30,738 matches
-
subjugă și nu iartă, ne-a legat pe veci. Firește, el n a știut niciodată. Nu mai am vești despre el, dar, dacă tot îi port numele (deși ilicit), îi dedic această scurtă povestire adevărată. Sunt un om cvasiobișnuit. Predau engleză la o școală generală. Timp de trei ani am predat și desen, în stagiu, și i-am încurajat pe elevii mei să exprime prin linii, puncte, culori, ceva personal: un fluture pe care ar putea să zboare, o căsuță unde
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
să treacă în condică numele celor ce merg și vin și a celor ce merg cu ugeritul, și a celor ce merg fără ugerit...” etc. Relatări despre serviciile poștale din Moldova secolului al XVIII- lea, au rămas și de la misionarul englez Boscowich. Privitor la acest călător și funcționarea poștei, Nicolae Iorga arăta: “Când și când vede câte un călăraș domnesc care duce scrisori la Țarigrad, și curieri de-ai ambasadorilor, căci poșta ambasadorilor cu Turcia se făcea pe la noi. Între alții
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Multe din cele existente înainte de 1990, și-au încetat apariția. În anul 1995, s-au editat peste 840 de titluri, față de numai 420 în 1990 și 375 în 1989. Numărul cotidianelor a crescut. Au apărut noi publicații în limbile franceză, engleză, germană, rusă și spaniolă. A crescut simțitor presa locală, de la 53 publicații în 1985 la 157 în 1990. Din 1990, ziarul local “Zori noi” a devenit “Crai nou”, Poșta preluând ulterior difuzarea. Pentru întreaga activitate de difuzare a presei la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în perioada interbelică li s-au adăugat altele noi, Bergson și Husserl în special. Dar unii ideologi marxiști nu s-au mulțumit cu atât, ci i-au pus în cârcă ideile celor mai neașteptați autori, precum Bertrand Russel și „idealistul englez“ F.C.S. Schiller. Un fost student al său, convertit la materialism dialectic, i-a contestat lipsa de originalitate chiar și în logică. Astfel, teoriile sale s-ar fi construit ca un simplu comentariu la teoria simbolurilor a lui Hermann von Helmholtz
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
mai mare parte a corespondențelor pe care le indică sunt atât de generale sau de vagi, încât nu conving decât pe cei care își doresc acest lucru a priori. Câteva dintre ele indică indubitabital existența unei inspirații din cartea autoarei engleze. Dar restul exemplelor nu arată decât dorința de a „umfla“ cazul în mod artificial. Și anume de a-l găsi vinovat pe Nae Ionescu nu doar de omiterea, accidentală sau circumstanțială, a indicării surselor unor idei, ci de un plagiat
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Să le luăm pe rând, după ultima versiune a studiului Martei Petreu, în care a renunțat la unele exagerări din textul inițial, dar le-a dublat pe cele rămase. Mai întâi să precizăm că ea se folosește de ediția definitivă engleză din 1930 a cărții lui Underhill, deși Nae Ionescu a citit, cu foarte mare probabilitate, traducerea germană din 1928. Împrumuturile care i se atribuie în prelegerea a XIII-a, Iubirea ca instrument de cunoaștere, sunt cu totul neconvingătoare, atât sunt
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
de conștiință. Nu e mai logic să presupunem că Nae Ionescu a „plagiat“ unul dintre manualele după care își alcătuia cursul de psihologie? Sau trebuie să credem că și pentru acesta se pregătea tot după cartea asupra misticii a autoarei engleze? Mai mult chiar. În prelegerea inaugurală Funcțiunea epistemologică a iubirii (1919) el scrie - în sintonie cu Max Scheler - că psihologia contemporană concordă cu ideea lui Augustin după care dobândirea cunoașterii depinde de adoptarea unei atitudini simpatetice (precum iubirea) față de obiectul
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Nae Ionescu nu corespund decât parțial celor aleși de Underhill. O corespondență, fie și parțială, era inevitabilă dat fiind că e vorba de același subiect. Totuși modul în care cei doi înțeleg mistica și magia e sensibil diferit. Pentru autoarea engleză, în cazul misticii, voința se unește cu emoțiile într-o „dorință febrilă de a transcende lumea sensibilă“, în timp ce în cazul magiei voința se unește cu intelectul într-o „dorință febrilă de a dobândi cunoașterea suprasensibilă“. Pentru filozoful român, resortul fundamental
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
de terminologie filozofică. Tot aici Marta Petreu mai face câteva afirmații false. Ea scrie că remarcile naeionesciene asupra terapiei prin voință, sugestie și autosugestie „provin“ din cartea lui Underhill. În realitate, ele sunt cu totul diferite de cele ale autoarei engleze, care nu pomenește nicăieri despre metoda doctorului Emile Coué sau despre vindecarea prin magie a bolilor infecțioase, precum holera. Ca și prelegerile anterior discutate, și aceasta conține multe alte considerații cu totul străine de cartea lui Underhill. Cât de riguroasă
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
fi suspectat în nici un caz de a plăti tribut unui autor ca Evelyn Underhill. În zadar va căuta cineva „împrumuturi“ din Mysticism. Sursele sale sunt diferite, iar cele recente sunt cu mult mai solide și mai de autoritate decât scriitoarea engleză. În articolul său despre Rudolf Steiner, publicat în Cuvântul din 13 aprilie 1927, sunt menționate (implicit, nu într-o tipologizare didactică) cele trei caracteristici ale magiei pe care Evelyn Underhill le preluase de la Eliphas Lévi: 1) „faptul simpatiei [lumii interioare
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
chiar în acea prelegere: „Eu n-am absolut nimic în comun cu punctul de vedere magic și cu toate tribulațiile francmasoneriei, teozofiei etc., n-am nici o legătură de simpatie cu acest punct de vedere.“ Exagerările cu privire la împrumuturile din cartea autoarei engleze ating culmea atunci când Marta Petreu discută prelegerea a XVII-a, Mistica, fapt de viață. Ea susține, nici mai mult nici mai puțin decât că, la fel ca în prelegerile precedente, „toate ideile și informațiile acestei prelegeri își au originea în
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
imanentismului, relația directă om-Dumnezeu și optimismul inerent. Aici Nae Ionescu este foarte succint, spre deosebire de Underhill, care se dilată pe multe pagini. Chestiune de înclinație personală. E adevărat că Nae folosește ilustrația deus- theos pentru cuplul emanatism-imanentism, la fel ca autoarea engleză. Totuși, aceasta nu este o „speculație underhilliană“, cum crede Marta Petreu, ci un câștig al filologiei comparate, vechi de o jumătate de secol (de fapt, chestiunea monogenezei celor doi termeni este încă deschisă discuțiilor). La fel, afirmația că creștinismul - prin
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
este mai extinsă și mai plastică, cea a lui Nae Ionescu este mai precisă, mai logic argumentată și teoretic superioară prin abordarea unor aspecte ignorate de aceasta (păcatul originar, pesimismul, antropomorfismul, valoarea trupului în procesele întrupării și mântuirii). Spre deosebire de autoarea engleză, Nae Ionescu precizează că se ocupă de mistică numai ca metodă de cunoaștere, nu ca fenomen psihologic, stare sufletească sau act religios. Perspectiva sa este cea a filozofiei, nu a religiei și nici a filozofiei religiei. Într-un curs de
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
filozofic. De pildă, în cazul primului tip, clasificarea duală a pelerinajului ca material sau geografic și spiritual sau metodic, terminologie care nu se găsește la Underhill. Sau comentariile despre La Divina Commedia a lui Dante, diferite de cele ale autoarei engleze. Și în tratarea celui de-al doilea tip, în prelegerea a XXI-a, Tipul pelerinului, Nae Ionescu preia din nou două exemple: Cântarea cântărilor și De quatuor gradibus violentae charitatis a lui Richard de Saint Victor. Acestea sunt și singurele
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
rolul harului și transfigurarea realității în obiectul cunoașterii mistice. El se menține și aici în plan metafizic, dar face - în mod explicit - și incursiuni în domeniul practicii mistice. Marta Petreu insistă însă să-l mențină până la urmă sub mantia autoarei engleze. În acest scop, ea afirmă că Nae Ionescu „păstrează ideea Evelynei Underhill, dar simplifică argumentarea“. Întrucât aceasta se ocupă de un subiect complicat precum alchimia, Nae Ionescu nu ar face decât să „rețină tipologia“, dar să „simplifice exemplificările“. Sâcâit totuși
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
tinzând să acopere toate aspectele și conexiunile posibile ale fenomenului mistic. Această tendință spre exhaustivitate face ca orice ar fi spus Nae Ionescu - sau alt autor - despre misticism să poată fi regăsit, într-o formă sau alta, în cartea autoarei engleze. 7. Într-o pagină a lui Nae Ionescu sunt mai multe idei decât în zece pagini ale lui Underhill, care, în schimb, îl depășește pe primul în metafore, poezie și stil. 8. Nae Ionescu preia trei idei din cartea lui
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
trei idei din cartea lui Underhill: a) magia ia și mistica dă (recunoscută ca împrumutată); axiomele fundamentale ale magiei (adaptate creativ); tipologia tripartită pelerin-mire-sfânt (recunoscută ca împrumutată și aplicată la domeniul metafizicii). Trebuie însă precizat că acestea nu aparțin autoarei engleze, care nici nu-și revendică maternitatea. De asemenea, el preia opt exemple: Kant LoyolaBöhme, Hugo de Saint Victor, deus-theos, Sf. Tereza, numărul 3, tipurile de pelerinaj (Graalul, La Divina Commedia), Cântarea cântărilor, Richard de Saint Victor. Doar câteva dintre ele
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
să fie, prin comparație, mai apropiat de realitate. Pe lângă concluziile extrase din analiza textuală, Marta Petreu a avut însă și niște revelații (apocálypsis), a căror sursă rămâne inaccesibilă celor lipsiți de legături simpatice cu experiența mistică servită în împachetarea autoarei engleze. Ocupându-ne de ele, nu vom putea recurge așadar decât tot la analiza textelor. Marta Petreu nu se mulțumește să supradimensioneze inspirația lui Nae Ionescu din prima parte a volumului Mysticism astfel încât să devină un plagiat ordinar, ci se străduiește
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
de la prelegerea următoare, să se ocupe exclusiv de mistică. Marta Petreu interpretează fraza de început a acestei prelegeri ca fiind o încercare de a-și amăgi studenții că ceea ce urmează e propria-i creație și nu idei preluate de la autoarea engleză. Or, elementele de inspirație underhilliană nu apar încă în curs. O lectură atentă a frazei în contextul ei arată că Nae Ionescu încearcă să justifice motivul pentru care, în loc să avanseze cu problematica metafizicii, se oprește asupra uneia dintre modalitățile cunoașterii
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
care am întreprins-o mai sus arată că originalitatea lui Nae Ionescu constă în interesante discuții filozofice de care Underhill e cu totul străină, dar și, adesea, într-o expunere filozofic superioară a ideilor și tipologiilor preluate din cartea autoarei engleze. În această din urmă privință o exegeză mai poetică ar putea vorbi chiar de un „plagiat prin anticipare“ comis de Evelyn Underhill. În operația de a dovedi intenționalitatea plagiatului Marta Petreu a fost ulterior depășită de un precursor al ei
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
în secolul al XVIII - lea, cu referire la tinerii aristocrați britanici care, în vederea instruirii pentru o carieră politică sau diplomatică, își desăvârșeau educația și cultura printr-o călătorie în țările Europei, timp de trei ani. Înțelesul actual provine de la cuvântul englez „tour”, ca fiind „o rotație”, și a apărut în legătură cu efectuarea unei călătorii prin împrejurimile mai apropiate sau mai îndepărtate (Dinu M. , 2005). În accepțiunea contemporană, turismul reprezintă o călătorie realizată în afara localității de domiciliu, pe o perioadă mai mare de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
cheamă întreprinzător, pe pașii ăstuia se naște toată civilizația modernă. În urma liberalismului se află uniformitatea, care economicește e sterilizantă, iar în fața lui nu se află decât haosul. Singurul sistem suportabil, fiindcă e compatibil cu demnitatea și libertatea umană, este liberalismul englez. Liberalismul instituie concurența ca o competiție de valori, și nu confiscarea umană. El are un singur defect: prin competiția dură care se practică în liberalism, nu poate fi evitată apariția deșeurilor sociale, adică a neajutoraților. Orice sistem social rămâne până la
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
vrea să fie el însuși. Și am vrut și noi, ăștia de dreapta, să fim români. Sunt român și, ca român, mă socot buricul pământului. Că dacă n-aș fi român, n-aș fi nimic. Nu mă pot imagina francez, englez, german. Adică nu pot extrapola substanța spiritului meu la alt neam. Sunt român prin vocație. Tot ce gândesc devine românesc. Dacă există o știință a națiunii, eu sunt de meserie român. Naționalismul poate fi practicat și cuviincios. Nimeni nu poate
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
umbră”, în calitate de consultant sau de for de avizare și sancționare a rezultatelor parțile și finale. Brainstorming Metoda a fost introdusă, în 1940, de A.F. Osborn, profesor de psihologie la Universitatea din Buffalo - S.U.A. Brainstorming-ul (termenul provine din limba engleză brain - creier, storm - furtună și se traduce prin asalt, furtună de idei în creier, creativitateă este modalitatea complexă de a elabora în cadrul unui anumit grup, în mod spontan și în flux continuu, anumite idei, modele, soluții etc. noi, originale, necesare
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
mai are un rol însemnat în dezvoltarea comerțului. Localitatea dispune de numeroase căi rutiere care o leagă de cele mai îndepărtate așezări din țară și de peste hotare. Construcția căii ferate București - Predeal, de pildă, începută în 1876 de o societate engleză, a fost finisată de Societatea franceză „Guilleaux” în 1879. Astăzi traficul feroviar este destul de intens, pe aici circulând 242 de garnituri de tren în 24 de ore. 7. 2 INDUSTRIA Industria prelucrătoare În localitate își desfășoară activitatea un număr redus
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]