12,690 matches
-
despre imperativul economic al reclamelor care întrerup piesele de teatru difuzate la televiziune. Piesele se scriu deja, precizează americanul, cu aceste pauze prevăzute în scenariu. Boala de care suferă scriitorul american este și aceea a succesului, al cărei virus este editorul. Editorul, atunci cînd își dă seama de potențialul unui scriitor, îl împinge înspre subiecte frivole și astfel îl distruge. Exemplul oferit: Norman Mailer. Articolul e astfel plin de informații de acest fel, de concluzii prompte, de îngrijorare. Nu este prezentată
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5409_a_6734]
-
imperativul economic al reclamelor care întrerup piesele de teatru difuzate la televiziune. Piesele se scriu deja, precizează americanul, cu aceste pauze prevăzute în scenariu. Boala de care suferă scriitorul american este și aceea a succesului, al cărei virus este editorul. Editorul, atunci cînd își dă seama de potențialul unui scriitor, îl împinge înspre subiecte frivole și astfel îl distruge. Exemplul oferit: Norman Mailer. Articolul e astfel plin de informații de acest fel, de concluzii prompte, de îngrijorare. Nu este prezentată, nici măcar
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5409_a_6734]
-
în exact contrariul lor. Începând chiar de la utilitatea unei asemenea ediții, totul stă sub semnul întrebării. De vreme ce nu avem încă o integrală a publicisticii naeionesciene, ce sens are să tot acumulăm ediții parțiale, în care selecția și organizarea ascultă de ideea editorului despre Nae Ionescu, nu de structurile interioare ale gândirii acestuia? Cât e de relevantă sintagma din titlu pentru gândirea politică și filosofică a lui Nae Ionescu, mai ales în condițiile în care studiul introductiv (școlăresc și lipsit de penetrația operei
Încă o ediție tendențioasă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5417_a_6742]
-
1950 îi apare al doilea volum de versuri, „Appunti”. În 1956 publică volumul ce-i va defini personalitatea și stilul, „una strana gioia di vivere”. În același an, ediția completă de „Poesie”, Milano, Garzanti, îi aduce Premiul Viareggio. În 1958 editorul Longanesi îi tipărește culegerea „Delizia e croce”. Abia în 1970 vor apărea, tot la Garzanti, „Tutte le poesie” (culegerile anterioare plus inedite); i se decernează Premiul Fiuggi. Pentru volumul „Stranezze” publicat cu puțin înainte de moarte, i se acordă premiul Bagutta
Sandro Penna, poetul aleanului homoerotic () [Corola-journal/Journalistic/5422_a_6747]
-
din dorința de a întreține interesul față de opera unuia dintre marii noștri scriitori postbelici, duc la realizări editoriale pe măsură. Drumul de la bunele intenții la infernul editorial, se știe, e scurt și nemilos, nu numai pentru cel care îl parcurge - editorul - ci, din păcate, și pentru postumele necorespunzător valorificate. Exemplul cel mai recent este o culegere de documente, publicată, probabil, pentru a marca apropiata comemorare a 15 ani de la moartea poetului. Însă, așa cum este editată, culegerea nu aduce servicii memoriei acestuia
Harababură cu Marin Sorescu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5099_a_6424]
-
texte apte să suscite cât de cât interesul cercetătorilor. Volumul conține documente - în cea mai mare parte, corespondență oficială și privată - datate 1963- 1997, precum și un număr destul de mare de scrisori, poeme, ciorne etc. nedatate. Criteriul de organizare ales de editorul George Sorescu, cel cronologic, este absolut bizar, câtă vreme unele dintre scrisorile publicate aici sunt trimise de Marin Sorescu, iar altele sunt primite. O minimă separare a respectivelor epistole, pe criteriul primite/ expediate, era obligatorie, mai ales că Sorescu, grăbit
Harababură cu Marin Sorescu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5099_a_6424]
-
ales că Sorescu, grăbit ca toți oltenii, nu a fost un epistolier sistematic, astfel încât cronologia să ne ajute la reconstituirea contextelor unor corespondențe cum a fost, bunăoară, cea dintre Ion D. Sîrbu și Virgil Nemoianu. De asemenea, în mod straniu, editorul nu operează o minimă departajare calitativă a acestor documente. Obligatorie și ea, câtă vreme avem de-a face, pe de-o parte, cu epistole amicale (cum sunt cele schimbate cu Mircea Eliade, Virgil Ierunca sau Oskar Pastior), pe de alta
Harababură cu Marin Sorescu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5099_a_6424]
-
Trei viteji. Operațiune dificilă, nu numai din cauză că este vorba de un poet din perioada de început a literaturii noastre moderne, care nu are la dispoziție o limbă literară normată și un tipar prozodic acreditat de o tradiție solidă. Eugen Pavel, editorul beletristicii din volumul de față, a trebuit să se confrunte și cu edițiile anterioare, dintre care unele - cum ar fi edițiile Cardaș, pentru perioada interbelică, ulterior ediția Florea Fugariu, pentru cea actuală - au avut o circulație care le-a consacrat
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
nu și-a propus să altereze textul spre a-l face accesibil contemporanilor, ci a intenționat o reproducere științifică a acestuia. Din păcate, însă, ea prezintă nenumărate inexactități de transcriere și a făcut obiectul câtorva critici aspre din partea lingviștilor și editorilor. La rândul ei, ediția Florea Fugariu, deși a îndreptat cea mai mare parte a erorilor de lecțiune și a greșelilor de transliterare ale edițiilor precedente - beneficiind, cred, și de modelul ediției critice realizate de J. Byck, în 1953 -, a avut
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
de lecțiune și a greșelilor de transliterare ale edițiilor precedente - beneficiind, cred, și de modelul ediției critice realizate de J. Byck, în 1953 -, a avut și ea destule scăpări. În plus, convingerea lui Fugariu că versiunea A, încheiată, după cum arată editorii volumului analizat aici, în 1801, este cea desăvârșită artistic (în timp ce versiunea B, deși ulterioară și mai amplă, i s-a părut nefinalizată sub aspect stilistic) l-a determinat să acorde întâietate modelului prozodic strict decasilabic. Ceea ce l-a împins la
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
poetic - căutat multă vreme printre textele la care, viclean, scriitorul trimite explicit în Epistolie închinătoare și în notele de subsol - este unul personal, utilizând o structură de 12 cânturi, asemenea epopeilor antice și premoderne, și o prozodie bazată, cum spune editorul, pe sextinele decasilabice, care, atunci când rima este oxitonă, se transformă în decasilab catalectic (compus din numai 9 silabe). Refacerea modelului poetic original clarifică unele pasaje, altminteri, obscure și, totodată, prilejuiește o discuție reală despre limba poetică a lui Budai-Deleanu. Ca
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
reală despre limba poetică a lui Budai-Deleanu. Ca și despre talentul său indiscutabil. Cel de-al doilea aspect al ediției de față, la fel de important ca și primul, îl reprezintă calitatea intelectuală a scrierilor științifice ale cărturarului iluminist. Chiar dacă Gheorghe Chivu - editorul textelor științifice - a operat o selecție, cantitatea și calitatea lor ne impune o discuție serioasă despre ierarhiile cu care operăm atunci când vorbim despre iluminismul românesc. Este limpede că nu avem de-a face cu trei savanți (Samuil Micu, Gheorghe Șincai
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
fața, așa cum s-a întâmplat în toamna aceasta în România, probabil că ar trebui să devenim mai precauți la atracția măsurilor de austeritate", notează economistul. Ban a răspuns în articolul postat de Financial Times unui comentariu aparținând lui Wolfgang Münchau, editor asociat al publicației britanice, care susține că Germania, prin intermediul cancelarului Angela Merkel, a reușit să impună Uniunii Europene viziunea germană de administrare a crizei, ajustarea prin reducerea drastică a deficitului și, dacă este necesar, prin deflație. Răspunsul Europei la criză
Financial Times: România şi Letonia par a fi experimente controlate ale politicii dure de austeriate () [Corola-journal/Journalistic/53380_a_54705]
-
face ceva rău, se zice «Oh, e un musulman». Dar dacă un alb protestant face ceva rău, se spune doar că e nebun. La aceasta ar trebui să ne gândim”, datorată jurnalistei norvegiene Sigrid Tjensvoll (NRK). Singurul neajuns e că editorii online au uitat să pună un link către textul lui Andrei Pleșu, căruia nu bănuim că i-ar sta în fire să opereze simplificări de acest fel, dar care, din întâmplare, ilustrează foarte bine remarca norvegiencei. Altfel, discuțiile din publicistica
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5342_a_6667]
-
parte la noi. Ce ar fi dacă, în locul mitizării, i-am discuta cărțile cu obiectivitate, așa cum au fost discutate înainte ca autorul să emigreze. Citiți lista participanților la festivitatea omagială organizată de ICR la New York și numărați prezențele românești. Doi editori (unul cu veleități de critic și, nu întâmplător, autor al unuia dintre articolele la care ne-am referit din „Observator”). Despre critici, ce să mai vorbim? Și atunci de ce să ne mirăm că un scriitor adevărat ca Norman Manea nu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5375_a_6700]
-
un cuplu perfect. Încă tineri, sau, în orice caz, nu bătrâni, încă îndrăgostiți unul de celălalt (chiar dacă sexul nu mai ocupă un rol atât de important în viața lor), proprietari ai unui apartament în Manhattan, el, impresar de artă, ea, editor al unei reviste culturale, și nu în ultimul rând părinți iubitori ai unei fete aflate la colegiu, cei doi par să se afle în grațiile destinului de atâta vreme încât o petrecere, sâmbătă seara, undeva întro zonă posh a New York
Tentațiile trecutului by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5192_a_6517]
-
legendare cu Nichita Stănescu, cu Grigore Hagiu, cu Cezar Baltag, cu Nicolae Breban, din epoca legăturilor cu „Steaua” lui A.E. Baconsky, revista cea mai deschisă, în anii 60, „spiritului modern” și valorilor europene, apoi din anii când a fost editor și mai ales din aceia cînd lucra la „Secolul XX”, realizând traduceri, interviuri, scriind eseuri. Cornel Ungureanu este el însuși un propagator emblematic al acestui spirit eurocentrist, creator de discipoli. Monografii viitori ai lui Petre Stoica nu-i vor putea
Filobănățenii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5204_a_6529]
-
cei doi autori-colecționari reușesc performan- ța de a induce un discurs autoreferenț ial, în ductul istoriografic principal. Odată cu istoria Constanței, ei au punctat și istoria cartofiliei constănțene, descoperind și oferindu- ne cărți poștale care ne înfăți- șează chiar... editurile și editorii respectivelor ilustrate. Pe această cale, ni se deschide o poartă de acces către mediul cultural al Constanței de odinioară: o recuperare simbolică, întrucât, în perioada comunistă, accentul s-a pus aproape exclusiv pe economie, urbea fiind văduvită de universitatea pe
Constanța, într-un album de epocă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5229_a_6554]
-
soi de templu, este lucidă, cinică și dornică din când în când de aventuri de-o noapte cu necunoscuți. Cel de-al doilea fir narativ îl are în centru pe Tengo, un profesor de matematică pasionat de literatură, căruia un editor fără scrupule (Komatsu) îi cere să rescrie cartea unei tinere dislexice (Fukaeri) pentru a participa la un concurs literar. Volumul se cheamă Crisalida de aer și, în ciuda faptului că este scris cu multă stângăcie, are ceva aparte care-i fascinează
Întâlnire cu Oamenii cei Mici by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5233_a_6558]
-
Cartea cu ziarul a făcut un mare rău cărții în România pentru că s-a creat o inflație de prețuri mici și calitate slabă spune Mario Demezzo, CEO al grupului editorial All, noul președinte al Uniunii Editorilor din România. 1.Sunteți noul președinte al Uniunii Editorilor din România. Ce reprezintă această nouă postura pentru dumneavoastră? Este o poziție pe care mi-am asumat-o. Eu cred că pot aduce o valoare adăugată experienței editorial pe care colegii
”Cartea cu ziarul” a făcut un mare rău. Interviu cu noul președinte al Uniunii Editorilor () [Corola-journal/Journalistic/66547_a_67872]
-
făcut un mare rău cărții în România pentru că s-a creat o inflație de prețuri mici și calitate slabă spune Mario Demezzo, CEO al grupului editorial All, noul președinte al Uniunii Editorilor din România. 1.Sunteți noul președinte al Uniunii Editorilor din România. Ce reprezintă această nouă postura pentru dumneavoastră? Este o poziție pe care mi-am asumat-o. Eu cred că pot aduce o valoare adăugată experienței editorial pe care colegii mei de board o au. Experiența mea în domeniul
”Cartea cu ziarul” a făcut un mare rău. Interviu cu noul președinte al Uniunii Editorilor () [Corola-journal/Journalistic/66547_a_67872]
-
mei de board o au. Experiența mea în domeniul ONG, atât pe strângere de fonduri cât și că management (Habitat for Humanity și Fundația Principesa Margareta a României) este plusul de valoare pe care îl pot aduce boardului și Uniunii Editorilor din România. Postura mă onorează, în mod evident, și le mulțumesc colegilor de board pentru încrederea pe care mi-au arătat-o atunci cand m-au propus și votat că noul președinte. Eu mă bazez în continuare pe colegii mei de
”Cartea cu ziarul” a făcut un mare rău. Interviu cu noul președinte al Uniunii Editorilor () [Corola-journal/Journalistic/66547_a_67872]
-
anumite lucruri inovative. Îmi doresc în primul rând să îi cunosc foarte bine pe membrii asociației, pe cât mai mulți dintre ei, dacă nu pe fiecare. Să vorbesc, să văd care sunt problemele lor, ce ar vrea ei să facă Uniunea Editorilor din România pentru ei și cum pot eu și colegii mei din board să le fim mai bine de ajutor. De exemplu, că să nu vorbesc numai așa, în teorie, un lucru concret pe care doresc să îl fac este
”Cartea cu ziarul” a făcut un mare rău. Interviu cu noul președinte al Uniunii Editorilor () [Corola-journal/Journalistic/66547_a_67872]
-
bine de ajutor. De exemplu, că să nu vorbesc numai așa, în teorie, un lucru concret pe care doresc să îl fac este o campanie de ridicarea nivelului de conștientizare cu privire la manuale. Manualele sunt poate cea mai delicată problemă a editorilor din UER și poate chiar din învățământ. Oamenii nu știu, de exemplu, că sunt copii născuți în 2000 care învață după manuale editate în 1997. Sunt și alte probleme care ar merita atenție separată. Un alt lucru prioritar este implementarea
”Cartea cu ziarul” a făcut un mare rău. Interviu cu noul președinte al Uniunii Editorilor () [Corola-journal/Journalistic/66547_a_67872]
-
efecte credeți că va avea în timp asupra industriei de carte? Pro-Edit a€“ Program de Formare și Sprijinire a Angajaților pentru o Practică Editorială Profesionistă a€“ este un proiect strategic, în valoare de 3 milioane de euro, pe care Uniunea Editorilor din România l-a început în 2010, în decembrie. Pe scurt este un program de formare a oamenilor care lucrează în edituri dar și în domenii adiacente a€“ biblioteci, librarii etc. Organizăm cursuri și conferințe la care invitații vorbitori sunt
”Cartea cu ziarul” a făcut un mare rău. Interviu cu noul președinte al Uniunii Editorilor () [Corola-journal/Journalistic/66547_a_67872]