 și matematicianul român Octav Onicescu (1892-1983) în anul 1966 (cu numele energie informațională). Ulterior rezultatului lui Gini, alți oameni de știință
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Herfindahl (1950)-Hirschmann (1945) Precizare. Pentru studierea concentrării pieței în cazul general și în particular a pieței de capital, indicele de concentrare Gini-Simpson-Onicescu (5.4) a fost introdus (reintrodus) și analizat riguros, mai ales din punct de vedere economic, de economiștii americani Albert O. Hirschman (1945) și Orris C. Herfindahl (1950), interpretând adecvat anumite rezultate practice obținute în diverse domenii. Ca urmare, acest indice apare în mod frecvent în problemele de acest fel cu numele indicele Herfindahl-Hirschmann [IHH (în franceză, de la
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
rezultate practice obținute în diverse domenii. Ca urmare, acest indice apare în mod frecvent în problemele de acest fel cu numele indicele Herfindahl-Hirschmann [IHH (în franceză, de la Indice de Herfindahl-Hirschman) sau HHI (în engleză, de la Herfindahl-Hirschman Index)]. Ideile celor doi economiști americani au condus la introducerea altor indicatori statistici interesanți, particulari sau generali, ai studiului concentrării pieței în diverse probleme. Observații și comentarii. Se impun unele precizări necesare asupra înțelegerii acestui indice de concentrare cu numeroase utilizări practice. 1) Toate considerațiile
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
legate de studiul structurii unei piețe de bunuri sau de servicii sunt foarte importante în practica analizei sistemului concurențial de funcționare a pieței. 5.10. Indicele mexican de dominanță de piață Precizare. Considerând indicele de concentrare Herfindahl-Hirschmann (5.21), câțiva economiști mexicani au introdus alt indice de dominanță utilizat adeseori în studiul pieței de Comisia Mexicană a Concurenței, motiv pentru care acestuia i-am dat numele de indice mexican de dominanță (IMD) sau indice de dominanță mexican (IDM). Observații. Din rezultatele
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]