3,571 matches
-
aș primi în țară”(emigrant, 28 ani); Chiar dacă muncesc legal, se simt oarecum frustrați și discriminați: „Simți și vezi în ochii lor că ești discriminat, deși nimeni nu-ți spune nimic” (emigrant, 28 ani). În cele mai multe cazuri, decizia de a emigra definitiv este luată după o perioadă mai îndelungată de ședere în străinătate: „Întâi a venit soțul pentru că nu ne mai descurcam cu banii deși muncea în România la un patron. Până acum 4 luni nu am vrut să rămânen. Până
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de o parte, și migrație internațională, pe de altă parte”5. Cazurile analizate reîntăresc această afirmație. Așadar, reducerea sărăciei nu înseamnă neapărat o reducere a migrației internaționale dinspre țările aflate în sărăcie spre cele bogate. Uneori, chiar dimpotrivă, pentru a emigra este necesar un capital destul de consistent pe care cei aflați în sărăcie nu și-l pot permite: „Am vândut tot ce am muncit în 5 ani, am cumpărat o viză cu 1.500 de mărci și am plecat”(barbat, 27
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
consistent pe care cei aflați în sărăcie nu și-l pot permite: „Am vândut tot ce am muncit în 5 ani, am cumpărat o viză cu 1.500 de mărci și am plecat”(barbat, 27 ani). Mulți dintre cei care emigrează au avut o tentativă de a începe o afacere în România, dar au fost dezamăgiți de mediul antreprenorial corupt, ineficient și restrictiv: „Aveam o tarabă în România. Stăteam în piață de dimineața până seara și nu câștigam decât strictul necesar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
venit aici, în Spania. Cu amândoi copiii. Dacă erai de bună-credință, acolo nu puteai să faci bani. Toți așteptau câte ceva, dacă nu cei de la poliție, atunci primarul sau Sanepidul, sau cei de la fisc.” (emigrantă, 33 ani) Strategiile folosite pentru a emigra Nyberg-Sorensen, Van Hear, Engberg-Pederson (2002, 4) subliniază faptul că mobilitatea capitalurilor, mărfurilor și a informației a precedat mobilitatea populației. De-a lungul anilor, multe voci au reclamat faptul că Europa s-a transformat într-o adevărată fortăreață 6. (Avci, McDonald
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
gospodăriilor țărănești în „celule de subzistență”. După câțiva ani de așteptări zadarnice ca statul să susțină micul producător din agricultură, gospodăriile rurale au găsit în migrație una dintre cele mai profitabile alternative de câștig. În acest context, decizia de a emigra a fost una dintre strategiile adoptate la nivelul gospodăriilor și al familiilor din mediul rural (Davis-Root; De Fong, 1991, p. 223). Au fost opțiuni luate în câmp privat asupra cărora controlul statului român a fost minim. Așadar, deși în perioada
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
al familiilor din mediul rural (Davis-Root; De Fong, 1991, p. 223). Au fost opțiuni luate în câmp privat asupra cărora controlul statului român a fost minim. Așadar, deși în perioada 1990-2002 granițele României au fost închise, foarte mulți cetățeni au emigrat adoptând diverse metode mai mult sau mai puțin legale: trecând ilegal granițele: „Soțul meu a încercat de mai multe ori să plece dincolo. A încercat în 1987, a reușit să ajungă până la sârbi, de unde a fost trimis înapoi (am înțeles
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
emigrației române formate în principal pe baza relațiilor de rudenie sau de prietenie. Rolul acestora era de a informa și sprijini emigranții români. În cazul rețelelor de emigrare în Spania, rudele, prietenii sau cunoscuții din Germania (în special pentru cei emigrați din Transilvania), Franța sau Italia (pentru cei din Moldova) constituiau primul punct nodal. „Prima stație de încărcare a bateriilor a fost Italia, unde aveam câțiva prieteni.” (emigrant, 22 ani) „Aveam în Germania un prieten bun plecat din sat. Am stat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
La puțin timp își ajută patru prieteni din Timișoara (4, 5, 6, 7) să vină în Spania. Îi cazează și îi îndrumă cum să obțină statutul legal. În 2000, Pionier își ajută doi verișori din județul Mureș (8, 9) să emigreze în Spania. Le găsește locuri de muncă în domeniul construcțiilor și locuiesc împreună în același apartament. Își ajută și alte rude din județul Mureș (soțiile și frații celor doi verișori să vină în Spania (10-11, 13, 14, 15, 16) sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a-și îmbunătăți statusul economic și social. Mulți dintre migranții ilegali ajung în Italia fără bani suficienți, în multe cazuri având așteptări prea mari cu privire la oportunitățile pe care le vor găsi în Italia, adeseori create artificial de către cunoscuții ce au emigrat deja și prezintă Italia ca pe o țară a promisiunilor. Pentru noii migranți, dacă aceștia au deja prieteni și cunoscuți care pot să îi ajute cu cazarea și cu angajarea pe piața informală de muncă, atunci experiența de migrare este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Vasile Cristian. După absolvirea liceului, se pare la Turnu Severin, D. a locuit o vreme la Craiova, apoi la București, unde ar fi lucrat la o editură. Cunoscut ca aderent al Partidului Comunist și suspectat chiar a fi agent sovietic, emigrează în Palestina, probabil spre sfârșitul anului 1940. A servit ca translator în administrația engleză, iar după înființarea statului Israel, în armată, ca ofițer de contact responsabil de Locurile Sfinte. Se stinge din viață în urma unui atac de cord. Orientat de la
DAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286673_a_288002]
-
simpatizant legionar. Își va ispăși „păcatele” lucrând, pe rând, ca muncitor la o carieră de nisip (1941-1943), la o orezărie (1945-1950), ca meseriaș la o cooperativă (1954-1965), muncitor tipograf (1965-1969), tehnician la o cooperativă, fiind reabilitat la sfârșitul anilor ’60. Emigrează în RF Germania în 1984, în 1986 stabilindu-se în SUA. Debutează în 1960, în „Luceafărul”, dar în volum publică abia în 1970 proza umoristică Locatarii din Strada Fecioarei. Recunoașterea și-o va câștiga însă datorită genului de aventuri, intrigă
DAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286672_a_288001]
-
studentă a romanistului Mario Roques (1929-1931). Funcționează, între 1931 și 1948, ca profesoară la liceele „Regina Maria” și „Doamna Stanca” din București. În 1948 părăsește țara și se stabilește temporar în Austria (la Innsbruck) și ulterior la Paris. În 1956 emigrează în SUA, la Chicago, unde trăiește până la moarte. Izvorâtă din dorul de țară și din gândul de vindecare a durerilor celor de acasă, poezia sa se nutrește atât din nostalgia trecutului, cât și din aspirația împlinirii idealului național. Din păcate
DASCHIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286697_a_288026]
-
CEARA, Ilie A. (15.II.1923, Xirolivad, Grecia), prozator. Este fiul Mariei (n. Luca) și al lui Apostol Ceara, țărani. Familia părinților săi, emigrând în România, a fost colonizată în Cadrilater, la Cavarna, în județul Caliacra, unde C. urmează școala primară și liceul. În timpul celui de-al doilea război mondial, a luptat în Est și în Vest, apoi a lucrat în comerț. În 1984
CEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286153_a_287482]
-
sub semnătura Paul Ancel, Un erou al timpurilor noastre de Lermontov (1946); recurge la pseudonimul Paul Aurel pentru versiunea la Țăranii de Cehov (1947), iar sub semnătura A. Pavel transpune Chestiunea rusă de Konstantin Simonov (1947). La sfârșitul anului 1947, emigrează în Occident, rămânând mai întâi la Viena, unde îi apare prima plachetă de versuri, Der Sand aus den Urnen [Nisipul din urne] (1948), scrisă direct în germană. În 1948, se stabilește la Paris. Obține licența în litere la Sorbona, în
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
teza unei emigrări definitive a maghiarilor din România care să influențeze într-o măsură atât de dramatică distribuția capitalului uman încât acest efect să fie înregistrat de analizele noastre Potrivit lui Sandu et al. (2004) numărul total de persoane care au emigrat permanent în Ungaria între 1980 și 2003 a fost de 52.682, din care jumătate au plecat înainte de 1990. Presupunând, prin absurd, că toți aceștia sunt de etnie maghiară, un calcul simplu ne arată că ei reprezintă în jur de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
fost formați părăsesc țara și nu se mai întorc. Fenomenul brain drain poate apărea atunci când indivizii care studiază în străinătate și își completează educația lor nu se reîntorc în țara de origine sau când persoanele educate din țara de origine emigrează pentru salarii mai mari și oportunități mai bune (http://en.wikipedia.org/wiki/Brain drain). Un raport OECD din 1997 privind libera circulație a persoanelor cu calificare înaltă identifică și face distincție între două rezultate principale pentru mobilitatea lor, respectiv: brain
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
lor de bază și transmiterea propriilor cunoștințe, interacțiunii cu omologi recunoscuți la nivel internațional și continuării unei cariere de succes. Acest set de factori poate fi considerat de atracție. Factorii de respingere care determină oamenii de știință și academicienii să emigreze sunt salariile scăzute acasă, recunoașterea profesională limitată, viitorul limitat în carieră și absența masivă a omologilor acestora în țara de origine. O modalitate prin intermediul căreia viitorii academicieni și oameni de știință vin în țările străine ca absolvenți de universitate pentru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Astounding Science Fiction (1938- 1950) și, în fine, după 1949, Galaxy și The Magazine of Fantasy and Science Fiction, care vor furniza texte pentru edițiile franceze create în 1953. În 1904, Hugo Gernsback, pe-atunci în vârstă de 20 ani, emigrează din Luxemburg în Statele Unite și devine, în 1911, director al Modern Electrics, o revistă de popularizare a științei și a pieselor de schimb adresându-se îndeosebi amatorilor de radio. Pentru a-și face o clientelă fidelă, Gernsback deschide în paginile
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
românești (Hoivic, 1974) din acel timp au facilitat impunerea noii orânduiri. Mica reprezentantă educată a burghezo-moșierimii a devenit o țintă de prigoană 5 a puterii nou instalate (Tismăneanu, 2005). Această categorie socială, care deținea potențialul intelectual necesar unei opoziții, a emigrat, a fost aruncată în închisori, deposedată de bunurile deținute, iar copiilor acestor familii le-a fost refuzată orice șansă de educație superioară. De altfel, spre deosebire de alte țări comuniste, în România nu există o tradiție și instituții care să fi putut
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o casă nu o construiești doar pentru un viitor imediat. în condițiile migrației într-o altă comunitate, cu diferențe structurale mari, sentimentul apartenenței la comunitatea de origine poate împiedica integrarea în nouă comunitate. Acest aspect se semnalează adesea la românii emigrați în Spania, în căutare de locuri de muncă. După ani de zile petrecuți acolo, gradul lor de integrare și participare la viața comunităților spaniole în care locuiesc rămâne foarte scăzut; un devotament între membrii comunității; în perioada comunistă, timișorenii, oriunde
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a intrat pe linia asta religioasă. Frontieriștii C. I.: Ce categorii de deținuți mai erau? S. Ț.: De exemplu, Scurtu 40 era un băiat care lucrase la "Salvamarul" din Constanța și se împrietenise cu o nemțoaică de pe la noi. Nemțoaica a emigrat în Germania Federală, dar el n-a putut primi viză. "Eu o să trec granița!", i-a zis fetei, iar fata a spus că o să-l aștepte până la data de cutare și dacă nu vine, atunci o să-l aștepte până la data
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că erau ascunși în iarbă. Au sărit și au rămas în picioare, la care neamțul (imitând accentul tărăgănat și disprețuitor al neamțului): "Ce, bă, nu vă mai place la România, vreți să plecați?" Când toți nemții din țară își doreau emigreze în Germania... O jigodie! Interesant este că nu i-au făcut nimic fiului meu. Nu l-au bătut că, în general, când vreunul din aceștia care voiau să treacă frontiera era capturat era nenorocit în bătaie. Ce s-o fi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
slavonă în limba română", scriu N.N. Maftei și C. Gh. Radu în „Cuvânt înainte" la volumul realizat de ei „Fii ai comunei Dănești, județul Vaslui", 1980. Aflăm apoi că Evloghie Dascălul, fiu al Sofiei, fata lui Artenie Bantăș din Bereasa, emigrat în Rusia împreună cu părinții la 1711, urmându-i lui D. Cantemir, cu care se înrudea, purtase prenumele de Ioan, dar, călugărindu-se, a devenit Evloghie, iar în timpul emigrației și-a însușit o cultură slavonă temeinică, ceea ce a făcut ca, reîntors
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
profesie croitor, iar mama sa se numea Francisca Weidmann 483. Carol a avut și o soră, Ana, care s-a călugărit și a lucrat ca institutoare la Mănăstirea Doamnelor Engleze din București. În 1870, după moartea mamei, familia Auner a emigrat în România, unde trăiau la acea dată părinții lui Johann Auner. Clasele primare și cele gimnaziale le-a urmat la școala din Calea Călărașilor nr. 11, ce a devenit ulterior Cercul Catolic Tomis. În august 1877 s-a înscris la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ansamblu de coduri necunoscute al căror sens nu-l înțelege. K., sosit de nicăieri (și care și-a părăsit poate soția și copii) face o căutare dublă, cea a Castelului și cea a integrării sale în sat. "Nu pot să emigrez, spune k., am venit aici ca să rămân. Voi rămâne aici" (174) și adaugă: "ce altceva m-ar fi putut atrage în acest ținut dezmoștenit, dacă nu dorința de a rămâne" (173). Această căutare a unei înrădăcinări se lovește de un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]