3,224 matches
-
1996, p. 60. 569 O asemenea dilemă apare și în Germania, în Jacob Neusner, Iudaismul în timpurile moderne, București, Editura Hasefer, colecția Iudaica, 2001, p. 57. 570 Ibidem, p. 58. 571 Victor Neumann, op. cit, p. 165. 572 Carol Iancu, Emanciparea evreilor din România 1913-1919, București, Editura Hasefer, 1999, p. 7. 573 Ibidem. 574 J. B. Brociner, op. cit., p. 9. 575 Victor Neumann, op. cit., p. 168. 576 Mihail Kogălniceanu, Discursuri parlamentare din Epoca Unirii, ed Vl. Diculescu, 1959, p. 30. 577
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
ediție și prefață de Stelian Neagoe, București, Editura Scripta, 1993, pp. 166-167. 657 Monitorul Oficial, nr. 75 din 2 aprilie, 1867, p. 449; Memoriile regelui Carol I..., vol. I, p. 173, Carol Iancu, Evreii din România 1866-1919. De la excludere la emancipare, București, Editura Hasefer, 1996, p. 74. 658 A. Stan, op. cit., p. 181. 659 Memoriile regelui Carol I..., pp. 238-239. 660 Un exemplu în acest sens îl reprezintă apariția în 1873 a unei legi inițiate de conservatori pentru băuturile spirtoase care
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
un popă fără voce ca un cârciumar fără produse comerciale. Fiul cel mare al lui Ioniță D. Popescu, Ghiță, cunoscut și sub porecla de Pitulici, dar și Agapie, s-a născut în anul 1848, atunci când popoarele Europei se ridicau pentru emancipare socială și națională. Familia Popescu este un etalon al precursorilor populației oltenițene, ea deschide un început în istoria acestei urbe, în viața cotidiană de aici. Monumentul funerar al lui Ioniță D. Popescu Petre Theodor Sfetescu (1860 ?) În galeria oamenilor politici
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3143]
-
președinte al Argentinei, în 1946, instaurându-se un regim militar- dictatorial. Eva i-a devenit sfetnic de încredere președintelui țării și, folosindu-se de puterea de influențare, s-a amestecat în politică, s-a implicat îndeosebi în politica socială de emancipare a femeilor, în activitățile filantropice, ducând campanii sistematice de ajutorare a săracilor. A sprijinit înființarea de școli, spitale, orfelinate, a inițiat întemeierea unei case de asistență socială cu fonduri "voluntare" de la cei înstăriți. În timp ce poporul o adula, în special mulțimea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
societății cu ochelari de aur, tineri însurăței, logodnici amorezați, profesori respectabili cu nume cunoscute, hoți, asasini, avocați ghiftuiți de liberalism, pedagogi, severi gardieni ai moralei, scriitori, pionieri ai civilizației cu teorii de avangardă, autori de articole fulminante și pătimașe asupra emancipării femeii, copoi de poliție, spioni, ocnași evadați, ofițeri, studenți, socialiști, anarhiști, patrioți, venali... Vin pe rând: timizii și obraznicii, teferii și bolnavii care fac pentru întâia oară cunoștință cu o femeie și bâtrâni stricați, istoviți de pe urma tuturor viciilor, tineri chipeși
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Likhonin a convins-o pe Liubka să iasă din marasmul stabilimentului și să-și schimbe viața. I-a promis că o va trata ca pe o soră, ca pe o prietenă, ca pe o fiică. I-a ținut discursuri despre emanciparea femeii, despre drepturile ei, despre morala muncii. A plănuit ca și alți colegi să fie antrenați în munca de reeducare, toți s-au oferit s-o învețe să scrie, să citească, să cânte la mandolină, s-o învețe literatură, s-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
secolul următor, în cursul războaielor pentru Italia, Hohenstaufenii au acordat primele privilegii generale principilor (anul 1138 marchează începutul domniei Hohenstaufenilor). Frederic I Barbarossa (1152-1190) a restabilit autoritatea imperială luptând contra puterii papalității, a autonomiei orașelor Italiei de Nord și a emancipării seniorilor feudali, în special a lui Henric "Leul", duce de Saxa (Saxonia)113. Tot în timpul domniei sale începe fărâmițarea teritorială, care sfârșește prin slăbirea puterii centrale. Seniorii ecleziastici și laici obțin cvasi-suveranitatea teritorială. În Dieta de la Regensburg, din 17 septembrie 1156
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de Austria, fiind urmată de continuarea federalizării 121. După Dieta imperială de la Worms (1495), în timpul lui Maximilian I, războiul a reînceput, dar anul 1499 va aduce victoria Elveției, separarea de Imperiu devenind un fapt împlinit 122. Frământările și luptele pentru emancipare teritorială au continuat sub domnia lui succesorul lui Frederic I Barbarossa, Henric al VI-lea (1190-1197), și apoi a lui Frederic al II-lea (1212-1250)123, dăunând puterii imperiale. Micul interregn dintre 1197 și 1209, cu luptele interne care l-
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Prusia, grefată pe tendința de dominație a principatelor germane, se afla la ora provocărilor. Formată în 1785, "Liga principilor germani", condusă de Prusia, a constituit mai mult un mijloc de luptă imaginat de aceasta împotriva Austriei, decât un mijloc de emancipare pentru Germania. Nu se putea naște o mișcare revoluționară din atitudinea principilor germani, pentru că nu exista niciun centru politic. Constatând această incapacitate, Göthe spunea germanilor: În zadar sperați voi germanii să formați o națiune. Dar acesta este pentru voi un
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
principilor Europei care o oprimă". Revendicând acest drept nelimitat al spiritului, Fichte a evitat orice cuvânt jignitor la adresa principilor, având în vedere că în Germania cei mai mulți dintre ei au știut să respecte libertatea de gândire. El afirma că mișcarea de emancipare nu poate fi oprită. Deși la început încercările de intervenție contra Franței revoluționare nu s-au concretizat, Prusia și Austria continuau acțiunile de sprijinire a monarhiei franceze. În februarie 1791, între Viena și Berlin au început tratative secrete în vederea unei
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
indivizi nu aveau prea mare influență în lumea afacerilor, pe piețele de desfacere ele conduceau. Shoppingul le-a dat femeilor o foarte bună scuză de a ieși din casă, într-o singurătate binecuvântată, dincolo de constrângerile familiale. Era prima formă de emancipare a femeilor, care le permitea să aibă o activitate ce implica socializarea cu alți adulți, funcționari și proprietari de magazin, dar și cu alte cumpărătoare. Pe măsură ce stilul de viață al femeilor se schimbă, relația lor cu shoppingul trebuie să evolueze
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
răul tuturor, sau poate atât spre bine, cât și spre rău, mecanismul a funcționat. (Oare ne vom întoarce la ce a fost? Ați mai fost la o tutungerie să testați trabucuri în ultima vreme?) Un alt spațiu de desfășurare pentru emanciparea sexelor este magazinul de calculatoare și alte puncte de desfacere pentru produse electronice. Suntem obișnuiți să ne gândim că bărbații sunt interesați de tehnologie - cumpără truse de componente stereo sau scot din buzunar mii de dolari pentru difuzoare performante. Calculatoarele
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
un procedeu simetric al discursului indirect liber. Se pornește de la "discursul direct liber" pentru că nu există subordonare sintactică (cum este în discursul indirect) și de "discurs direct liber", pentru că reperele deictice rămân cele ale discursului citat. Această "libertate" este o emancipare față de constrângerile tipografice (liniuța, ghilimelele, italicele) asociate prin excelență discursului direct. Iată un exemplu: (a) La ce le servește toată această bogăție, așezată într-un scaun cu rotile? Precum această femeie atât de bogată, așezată cu fața pe jumătate paralizată
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
legătura cu Divizia 1 cavalerie Ăcomandant generalul Mihail Schina) ,,pentru a ocroti viața și avutul populației.” Pe 15/28 noiembrie 1918, la Palatul Metropolitan din Cernăuți, Congresul General al Bucovinei a hotărât unirea necondiționată a Bucovinei cu România. Mișcarea de emancipare națională a avut o intensitate mult mai mare în Transilvania, acțiune coordonată de către Consiliul Național Român Central. Eșuarea tratativelor româno-maghiare din prima jumătate a lunii noiembrie 1918, a dus la convocarea Marii Adunări de la AlbaIulia, unde ardelenii și-au exprimat
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
de a plăti contribuțiunea personală, lăsând de a i se împlini căciula pentru acoperirea acestei dări; în țara Românească, singur repauzatul Ioan Manu a urmat a subscrie până la moartea sa «Ioan Manu, mare vornic»“ (M. Kogălniceanu, Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țăranilor). 10 Plângându-se nevestei de incomoditatea hainelor nemțești în care aceasta îl silise să se îmbrace, Grigori Bârzoi primea următorul răspuns acid: „Ian taci, taci... că de-o mie de ori te prinde mai bine așa, decât cu anteriul
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ceea ce s-ar putea numi partea vizibilă a aisbergului. Cea invizibilă o alcătuiesc implicațiile social-politice, culturale, religioase etc., cărora le revine ponderea decisivă. Pentru generația tânără, alfabetul chirilic înseamnă orientalism, cel latin - occidentalizare; slovele - înjosire și opresiune, literele - demnitate și emancipare; vechea scriere - stagnare, conservatorism, rugină, cea nouă - deschidere, progres, revoluție. Dar nu acestea puteau fi vederile oamenilor vârstnici și nici, în genere, ale celor ostili înnoirii. Pentru a învinge rezistența lor, fără totuși a imprima conflictului o tensiune exagerată, calea
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Inspirația de la care se revendică cântecul lui Tom Hull este însuși Abraham Lincoln. Urmărind o politică de agresiune imperialistă, Statele Unite trădează moștenirea celui mai nobil dintre președinții lor. Adevărații urmași ai lui Lincoln sunt cei care au dus mai departe emanciparea sclavilor, zdrobind prometeic, cătușele exploatării capitaliste. Cântecul libertății se înalță către Bucureștiul democrat-popular: "Hull: Da, da, Abraham Lincoln. Și toate versurile mele... clandestine, subversive, incendiare, "roșii", le-a rostit el în cimitirul de la Gettysburg. Iată, cu acest prilej, aveți și
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
interesat și pe care o va explora în Principele și Săptămâna nebunilor. In nuce, se află aici o preocupare pentru istoria domniilor fanariote, venită probabil și pe linie mateină, o identificare într-adevăr prestigioasă. Îi evocau personajele mateine forța de emancipare a unui spirit plebeu, dar inteligent, înzestrat cu ambiția care lipsea totuși crailor decadenți mateini, cu excepția lui Pirgu? Nu este Manicatide un astfel de personaj, contrafăcut și livresc, caricaturizat ideologic, dar altfel cu croiala unui alt timp? Cinismul său și
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în "turnul de fildeș", dezinteresat de problemele societății, implicarea în astfel de probleme fiind socotită, după formula lui Benda, o trădare a misiunii sale; muncitorul intelectual trebuia să fie un militant, întreaga sa activitate urmând a fi pusă în slujba emancipării clasei muncitoare, neimplicarea în această operă fiind socotită drept trădare. Convertiții erau intelectuali de etapă, necesari până când urmau să apară adevărații intelectuali ai clasei muncitoare. Convertiții nu erau alături de aceasta pentru că, în lumina determinismului social promovat de Stalin, ei nu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
lumii cunoscute, au mărit volumul de informații noi și și-au eliberat perioada în care au trăit legende. Ca și în trecut, spiritul călătoriei și al descoperirii maritime a continuat să influențeze orice tip de literatură imaginativă și reflectivă" (190). Emanciparea menționată de Bush este una de eliberare de imaginea distanțată a trecutului absolut prin acceptarea prezentului inconcluziv. O astfel de literatură în care relatările despre lumea fenomenală sunt anunțate - jurnalism - este reflectată în jurnalul lui William Bradford, în care scrie
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
recomandat studenților din Republică Moldova de către Senatul Universității Libere Internaționale din Moldova. CUPRINS Introducere 3 Capitolul I Personaje emblematice ale modernității: Pariziana 3 1.1. Femeia pariziana în imaginarul colectiv și individual 3 1.1.1. "Noua Femeie" și paradoxurile emancipării franceze 3 1.1.2. Reprezentarea Parizienei: arhetipuri și ambiguitate 3 1.1.3. Pariziana că mitosferă 3 1.2. Pariziana personaj reprezentativ al secolului al XIXlea francez 3 1.2.1. Parizianism versus tipologia Parizienei 3 1.2.2
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
al modernității franceze duce la bun sfârșit promovarea individului. Procesele sociale de ansamblu sunt ilustrate prin destinele individuale ale personajelor reprezentative. Realităților noi le corespund tipuri noi. "Homo modernus" este definit de relația specială cu noutatea 14. Individul trăiește elanul emancipării, parcurgând rapid drumul care duce la proclamarea autonomiei sale15. Individul se (auto)construiește în periplurile sale sociale, etice, politice etc. Femeia parcurge și ea drumul sinuoasei sale afirmări. Locul și rolul femeii în societate, puterea și formele de acțiune, diversitatea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de subliniat în această ordine de idei capacitatea românului "de a contopi problemele timpului în caractere umane memorabile" [Bilețchii, p.10, subn.n.]. Revoluția din 1789 transforma statuile și rolurile, răstoarnă valorile, remodelează identitățile, dă naștere mai multor mișcări de emancipare. Revoluția socială, pariziana prin excelență, a antrenat, în urma sa, alte revoluții demografică 17, industrială, morală și estetică. Un rezultat important al Revoluției este nașterea subiectului modern conștient, liber, protagonist al propriei vieți. Dar Revoluția a dat naștere și la multiple
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cea a soțului. Multiplele tulburări sociale nu modifică această stare întemeiata pe religie și tradiție. Începând cu dezvoltarea vieții de curte, trecând prin Renaștere, Revoluție și modernitate, destinul femeii preocupă și neliniștește opinia publică. Codul civil al lui Napoleon frânează emanciparea femeii pe parcursul secolului al XIX-lea, având o delimitare strictă între caracterul privat al feminității și cel public al masculinității. În acest context, Femeia Nouă, cu pași mărunți, discret, dar eroic, pe eșafod, pe baricade, în cluburi, în presă, în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
strictă între caracterul privat al feminității și cel public al masculinității. În acest context, Femeia Nouă, cu pași mărunți, discret, dar eroic, pe eșafod, pe baricade, în cluburi, în presă, în exil sau în saloane, desfășoară o considerabilă energie în vederea emancipării sale. Soluționarea problemei de gen constituie o condiție de ruptură cu mentalitatea tradițională și de avansare a societății în direcția modernității. Principiul excluderii femeilor este relativizat de individualități cu spirit de independență și originalitate, cum este Pariziana. Indivizi emancipați în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]