2,332 matches
-
VEDERE în care informația transmisă este în cea mai mare parte limitată la ceea ce fac și spun personajele, neexistînd o mențiune directă a ceea ce gîndesc sau simt ele. Focalizarea internă este caracteristică așa-numitei NARAȚIUNI OBIECTIVE sau COMPORTAMENTISTE (Dealuri ca elefanți albi), iar una din consecințele sale este că NARATORUL spune mai puțin decît știe un personaj sau altul. ¶Mai mulți naratologi argumentează că focalizarea exterioară se definește în funcție de un criteriu diferit de cel ce caracterizează FOCALIZAREA ZERO, sau FOCALIZAREA INTERNĂ
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1966 [1972a], 1981. mod dramatic [dramatic mode]. Unul din cele opt puncte de vedere în clasificarea pe care Friedman o operează înlăuntrul PUNCTULUI DE VEDERE. Cînd se adoptă modul dramatic ca în așa-numita narațiune OBIECTIVĂ sau COMPORTAMENTISTĂ (Dealuri ca elefanți albi, Vîrsta ingrată) informația furnizată e în mare parte limitată la ceea ce fac și spun personajele și nu există vreo indicație despre ceea ce percep ele, sau gîndesc, sau simt. ¶N. Friedman 1955b. Vezi și FOCALIZARE EXTERIOARĂ, PUNCT DE VEDERE EXTERIOR
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
constituie publicul naratorului și este înscris ca atare în text; cel de-al doilea constituie publicul AUTORULUI IMPLICAT (și este deductibil din întregul text). Deși distincția poate fi problematică (de ex., în cazul unui naratar eclipsat la maximum: Dealuri ca elefanți albi), ea apare uneori cu deosebită claritate (de ex., în cazul unei narațiuni unde naratarul este și personaj: Isa din Nodul de vipere). ¶Genette 1980, 1983; Mosher 1980; Piwowarczyk 1976; Prince 1980, 1982. Vezi și DISTANȚĂ, INSTANȚĂ POVESTITOARE, PERSOANĂ. narativică
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
responsabil pentru selectare, distribuire și combinare); în plus, el este deductibil din întregul text, mai curînd decît înscris în el ca povestitor. Deși distanța poate fi problematică (de ex., în cazul unui NARATOR ABSENT sau ESTOMPAT la maximum: Dealuri ca elefanți albi), ea apare uneori cu foarte mare claritate (de ex., în cazul unor NARAȚIUNI HOMODIEGETICE ca Marile speranțe). ¶Bal 1981a; Booth 1983 [1976]; Chatman 1978; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Friedmann 1910; Genette 1980, 1983; Kayser 1958 [1979]; Prince 1982; Scholes
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
caracter "construit" și apar în contexte specifice de povestire. ¶Van Dijk 1974-75; Pratt 1977. narațiune nenarată [nonnarrated narrative]. O narațiune cu un NARATOR ABSENT; o narațiune care prezintă situații și evenimente cu o cantitate minimă de mediere naratorială (Dealuri ca elefanți albi). ¶Chatman 1978. Vezi și MIMESIS, REPREZENTARE. narațiune non-focalizată [nonfocalized narrative]. O narațiune care are FOCALIZARE ZERO (Bîlciul deșertăciunilor, Adam Bede). ¶Bal 1977, 1981a; Genette 1980, 1983; Rimmon-Kenan 1983; Vitoux 1982. narațiune obiectivă [objective narrative]. 1. O narațiune caracterizată de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
el exclude prin aceasta orice informații privitoare la sentimente și gînduri și se limitează la înregistrarea cuvintelor și acțiunilor personajelor, a înfățișării și a mediului înconjurător din care ele vor ieși în prim-plan (PUNCT DE VEDERE EXTERIOR: Dealuri ca elefanți albi). ¶Potrivit acestei definiții înguste (inspirată din Genette), punctul de vedere ("cel ce vede") ar trebui deosebit de VOCE ("cel ce vorbește"): nu este echivalent expresiei, ci instituie perspectiva care guvernează expresia. Totuși, în special de la cartea lui Lubbock asupra tehnicii
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
TREIA, și între descrierea internă și observarea din exterior a evenimentelor: (1) persoana întîi (NARAȚIUNEA AUTODIEGETICĂ: Marile speranțe); (2) observator la persoana întîi (naratorul este personaj principal în povestirea relatată: Marele Gatsby); (3) autor-observator (punct de vedere exterior: Dealuri ca elefanți albi); (4) autor omniscient (Tess D'Urberville). ¶Grimes, care vorbește despre viewpoint, identifică, de asemenea, patru categorii de bază: (1) punct de vedere omniscient FOCALIZARE ZERO (echivalent cu autorul omniscient de la Brooks și Warren); (2) punctul de vedere al participantului
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
punct de vedere intern: Ambasadorii); și SITUAȚIE NARATIVĂ LA PERSOANA ÎNTÎI (narațiune la persoana întîi: Marile speranțe, Greața). Acestor trei categorii (sau altora care sînt în esență similare), Romberg o adaugă pe aceea a naratorului ca observator comportamentist (Dealuri ca elefanți albi). ¶Uspenski consideră că punctul de vedere se manifestă pe patru planuri diferite ideologic, frazeologic, spațio-temporal (perspectiva spațială a naratorului fiind centrată pe narat și distanța temporală fiind calculată față de narat) și psihologică (distanța psihologică a naratorului față de narat sau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
naratorul spune numai ceea ce știe un personaj sau altul: Ambasadorii, Vîrsta rațiunii); și (3) viziune "din afară" (vision du dehors, analoagă FOCALIZĂRII EXTERIOARE; naratorul spune mai puțin despre anumite situații și evenimente decît știe un personaj sau altul: Dealuri ca elefanți albi). ¶Genette 1980; Pouillon 1946; Prince 1982; Todorov 1981. Vezi și ASPECT. viziune dublă [double vision]. Vezi FOCALIZARE DUBLĂ. ¶Rogers 1965. voce [voice]. Setul de semne care îl caracterizează pe NARATOR și, mai general, INSTANȚA POVESTITOARE și care guvernează relațiile
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
emblemă de către o bancă renumită, fapt ce influențează inconștientul colectiv al tuturor francezilor. Cel ce visează este astfel sfătuit să își canalizeze energia și să își folosească în mod prevăzător banii, la fel cum face și veverița cu nucile sale. Elefant Animal sacru în India, elefantul este atributul zeilor (Indra, Shiva) sau chiar divinitatea însăși (Ganesha). Reprezentările respective sunt suficient de cunoscute, dat fiind faptul că influențează și inconștientul colectiv al occidentalilor. Ca să nu mai vorbim de simpaticul personaj Babar, ce
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
fapt ce influențează inconștientul colectiv al tuturor francezilor. Cel ce visează este astfel sfătuit să își canalizeze energia și să își folosească în mod prevăzător banii, la fel cum face și veverița cu nucile sale. Elefant Animal sacru în India, elefantul este atributul zeilor (Indra, Shiva) sau chiar divinitatea însăși (Ganesha). Reprezentările respective sunt suficient de cunoscute, dat fiind faptul că influențează și inconștientul colectiv al occidentalilor. Ca să nu mai vorbim de simpaticul personaj Babar, ce reia semnificațiile ancestrale ale cunoașterii
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
dat fiind faptul că influențează și inconștientul colectiv al occidentalilor. Ca să nu mai vorbim de simpaticul personaj Babar, ce reia semnificațiile ancestrale ale cunoașterii și înțelepciunii atribuite, de către orientali, pachidermului. Este recunoscut pentru longevitate și memorie. În vis, apariția unui elefant este deci fericită și reconfortantă. Cel ce visează este probabil inspirat, angajat pe drumul cel bun și corect în deciziile sale, ca și în acțiuni. Poate conta pe trăinicia celor dobândite. La interpretarea de mai sus se adaugă uneori o
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și reconfortantă. Cel ce visează este probabil inspirat, angajat pe drumul cel bun și corect în deciziile sale, ca și în acțiuni. Poate conta pe trăinicia celor dobândite. La interpretarea de mai sus se adaugă uneori o semnificație sexuală: trompa elefantului fiind un simbol falic. În acest caz, visul vorbește despre o dorință, sau mai degrabă despre o fantasmă, de a poseda (sau de a fi posedat de) un membru supradimensionat. Cel care visează își măsoară forța sau virilitatea după mărimea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
visul vorbește despre o dorință, sau mai degrabă despre o fantasmă, de a poseda (sau de a fi posedat de) un membru supradimensionat. Cel care visează își măsoară forța sau virilitatea după mărimea penisului sau puterea erecției. În sfârșit, dacă elefantul atacă sau se arată a fi agresiv, exprimă frica de a fi strivit (vezi acest cuvânt) de o forță (umană sau circumstanțială) exterioară amenințătoare. Girafă Animal puțin reprezentat în simbolism, girafa exprimă, probabil dorința de a urca, de a se
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
șoarecele este întruchiparea agilității. Deși delicat și de mărime redusă, șoarecele are o putere cu atât mai importantă cu cât este asociată cu finețea. Exprimând superioritatea energiei subtile asupra forței brute, șoarecele apare în numeroase legende ca înspăimântându-l pe elefant, până la a-l face să-și piardă controlul de sine. Această semnificație aceasta este deosebit de valorizată în imaginarul destinat poveștilor pentru copii. Numeroase desene animate au ca erou un șoarece, cel mai cunoscut fiind Mickey Mouse. Reducând la zero toate
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
umanitar». Lanțul devine astfel suportul schimbului, al comunicării și al medierii între sus și jos, dar și între oameni. Pandantiv, medalie Simbolistica pandantivului depinde, în esență, de ceea ce reprezintă (a se raporta, după caz, la cuvântul corespunzător: inimă, floare, cruce, elefant etc.). Dacă este vorba despre un pandantiv pe care subiectul îl poartă în realitate, este oportun să analizăm și circumstanțele achiziției lui (cadou, moștenire etc.). În acest caz, trimite la relațiile sau la epoca în discuție, iar apariția lui în
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
realitatea, sau cel puțin singura realitate? Felul în care celulele sunt dispuse și din care rezultă unitatea individuală nu este tot o realitate, mult mai interesantă decât cea a elementelor izolate, iar un naturalist, care nu a studiat niciodată un elefant altfel decât la microscop, ar putea crede că știe suficient de bine acest animal? Ei bine! Și în matematică există ceva asemănător. Logicianul descompune, ca să spunem așa, fiecare demonstrație într-un număr foarte mare de operațiuni elementare; după ce am fi
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
de prânz, și mintea noastră știe de ce trei ori cinci este același lucru cu cinci ori trei. Mulți studenți confundă educația cu memorarea. Sunt înclinați să creadă că dacă știm despre punctul de fierbere al berii, perioada de gestație la elefanți, conjugarea verbelor neregulate franceze și populația din Burma, alături cu multe alte astfel de "cunoștințe" despre lună, balene, protoni, sinapse, schizofrenie și ratele dobânzilor, asta înseamnă că suntem educați. O enciclopedie ambulantă este, totuși, rareori o persoană educată. Pentru un
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
acești atomi reprezintă deci întreaga realitate a corpului uman? Felul în care aceste celule sunt dispuse și din care rezultă unitatea individului nu sunt tot o realitate, și încă una mai interesantă? Crede oare naturalistul, care nu a studiat niciodată elefantul decât la microscop, că poate cunoaște suficient acest animal? La fel se întâmplă și în matematică. După ce logicianul va fi descompus fiecare demonstrație într-o mulțime de operații elementare, toate corecte, tot nu va deține întreaga realitate; îi va scăpa
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
o găsim în scrierea lor intitulată Cartea lll a Macabeilor care spune cum pe la anul 150 î.e.n. regele Ptolomeu Vl Phiskon, su-părîndu-se rău pe iudei, i-a adunat pe toți cu mic cu mare în hipodromul orașului și a adus elefanți să le facă o călcătură de să le iasă toate relele din ei. Numai că Iah-we cel milostiv le-a șușotit la ureche ceva pachidermelor și acestea au refuzat să-i facă terci pe nevinovații ivriți. Într-un hipodrom nu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
modifică și modul de deplasare în timp. Ea poate mări sau micșora viteza de scurgere a timpului. De aceea, când accelerezi un corp - când îl supui unei forțe, ori de natură gravitațională, ori a uneia de împingere a unui uriaș elefant cosmic - îi schimbi mișcarea în spațiu și în timp: în spațiu-timp. Este un concept greu de înțeles, însă calea cea mai ușoară de a-l aborda este prin analogie: spațiul și timpul sunt ca o foaie uriașă de cauciuc. Planetele
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
veți ajunge să plătiți pentru ea și să nu o folosiți”. +++ Ideea 148. Sortați-vă ideile: Astăzi, mâine și viitorul Să privim în viitor poate fi uneori copleșitor. În termenii managementului și productivității, există o veche zicală: „Cum mănânci un elefant?”. Răspunsul este: „Câte o bucățică pe rând”. Multe persoane spun că, împărțind un proiect în mai multe etape, oricine se poate descurca să-l îndeplinească. Un consultat extrem de respectat avea obiceiul să își copleșească clienții. Făcea ceea ce numea el „o
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
implicăm în viitor”. Făcând acest lucru, oamenii găseau ideile mai ușor de digerat. Gândiți-vă să organizați ceea ce doriți să faceți într-un format pe care să îl puteți eșalona și să nu vă copleșiți oamenii. +++ TEMĂ „Cum mănânci un elefant? Câte o bucățică pe rând”. Scrieți acest lucru pe un carton de 3 × 5, pentru a vă reaminti să nu vă copleșiți echipa cu idei noi și cu muncă multă, ci să împărțiți proiectul în bucăți „digerabile”. +++ +++ Epilog Există un
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
cu pianul, 187-195; Cornel Moraru, Lectura poeziei, VTRA, 1986, 1; Paul Cornea, „Introducere în poezia contemporană”, MS, 1986, 4; Călinescu, Biblioteci, 171-175; Piru, Critici, 224-226; Papahagi, Fragmente, 30-36, 76-90; Cornea, Semnele, 211-216; Ulici, Lit. rom., I, 484-487; Răzvan Voncu, Cimitirul elefanților. „Poezia unei religii politice. Patru decenii de agitație și propagandă”, L, 1996, 6; Alexandru George, De groază, LCF, 1996, 20; Spiridon, Interpretarea, 209-214; Dicț. esențial, 567-568; Manolescu, Lista, III, 323-335; Ion Simuț, Elita prozei postbelice, F, 2002, 2; Marius Chivu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
cu eticheta „Cremă de mandarine. Oriental”. Toate catifelările, aromele și rotunjimile de vis din aceste cuvinte : cremă, mandarine, oriental, așezate în raftul bufetului... Pescăruș de la poalele munților, peste sinistrul trăscău dul ceag care ar fi făcut să vomite și un elefant... Reprezentanții Sistemului nu sunt, la prima vedere, niște monștri. Procurorul nu ține să- i bage în pușcărie pe Vuică și pe Ripu, vrea să se termine „toată reconstituirea asta” cât mai repede, plutonierul e un imbecil agitat, alternează momentele în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]