5,061 matches
-
a lungul șoldurilor și simți că ea se înfiora sub mângâierile lui. Se supunea mâinilor sale, dar nu era unul din jocurile artificiale în care era de-acum expert și de care se săturase. Simți căldura pielii ei, din care emana un parfum de nard și miere, foarte feminin, irezistibil. Brațele ei, cu încheieturi subțiri ascunse de brățări, care i se întipăriseră în memorie, îl înlănțuiră din nou. El îi vedea doar ochii, îi simțea parfumul și buzele. De mii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Îmi dă o stare de amorțeală, ca și cum corpul mi-ar fi otrăvit cu cele mai grele toxine. Uneori, mă cuprinde o greață grea, ce-mi vine din glandele ascunse ale bărbăției. Dimineața, mă trezesc ejaculând un lichid galben vâscos, ce emană un miros impudic de carne proaspătă. Duhoarea asta pestilențială mă face să vomit. Nu știu ce să fac să rezist acestor impulsuri imunde, acestor spasme viscerale ce mă schimonosesc la chip și-mi dau fixitatea de sfinx a privirii. Urina este densă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
În clasa a VIII-a, de profesoara mea de istorie. Era, cred, o femeie tânără, de vreo treizeci de ani, nu aș putea spune dacă era și frumoasă, dar În mod sigur avea o anumită prestanță feminină; mă atrăgea imediat, emana acel magnetism pe care nu-l au toate femeile, ceva rar și straniu, de care nu scapă nici un bărbat intrat Întâmplător În câmpul lor de atracție. Eram În clasa a VII-a, când am observat-o printre participantele la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
albi și aproape sedentari, dacă aceste bordeie săpate În malul Grădiștii pot fi considerate locuințe. Au cai micuți și măgari de a căror orchestră ne amuzăm de câte ori mergem să ne scăldăm la Olt. Nu sunt violenți, dimpotrivă, de pe fețele lor emană o blândă tristețe, poate În amintirea rasei nobile din care se trag. Ne uităm curioși la copiii murdari, Îngrămădiți cu câinii și măgarii Într-o tovărășie pașnică; femeile, destul de tăcute, nu strigă, nu fac acel vacarm tipic țigănesc, mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
altul Își ține viața În roțile rostogolite,/ și caii aleargă, până când sparg cu boturile/ secunda,/ aleargă-n afară, aleargă-n afară/ și nu se mai văd“. Am devenit atent, mă uit acum la mișcările lui elegante, la orgoliul secret ce emană din pronunție și din gesturi și Îmi spun brusc că, iată, el e unul dintre cei aleși; sfârâie ceva nou În versurile sale, o tensiune subterană pe care n-am notat-o la colegii lui. Se mișcă adormit, dar această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de a se apleca asupra scrisului, o Înclinare imperceptibilă a corpului În față, acea atenție ce o acorzi unei doamne fără să o agasezi, te Înclini spre ea cu corpul foarte puțin; ea simte acel curent de afinitate ce-l emană Întreaga ta ținută, simte că este privită cu diferență-deferență: Își ascute sensibilitatea, trece pe nesimțite la acea comunicare intimă fără cuvinte, fără alte semnale, În afară de magnetismul ce crește brusc. Dintr-odată, aerul e mai dens, o mișcare, o frecare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
locul crimei, spuse Amelia proprietarului, și voiam să verific în primul rând dacă le aveți la vânzare. Luă lista din mâinile ei și începu să citească, în timp ce Sachs se uita atentă prin rafturile magazinului „Smoke&Mirrors”. Încăperea vopsită în negru emana un puternic miros de mucegai, chimicale și plastic, acesta din urmă din cauza sutelor de costume ce atârnau peste tot pe umerașe. Rafturile din sticlă, mare parte din ele sparte și lipite la loc, erau pline cu pachete de cărți, baghete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
hotelului Lanham Arms. Aceasta, un bloc de apartamente situat pe Strada 55, nu avea margini, dar avea o ieșire de incendiu, la doi metri de locul în care se afla el acum, încercând să privească dincolo de aerul plin de impurități emanat de un aparat de aer condiționat. Malerick alergă câțiva metri și sări peste gaura fără fund dintre cele două clădiri, aterizând cu ușurință lângă ieșirea de incendiu și săltându-se peste balustrada protectoare. Urcă apoi cu repeziciune două scări și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
foarte îndepărtat. Înainte ca ea să-și dea seama, el o dezbrăcă de șort până la genunchi și o trase mai aproape. Brațele lui erau imense, se umflau pur și simplu sub bărbia ei, apăsându-i din neatenție gâtul. Pieptul lui emana căldură ca un furnal, iar părul de pe coapse se simțea aspru ca un glaspapir. Și pentru prima oară de când se culca cu Russell, ea începu să simtă binecunoscutele simptome ale atacului de cord. — Oprește-te! șuieră ea mai tare decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Învățase de la tatăl lui. Dar patrulele japoneze de pe Amherst Avenue ar fi văzut zmeul zburînd pe deasupra grădinii. Punîndu-l deoparte, Jim se Învîrti prin casa goală și urmări cum scade, aproape imperceptibil, nivelul apei din piscină. MÎncarea din frigider Începuse să emane un miros suspect, dar dulapurile cămării erau pline de fructe conservate, biscuiți de cocktail și carne presată, delicatese pe care Jim le adora. MÎnca la masa din sufragerie, așezat la locul lui obișnuit. Seara, cînd Înțelegea că părinții lui nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de-a lungul Bundului, iar reflectoarele bărcilor de patrulare sclipeau peste rîu, dar Jim adormi imediat În aerul rece. Trupul lui slab părea că plutește În noapte, Învîrtindu-se deasupra apei negre, În timp ce el se agăța de slabele mirosuri omenești care emanau din scaunele taxiurilor. Nivelul apei crescuse, oavioanele Începuseră să se Învîrtească În jurul balizelor lor. RÎul nu se mai izbea de zidulourilor. Pentru cîteva momente, suprafața apei păru să se transforme Într-o oglindă uleioasă din care vasele ruginite ieșeau ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de bilete. Jim era Îngrijorat pentru bătrînul englez cu părul cărunt și pielea ca de mort. Uneori, nu era capabil să-și recunoască nevasta. Jim l-a ajutat să facă un paravan În jurul doamnei Partridge, care nu vorbea niciodată și emana un miros neplăcut. Au folosit pardesiul englezesc al domnului Partridge și cămașa de noapte Îngălbenită a soției lui, atîrnîndu-le de o bucată de cablu electric, pe care Jim Îl scosese de pe perete. Dacă se plictisea, Jim se ducea la magazia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Întotdeauna de lunga așteptare pentru rația de cereale și cartofi dulci a lui Basie, și se simțea și el, În compania bărbaților, un bărbat În devenire. Șirurile de prizonieri transpirați, cu pielea plină de ulcerații și de mușcături de țînțari, emanau un miros greu de agresivitate, iar Jim Înțelegea de ce paznicii japonezi se temeau de ei. Limbajul lor obscen Îl depășea, discuțiile lor triviale despre trupurile femeilor și despre părțile lor intime dădeau impresia că acești masculi terminați se provocau singuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
am răzgândit și am cerut o vodcă. I-am spus să mi-o pună într-un pahar mare și am cerut gheață, pe care el a luat-o de pe fundul unui recipient din aluminiu și care, topindu-se, ar fi emanat poate același miros de maioneză râncedă și de cârpă de spălat podelele rău păstrată, care plutea în aer. M-am așezat în fundul localului, lângă tonomat. Am băut o înghițitură lungă și zgomotoasă, alcoolul mi-a pătruns înăuntru ca o durere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
să fur? Grămada aceea de zdrențe putrede? Dinții care, atunci când deschide gura și un plânset răgușit i se rostogolește în șanțul lucitor al gâtului, se vede că lipsesc? — Mă scuzați, am căzut. Ce am atins? Ce miasme am respirat? Bărbatul emană un miros îngrozitor, ca de câine abandonat cu burta spintecată pe marginea drumului. Și Italia puțea atunci când tragedia a copleșit-o, când a înțeles că o părăseam, că nu aș fi ținut-o nici pe ea, nici pe copilul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
odihnea și așa ar fi fost pe tot timpul călătoriei. Intimitatea aceea mi-a plăcut. Mă simțeam în largul meu în mașina cu scaune adânci, impecabilă ca și șoferul ei. Tapițeria și bordul din rădăcină de nuc, de culoare închisă, emanau un miros de santal. Am călătorit pe străzi vechi, peticite în mai multe locuri, traversând rariști în care se îndesau pâlcuri joase de pruni sălbatici, măslini cu trunchiuri strâmbe și câțiva palmieri care spărgeau pe neașteptate asfaltul. O vegetație care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
vorbească de unul singur: „Și ce frumoasă este! Asta și aceea, și una, și alta. Și poate că celălalt, în loc să pretindă și să solicite, este pretins și solicitat; poate că nici nu e la înălțimea meritelor ei... Dar ce bucurie emană micuța asta, și cu câtă grație îl salută pe cel de colo! De unde o fi scos asemenea ochi? Sunt aproape ca și ceilalți, ca ochii Eugeniei! Ce dulce trebuie să fie să-ți uiți de viață și de moarte în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
În el, Încercau să-l Împingă Înainte și sufereau pentru felul În care Își irosea talentul. Pe bufet, pe polița căminului, pe rafturile cu cărți erau fotografii cu Uri Gefen, În uniformă sau fără. Era un bărbat masiv, gălăgios, care emana o afecțiune fizică brută, ce trezea În copii, femei și chiar În bărbați dorința de-a fi Îmbrățișați de el. Semăna puțin cu actorul Anthony Quinn. Afișa Întotdeauna o jovialitate grosolană. Avea obiceiul să atingă tot timpul oamenii cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
să fie transformate În intimitate fizică. Ploile de iarnă vor fi izgonite pentru totdeauna din Ierusalim. Vor fi abătute spre zonele agricole. Cum s-ar spune, fiecare va ajunge În siguranță În partea ariană. Nimeni și nimic nu va mai emana mirosuri urâte. Cuvântul „suferință“ va suna În urechile lor cam În felul În care sună Într-ale noastre „alchimie“. Se luă din nou curentul. Dar după două minute reveni. Probabil că cineva Încearcă să-mi amintească să merg la bancă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
spuse Annettei că Îi venea greu să creadă că fusese căsătorită timp de douăzeci și șase de ani, Întrucât nu arăta de mai mult de patruzeci. Annette răspunse: —E drăguț din partea ta că spui asta. E În tine ceva care emană căldură. Am senzația că dacă voi reuși să povestesc odată totul, absolut totul, unui om care știe să asculte, Îmi voi putea face puțină ordine În minte. Că voi putea Înțelege ce mi s-a Întâmplat. Deși sunt convinsă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
aerul unei franțuzoiace tinere de la țară. Ochii Îi străluceau, iar obrajii Îi erau Îmbujorați de frig. I se păru copilăroasă, blândă, pură și dureros de frumoasă. Însă În clipa aceea Își aminti ce-i făcuse alaltăieri și se simți murdar. Emana un miros de parfum fin, poate ușor nuanțat de o urmă de alcool, care trezi În Fima o Îmbinare de regret și dorință. — De dimineață, spuse, Încerc să-ți telefonez, dar e tot timpul ocupat. S-ar putea crede că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
să provoace doar stânjeneală și ridicol. În loc să se Întoarcă În pat, continuă să stea așa, În bluza cu mâneci lungi, pe balconul de la bucătărie, printre rămășițele cuștilor, borcanelor și cutiilor În care Dimi și cu el ținuseră viermii. Acum acestea emanau un miros greu, acru, de rumeguș umed, amestecat cu resturi alimentare putrezite, morcovi, felii de castravete și foi de varză și salată verde. La Începutul iernii Dimi hotărâse să elibereze broaștele țestoase, gândacii și melcii pe care Îi culeseseră Împreună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
care erau puși la murat castraveți În sare, cu usturoi și frunze de mărar și pătrunjel. Fima avu deodată sentimentul că locurile acelea guturale, construite În jurul unor curți interioare cu puțuri străvechi de piatră pentru colectat apa, locurile acelea care emanau mirosuri de carne friptă, ceapă, mirodenii, coptură și fum, Îi ofereau răspunsul direct și simplu la Întrebarea pe care până acum nu reușise deloc s-o formuleze. Dar simți ceva asaltându-i inima, lovind pe dinăuntru și pe dinafară, ciupind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
-o piesă la care meștereau și pe tânărul ăla care suda o fisură fără ochelari de protecție. Nu avea de gând să se oprească și nici nu va arunca vreo privire în turnătorie, ușa era larg deschisă din cauza dogoarei și emana mirosul de ulei încins, pe care cu trei ani în urmă îl inhala încă. Pe atunci fusese suportabil pentru el, cu toate privațiunile aduse de război. Din cauza ochilor nu a trebuit să presteze serviciul militar, așa că își putea permite o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
o drumeție de duminică în munții Jura împreună cu familia, un prânz cu prietenii la Turnul negru. Au existat și momente de iritare, și W. a fost atins doar în treacăt de amintirea fetei de la birou. Era atât de tânără și emana atâta prospețime, cum lui nu-i fusese dat niciodată din cauza orbirii. În apropierea ei simți un neajuns dureros, pe care W. nu-l putea numi nici acum, când, pentru o clipă, asta îl făcu să se oprească, împotriva intenției lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]