2,590 matches
-
Nodier (1830) va spune că sunt izvorul tuturor creațiilor omenești, atât a celor naturale, cât și a celor supranaturale. De exemplu, societățile primitive își justifică existența prin primele narațiuni despre creația omului, pe care le găsim la popoarele Mesopotamiei (cf. Epopeea lui Ghilgameș) sau chiar în Geneză. Mitologia greacă, cu zeii și eroii ei, constituie fundalul pe care se desfășoară epopeile homerice. Din acest trunchi primordial al imaginarului se hrănesc majoritatea povestirilor și a romanelor actuale de fantasy. Toate acestea pot
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
exemplu, societățile primitive își justifică existența prin primele narațiuni despre creația omului, pe care le găsim la popoarele Mesopotamiei (cf. Epopeea lui Ghilgameș) sau chiar în Geneză. Mitologia greacă, cu zeii și eroii ei, constituie fundalul pe care se desfășoară epopeile homerice. Din acest trunchi primordial al imaginarului se hrănesc majoritatea povestirilor și a romanelor actuale de fantasy. Toate acestea pot părea destul de îndepărtate de SF, dar, după cum subliniază P. Smith (1996), știința idolatrizată devine, la rândul ei, nucleul noilor mituri
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
sau Edgar Rice Burroughs 31 se numără printre aceștia. Desigur, ei folosesc tematicile europene verniene și wellsiene, la care adaugă idei noi. Regăsim acolo aventuri în genul lui H. Rider Haggard (1886), civilizațiile pierdute, planeta Marte devenită scenă a unei epopei feudale, vizităm pământuri sterpe și chiar măruntaiele lui Venus locuite de alte populații etc. (Baudou, 1995). Aceste texte seamănă cu povestirile autorilor europeni de la sfârșitul secolului, mergând pe urmele explorărilor / colonizărilor, dar nu se referă decât în treacăt la aspecte
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
directorii de reviste care au apărut ulterior au contribuit la separarea SF-ului de întregul literaturii, de mainstream. Încercând să umple golul creat între SF și literatura "legitimizată", Michael Moorcock, J. G. Ballard și alții se angajează, în 1964, în epopeea New Worlds. Nu este atât vorba de a face SF-ul recunoscut, nici de a se face pe ei înșiși recunoscuți de establishment, ci, manifestându-se ca un grup literar modern, de încercarea de a impune, prin intermediul acestei reviste care
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
tema dominantă e aceea a unei materii verbale care "rămâne". Într-un caz, e vorba de ceea ce rămâne după distrugerea istorică a unui text pierdut în integralitatea sa; în celălalt e vorba de ceea ce rămâne după împlinirea unei opere. O epopee sau o creație majoră lasă în urma și în preajma lor o materie verbală nestructurată, oferită vrac, în cristalizări elementare, multiple și proliferante. Dar dacă această materie e strict reziduală, de ce continuă să îi intereseze pe scriitori și pe cercetători? De ce atâtea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
discurs care funcționează în gol: el e legat de supraevaluare și de supra-cheltuire, justificând introducerea în practicile cotidiene a unor moduri exorbitante de exploatare a resurselor. În numele lui vorbirea se transformă în poezie, hora în teatru, cutare cânt epic în epopee sau roman; și tot în numele lui oamenii sunt solicitați în procese consumatoare de contemplație. Doar restituind obiectul literar acestui cadru al experienței estetice putem reconstitui unitatea discursurilor pe care le guvernează. Am preferat așadar să mă situez "în amonte", ca să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
colecție de "geniuri": e mai întâi seria autorilor moderni sau antici, în care intră Homer, Lucrețiu, Juvenal, Tacit și mulți alții; e apoi seria profeților biblici, a lui Iov, Eschil, Isaia, Ezechiel; în sfârșit, genialitatea cuprinde masa autorilor anonimi ai epopeilor nordice și ai creațiilor naționale în general. Capitolele poartă și ele nume colective: geniurile I, geniurile II, geniurile III etc. Sub numele de "geniu" se livrează o listă, un lung nomenclator al unei comunități de egali. Sunt indivizi, fără îndoială
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
puțin nobile decât Teseii, Heraclizii și Atrizii Greciei 110. Aici se referă în mod precis la texte populate cu nume autohtone, dar bătaia e mai lungă. Pentru că ce înseamnă să ai personaje cu nume naționale? Ce efecte poate avea o epopee sau o dramă cu protagoniști pe care îi cheamă Mircea sau Ștefan? Numele e cel care atestă în domeniul biografic imitația unei conduite, proiecția alegorică a unei personalități asupra celor care îi urmează. E modalitatea cea mai simplă prin care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
finalității fără scop. Doar că filiera pe care au fost vehiculate aceste noi forme de apreciere estetică a fost legată prin figurile monumentalității de recuperarea trecutului și ulterior de exaltarea conștiinței naționale. Estetica fragmentelor ocupă un loc esențial în conceptualizarea epopeilor naționale după 1760, unde monumentalitatea numea atât evocarea trecutului, cât și rețeta compozită de producție prin reunirea unor bucăți disparate de poezii, legende sau expresii populare 21. Ulterior, figurile monumentalului vor trece, tot pe baza relației cu trecutul și cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nu mai presupune doar vehicularea unei colecții de obiecte frumoase, ci și ancorarea lor în capacitatea creatoare a unui teritoriu. E o diferență importantă față de celelalte uzaje ale monumentalului pe care le-a cunoscut secolul al XVIII-lea. În reprezentarea epopeilor naționale și a surselor lor folclorice, plasarea locală părea mai degrabă vagă și fictivă: monumentul era legat de un popor mitic care trimitea la o stare ancestrală și nesituabilă a comunității. Asimilarea practicilor de inventariere instituie în câmpul monumentalizării o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
când ai socotit-o destul de gentilă ca să se arate la templul muzelor. O văz, o văz, prietene și aș voi să omor suvenirea acelui destructor infernal al creațiilor spirituale, pe care d-ta mi-l tot aduci de exemplu. Verseturile epopeei evreiești și toate epopeele ce se descoperă din zi în zi de exploratorii tezaurilor intelectuali cotrupiți de seculi și de pâcla întunericului timpurilor primitivi...92. Textul din care am extras fragmentul datează din 1845 și e una dintre primele polemici
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
destul de gentilă ca să se arate la templul muzelor. O văz, o văz, prietene și aș voi să omor suvenirea acelui destructor infernal al creațiilor spirituale, pe care d-ta mi-l tot aduci de exemplu. Verseturile epopeei evreiești și toate epopeele ce se descoperă din zi în zi de exploratorii tezaurilor intelectuali cotrupiți de seculi și de pâcla întunericului timpurilor primitivi...92. Textul din care am extras fragmentul datează din 1845 și e una dintre primele polemici cu conținut teoretic din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pasagiu la altul, de la o față la alta a oglindei nu simți nimic"93. Or, Bolliac ridică mizele discuției și încearcă să plaseze acest reproș foarte specific într-o noțiune teoretică a literaturii afectate de timp. În acest sens invocă epopeile naționale, pe care le vede ca imaginea prin excelență a operei amenințate de pierdere: în aceste corpusuri fragmentare trecerea timpului se răsfrânge dublu, prin alterarea integrității materiale și prin obscurizarea intențiilor. Poezia lui Bolliac e inegală, așadar, pentru că ceva din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a vedea aici acțiunea forțelor corozive ale timpului, "acel destructor infernal al creațiilor spirituale". Bolliac introduce în propria poezie dimensiunea temporalității, chiar dacă e recentă, chiar dacă asupra ei nu au acționat duratele lungi, memoria colectivă și vicisitudinile istoriei. Ea e asemeni epopeilor antice, corpusuri intermitente, care se înfățișează cu goluri și cu plinuri. Altfel spus, Bolliac transformă o particularitate istorică în definiție generică, ca să poată reprezenta calitatea fragmentară a experienței estetice. Textul "în pâclă", din care s-au pierdut materie și sensuri
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
artiste. Excellence et singularité en régime démocratique, Gallimard, Paris, 2005, pp. 27sqq (în special capitolele "Bohèmes" și "Les beaux-arts dans le système néo-académique"). 20 Ibidem, pp. 52-53. 21 Heliade Rădulescu, "Domnul Sarsailă, autorul", p. 470. 22 I. Heliade Rădulescu, "Despre epopee" (1870), în Critica literară, p. 264. 23 Heliade Rădulescu, Literatura. Critica, p. 36. 24 Ibidem, p. 70. 25 Ibidem, p. 55. 26 Ibidem, p. 14. 27 Ibidem, p. 148. 28 Contextul reactualizării pamfletului e expus de Anghelescu, Echilibrul între antiteze
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Gallilée, Paris, 1998, pp. 98-99. 100 Erich Auerbach, Figura, traducere de Diane Meur, Macula, Paris, 2003, p. 69. 101 I. Heliade Rădulescu, "[Despre dramă]" ("Ossianice", 1870), în Critică literară, p. 292. 102 Ibidem, p. 290. 103 I. Heliade Rădulescu, "Despre epopee" (1870), în Critica literară, p. 244. 104 Heliade Rădulescu, "[Despre dramă]", p. 309. 105 Ibidem. 106 Heliade Rădulescu, "Versificație", p. 193. 107 Ibidem, p. 194. 108 Laurent Jenny, La vie esthétique, Verdier, Paris, 2013, pp. 17-36 (capitolul "Le moment poétique
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Rădulescu, "[Despre dramă]", p. 309. 105 Ibidem. 106 Heliade Rădulescu, "Versificație", p. 193. 107 Ibidem, p. 194. 108 Laurent Jenny, La vie esthétique, Verdier, Paris, 2013, pp. 17-36 (capitolul "Le moment poétique"). 109 Ibidem, p. 22. 110 Heliade Rădulescu, "Despre epopee", p. 249. 111 I. Heliade Rădulescu, "Critica literară", pp. 413-414. 112 Heliade Rădulescu, Echilibrul între antiteze, p. 285. 113 Heliade Rădulescu, "Critica literară", p. 414. 114 Heliade Rădulescu, "Istoria literaturii", p. 10. 115 Ibidem, p. 8. 116 Gérard Genette, Mimologiques
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Steve Reece, funcționează ca o scenă standard pentru ceea ce ar trebui să fie veritabila și autentica ospitalitate, cu care celelalte scene din Odiseea ar putea fi comparate și cu care contrastează. Homer ar plasa astfel, destul de timpuriu, o normă în epopee care să permită toate jocurile de variante, într-o povestire care cronologic, să ne amintim, este posterioară rătăcirilor lui Ulise. Primirea lui Telemah în Pilos este imediată: Dar cum văzură pe străini, ei [oamenii din Pilos] le ieșiră înainte cu toții
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este frică să se întoarcă în Itaca după o absență atât de îndelungată fără scuze și este îngrozit că Penelopa are ca iubit o namilă de om. Trecând prin Peloponez îi vine o idee senzațională. Un bard o transformă în epopee populară. Penelopa o aude și își alungă iubitul, Antinou, pentru a-l primi pe marele erou, în realitate un bătrân egoist care vrea să se bucure de plăcerile vieții. Pentru cel care "insulele erau femei", regăsirea e dureroasă: "O durere
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
animale blânde ("Uneori, într-un vis, se vedea precum tatăl nostru Adam în mijlocul Paradisului, înconjurat de toate animalele"), sau cu Noe care este asociat visului unei perindări de perechi ("doi câte doi, după înălțime"), cel cu fronda amaleciților și cu epopeea biblică a lui David vin să se adauge alte mituri, precum cel al lui Oedip deja numit 357, dar și povestea lui Aiax, a faimoasei sale mânii și nebunia sa momentană ucigașă pe care Atena o abate asupra oilor, substitute
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
multe lucruri (309)). Oboseala este tensiune și relaxare și prin aceasta ea deschide o poartă fixării, înrădăcinării, lui a fi acolo 590. Ceea ce Handke în felul său concepe astfel: "Oboseala deschide, ea face să treacă, ea pregătește o trecere pentru epopeea tuturor ființelor"591. Asemănătorul neasemănător În cutreierarea sa întru integrare K. se lovește de confuziile între același și altul. Alteritatea tulbură, inspiră teamă, angoasă. Identitatea dă siguranță.1592 Zăpada oferă o imagine promițătoare de uniformitate și de identitate. Dar aceasta
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cale” a interpretării sacrului în cheie ceaușistă, care armonizează teoria marxist-leninistă a Weltanschauung-ului și enunțarea sacrului în scrierile valorilor naționale recuperate. Fără a căuta argumente mai sofisticate decât este necesar, vreau să afirm că integrarea acestor timpuri în marea epopee istorică națională atemporală în cele două extremități ale sale, trecut și viitor, și mai ales încurajarea unor asemenea maniere de a imagina trecutul național sunt procedee prin care „suspendarea gândirii” și acceptarea clișeelor, uneori motivate ideologic, au fost intens încurajate
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
interpretează ce s-a petrecut între 1944 și 1989, și nicidecum o legătură cauzală între două seturi separate de enunțuri. Contrar a ceea ce înseamnă „narațiune”, „narativism”, „interpretare” în arena dezbaterilor teoretice, în spațiul românesc narațiunea istorică a primit semnificația de „epopee națională”, culminând cu anii 1980, în care strădania regimului de a forța cursul istoriei naționale spre o confluență cu aceea a partidului comunist a atins momente paroxistice. Deși termenul „narațiune” este aproape absent din referirile la discursul despre trecutul național
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
km spre est. El oferă numeroase amănunte despre activitatea sa și a ceea ce a rămas din echipa lui după parașutare. Informații lacunare despre școala de instrucție de la Breitenfurth se găsesc și la Petru Gheorgheoni, Năzuinți și deznădejdi. Tragedia tineretului `n epopeea neamului, Editura „G`ndirea Românească”, București, s.a., pp. 11-12; ASRI, fond „D”, dos. 144, ff. 35, 224. Horia Sima, op.cit., p. 121. Vezi și Faust Brădescu, op.cit., p. 167. Faust Brădescu, op.cit., p. 121. ASRI, fond „D”, dos. 7494, ff
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Yad Vashem" În 2002. Multe alte studii vor apărea curând. Cartea de față reprezintă o completare, iar pe de altă parte, o detaliere a unei probleme centrale În ansamblul istoriei evreilor români - sau, dacă vreți, un studiu in nuce din epopeea generală care ilustrează ansamblul și permite interpretarea cu mai mult succes. În fața noastră se află o lucrare deosebit de importantă, bogată din punct de vedere documentar, profundă din punctul de vedere al narațiunii și al analizei istorice pe care o oferă
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]