2,295 matches
-
umaniștilor epocii brâncovenești -, celelalte „ca umbra și fumul trec”, marcate de neîntrerupta schimbare căreia îi este supusă și existența omenească, precară, fatal și ineluctabil datată. Pentru Evanghelia greco-română imprimată de Antim Ivireanul la București în 1693, G. scrie și o „epigramă” (sub stema Basarabilor), nelipsită de militantism, și o prefață, în care lauda adusă voievodului Brâncoveanu nu e absentă, cum nu lipsesc nici alte referiri, familiare cărturarilor acelor decenii, privind valoarea cărții sau trimiterile purtătoare de noblețe la întruchipările puse în
GRECEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287347_a_288676]
-
târziu, la Liceul „Sf. Sava” din capitală, izbutind să termine cele opt clase în numai cinci ani (1919-1924). A urmat Facultatea de Litere și Filosofie la Universitatea din București în condiții precare, întreținându-se din diferite servicii. Începe să publice epigrame (gen în care va debuta și editorial, în 1930), apoi articole și recenzii la „Viața literară” (din 1926), unde va fi o vreme și secretar de redacție. Același post i se încredințează la „Calendarul” (din 1932), „Gândirea” (din 1932), „Porunca
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
în manuscris. Între colaborările la periodice se află mai multe traduceri care făceau parte dintr-o mereu anunțată, dar neapărută Antologie a poeților bulgari. Fervoarea sa umoristică s-a manifestat și în preocuparea de a alcătui unele culegeri precum Antologia epigramei românești (în colaborare cu A. C. Calotescu-Neicu; 1933) sau Epigramiști români de ieri și de azi (1975). C. a fost și un participant statornic la ședințele Sburătorului, un membru activ al Societății Scriitorilor Români, extinzându-și prestația literară în cadrul turneelor unor
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
și de construcția deficitară, neunitară și parazitată de secvențe superflue, această proză rezistă parțial prin interesul în sine al subiectului, prin calitatea de document, prin tensiunea stilului direct, lapidar, alertat de nevoia acută de comunicare a unei întâmplări neobișnuite. SCRIERI: Epigrame, București, 1930; Bacalaureatul lui Puiu, București, 1933; Bulgări și stele, București, 1933; Dragoste cu termen redus, București, 1934; Buruieni de dragoste, București, 1936; Maria, București, 1938; Dă-mi înapoi grădinile, București, 1939; Versuri, București, 1968; Vinul sălbatic, București, 1977. Antologii
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
1930; Bacalaureatul lui Puiu, București, 1933; Bulgări și stele, București, 1933; Dragoste cu termen redus, București, 1934; Buruieni de dragoste, București, 1936; Maria, București, 1938; Dă-mi înapoi grădinile, București, 1939; Versuri, București, 1968; Vinul sălbatic, București, 1977. Antologii: Antologia epigramei românești, introd. edit., București, 1933 (în colaborare cu A. C. Calotescu-Neicu); Epigramiști români de ieri și de azi, introd. edit., București, 1975. Repere bibliografice: Călinescu, Cronici, II, 283-287, 458-459; Constantinescu, Scrieri, II, 347-364; Perpessicius, Opere, VI, 248-253; Nicolae Roșu, „Bacalaureatul lui
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
Goran, Const. Asiminei, G. G. Băișan, Maria Botiș-Ciobanu, G. Breazu-Ulmu, V. Gh. Butnaru, Vasile Chiriacescu, Nelu Costescu ș.a.) și „Literatura ne-bună”, unde figurează Tudor Arghezi. De altfel, ca o curiozitate, în numărul 2 din 1936 N.Iorga semnează o epigramă împotriva lui Arghezi, care ar putea-o concura pe cea a lui Macedonski la adresa lui Eminescu: „Sărmana noastră poezie,/ Făcută de trei Văcărești/ Menită deci a fost să vie/ Cu tine iar la Văcărești”, trimiterea fiind la una dintre detențiile pe
CUGET CLAR („Noul Sămănător”). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286550_a_287879]
-
Bădrăgeanu-Jolon. Proza semnează Sabina Paulian, P. Nicolescu-Monu, Mihail Vulcănescu. I.C. Vorvoreanu traduce din Guy de Maupassant (1938). Revista mai publică articolul În pasul vremii de C. Rădulescu-Motru (1938), o variantă olteneasca a Mioriței, poezii populare, note de călătorie, articole științifice, epigrame. Alți colaboratori: Omer Gregorian, Iaroslav Müller. A.P.
CAUSA RERUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286144_a_287473]
-
Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Raza literară”, „Sfarmă-Piatră”, „Secolul”, „Tribuna tineretului”, „Universul”, „Universul literar”. Scoate volumele Simfonii de seară (1926), Calea sângelui. 1916-1917 (1929), Acorduri (1930), Draperii negre (1932), Caietul cu simfonii (1935), Cântece din sat (1941). O culegere din epigramele și „epitafele” sale, Ad memoriam, i-a apărut în 1931. A semnat și G. Șt. Cazacu-Delarast sau Șt. Delarast. C. unește o atmosferă a tristeților evanescente și a armoniei muzicale, de sorginte simbolistă, cu poezia satului și, paradoxal, cu aceea
CAZACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286150_a_287479]
-
de o scrisoare a lui G. Bacovia și premiată de Academia Română, ajunge, prin tiparele biblice, la un umanitarism pur și înălțător. SCRIERI: Simfonii de seară, Bacău, 1926; Calea sângelui. 1916-1917, pref. G. Bacovia, București, 1929; Acorduri, București, 1930; Ad memoriam. Epigrame și epitafe, București, 1931; Draperii negre, București, 1932; Caietul cu simfonii, București, 1935; Cântece din sat, pref. Pan. M. Vizirescu, București, 1941. Repere bibliografice: Boz, Cartea, 17-180; Metzulescu, Literile, I, 24-28; Firan, Profiluri, 148-150; N. Theodorescu, G. Șt. Cazacu, un
CAZACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286150_a_287479]
-
Semnează și A. Craiov, Figaro, Ky-Res-Ku (Jiji). Colaborează la „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Gândirea”, „Convorbiri literare”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „România literară” ș.a. Între 1933 și 1935, scoate revista „Litere”. Sporadic a scris și articole culturale, proză scurtă, epigrame. În 1939 îi apare volumul de versuri Finister, pentru care primește, din partea Fundațiilor Regale, Premiul Scriitorilor Tineri. C. este autorul unei poezii reflexive, abstracte, de o tonalitate gravă. Călătoria, temă proprie poemelor din Finister, se înscrie în perimetrul cunoașterii spirituale
CHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286204_a_287533]
-
1957. Redactor la „Gazeta literară” (1964-1968) și la Televiziune (1969), din 1970 nu se mai angajează nicăieri. A folosit și pseudonimele Iordan C. Galați și Giordano Rossi. Încă din ultimii ani de liceu (1941-1944) colaborează la reviste de satiră („Veselia”, „Epigrama”, „Gluma”) și scrie proză umoristică absurdă. Împreună cu câțiva colegi, printre care Gheorghe Ursu, asasinat de Securitate mai târziu, și Camil Baciu, viitor prozator SF, participă la un grup de contestare politică a realităților românești din timpul războiului, ceea ce îi atrage
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
semnat Cocris, Sir Kock, Zaplan), Demetru Constantinescu-Teleor, Constantin Gh. Hristodorescu și, bineînțeles, Caragiale, a cărui colaborare începe în decembrie 1873, cu un sonet dedicat baritonului italian Agostino Mazzoli. Caragiale continuă să scrie în anii următori cronici umoristice și literare, versuri, epigrame, știri și anunțuri; multe texte, nesemnate, nu-i pot fi atribuite cu toată siguranța, scriitorul aflându-se într-o perioadă de formare, de clarificare stilistică. Ultimul text semnat de el (cu pseudonimul Palicari) apare la 15 august 1876. După această
GHIMPELE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287266_a_288595]
-
tipicul publicațiilor școlare ale epocii, G. conține un corp de texte (poezii, impresii de cercetășie, scurte articole, omagii profesoarelor, dar și câte o prezentare a unui sat sau strigături culese din diverse zone), o pagină de recenzii, o pagină distractivă (epigrame, anecdote etc.), o poștă a redacției și o pagină mondenă, ce cuprinde cronica serbărilor din localitate. Deși foarte tineri, autoarele și autorii - odată cu al doilea an de apariție, revista primește și colaboratori din afara liceului - compun versuri încărcate de melancolie, evocând
GHIOCEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287268_a_288597]
-
Ghidale Nuhăm (G.M. Samarineanu), Ghiță Ardeleanu (George Bota), Surcel (T. Moga), Mărăcine, Sărăntoc, Nam Habar, Titus ș.a., sunt publicate versuri, majoritatea satirice, iar sub semnături ca Dr. V.R. Carpatake, Ghiță Nebunul, Kix, Cridim (Christea N. Dimitrescu), B. Riciu apar numeroase epigrame cu adresă precisă la situații și persoane ale timpului. Tot în versuri, sunt de remarcat câteva descrieri citadine ce par să aibă ca model Rapsodiile lui G. Topîrceanu (Ghidale Nuhăm, La noi, Nam Habar, Ninge). Proza ocupă un spațiu însemnat
GHIMPELE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287265_a_288594]
-
lui I. L. Caragiale de a scoate o revistă literară la Budapesta. Câteva date despre „Gazeta Transilvaniei” sunt furnizate într-un articol nesemnat, în timp ce I. Bârlea scrie despre ziaristica română în Maramureș. Sub pseudonimul N. D. Scifrabil, Mihail M. Procopiu semnează epigrame. Alți colaboratori: V. C. Osvadă, Gh. Tulbure, P. Nemoianu, Val. Pușcariu, D. I. Cucu. D.B.
ALMANAHUL PRESEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285289_a_286618]
-
Despre relația psihologiei analitice cu poezia), Dana Balteșiu pentru Michel Tournier, iar Iosefina Simionescu pentru Guy de Maupasant. Al. Andrițoiu și Mihai Giugariu publică însemnări de călătorie. Cei interesați de sport și cinematografie găsesc numeroase materiale, după cum nu lipsesc nici epigramele și curiozitățile de tot felul. Alți colaboratori: Horia Stanca, Gh. Tomozei, Nicolae Nicoară. D.B.
ALMANAH „VIAŢA ROMANEASCA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285269_a_286598]
-
proze de mai mari dimensiuni, aparținând lui Edgar Wallace, Enigmă cheii de argint, titlu care devine și genericul almanahului. Pot fi, de asemenea, citite notele de călătorie în Turcia ale lui Petre Bucșa, aforisme celebre culese de Ștefan Blăjan și epigrame de Vasile Lângă. D.B.
ALMANAHUL ASOCIAŢIEI SCRIITORILOR DIN CLUJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285280_a_286609]
-
Slavici, recunoscut ca având un stil bolovănos, "marele meșter al cuvântului". Din evocarea lui Al. Macedonski merită a fi reținute ceremonialul servirii ceaiului în tot felul de cești și ceșcuțe - și afirmația deconcertantă a poetului Nopții de decembrie că veninoasa epigramă antieminesciană, de toată lumea condamnată, nu i-ar fi aparținut lui, ci lui... D. Teleor. Penibilă autoapărare ce exprimă purul neadevăr. Notabil este portretul fizic al lui Octavian Goga, în linia celui consacrat lui Coșbuc: "Potrivit de statură, Goga era mai
I. Peltz memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12541_a_13866]
-
împotriva literaturii - n.n. ) Eu socotesc sacră și vrednică de admirație întreaga literatură cu toate părțile ei ; am credința că nu numai tragedia voastră sau armonia poemului epic, ci și farmecul poeziei lirice, neastâmpărul elegiei, răutatea versurilor iambice, tonul glumeț al epigramelor și toate celelalte genuri literare trebuie puse mai presus de orice altă preocupare artistică. (Părerea oratorului Aper!)... În rest, cum spune Eminescu: poesie, sărăcie.
Ponoasele poeziei (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12582_a_13907]
-
Carmen Brăgaru În februarie 1936 apărea la editura ,Cartea românească" volumul de Poeme într-un vers, scris, după mărturisirea lui Ion Pillat, în noiembrie-decembrie 1935 și ,indus" de recitirea unor poeme de Victor Hugo. Diferențiind, în prefață, epigrama greacă, rubaiul persan sau hai-ku-ul japonez de poemul într-un vers prin ,concentrarea la limită" a acestuia din urmă, asemuindu-l cu ,o picătură de parfum față de un coș cu flori", cântărețul Floricăi sublinia, în cele din urmă, colaborarea dintre
Jocuri poetice by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11366_a_12691]
-
în fragmentul de roman publicat în R. L., Departe de zarea albastră, de Carmen Riera. Nu este, hotărât lucru, o problemă de opțiune: ce ești ți se citește pe fața palmei, dacă ții pumnul închis, peste liniile vieții. O ticăloasă epigramă din triste vremuri, într-o țară care a practicat holocaustul doar pe jumătate, lovea într-un excelent scriitor și om de caracter: "După nume, Sergiu Dan/ N-ai zice că e jidan./ După chip și-obrăznicie/ Nu se poate să
A fi chinez, lapon, hindus... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13704_a_15029]
-
Tambozi, Doina Papari Savantul prof. G.K. Constantinescu, București, Societatea Academică Moscopolitană, 2003, 40 p. Evocare a personalității savantului de origine aromână, fondator al zootehniei științifice românești. Victor Macarevici Pe urmele unui... surâs, București, Editura ProTransilvania, 64 p. Convingătoare selecție de epigrame, precum și de piese "trecând de patru versuri", între care consistente rondeluri, precum și o nostalgică imagine a "salcâmului din Bugeac". Adina Enăchescu Iubire neterminată, București, Editura Societății Scriitorilor Români, 2004, 68 p. Versificații autobiografice. Elena Călugăru Baciu Aripă frântă. Roman..., București
Cărți primite la redacție. In: Curierul „Ginta latină” by Gligor Popi () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2351]
-
După studii în regiunea natală sosește în anul 64 în capitala imperiului. Nu știm mare lucru despre viața sa până la începuturile domniei lui Domițian. Atunci, el devine un răsfățat al sorții; pe lângă reputația literară pe care i-au asigurat-o epigramele scrise cu mult talent, protecția împăratului i-a permis un nivel de viață invidiat de mulți. El este unul din poeții de curte, proslăvindu-l în termeni nedemni de o ființă morală pe ultimul reprezentant al dinastiei flavilor. Or, Domițian
Figuri anacronice pe ecranele TV by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14324_a_15649]
-
Epigramistul a încercat să redevină favoritul “presei” epocii. Numai că tentativele sale au rămas fără ecou: Traian nu s-a lăsat impresionat de elogiile pe care i le adresa Marțial. Talentul îi era apreciat la Roma, nu însă și caracterul; epigramele continuau să fie citite, omul însă a intrat în penumbră. Atât de mult s-a simțit el de izolat și de străin în capitala imperiului după dispariția lui Domițian, încât s-a decis să revină în Hispania lui natală. Cum
Figuri anacronice pe ecranele TV by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14324_a_15649]
-
s-a decis să revină în Hispania lui natală. Cum nu mai era în grații, situația lui materială s-a degradat atât de mult, încât Plinius cel Tânăr, apreciindu-i talentul, i-a “sponsorizat” călătoria. Marțial a continuat să scrie epigrame pe meleagurile natale și s-a sfârșit departe de saloanele elegante ale capitalei unde nu mai era loc pentru adulatorii lui Domițian. Respingerea poetului lingușitor după răsturnarea “dictatorului” demonstrează cât de mult s-au schimbat timpurile datorită lui Nerva și
Figuri anacronice pe ecranele TV by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14324_a_15649]