2,988 matches
-
era student la Viena (18701872). Protagonistul este Toma Nour, un tânăr romantic, animat de idealurile de libertate ale popoarelor în slujba cărora își va sacrifica viața. Este îndrăgostit de frumoasa Poesis, care va sfârși în chip tragic. Fata este tipică eroinelor romantice. La fel, portretul lui Toma Nour este de natură romantică, asemenea eroilor lui Musset, Vigny, sinteze între înger și demon. Cadrul acțiunii este fantastic. Un rol documentar însemnat la dezvoltarea speciei l-au avut romanele lui N.D. Xenopol (fratele
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Răscoala și care va face carieră. În Jar (1934), o studentă în litere, Liana Rozmarin se îndrăgostește de un aviator, un ins care-i este inferior ca pregătire intelectuală cum crede aceasta, dar și potrivit, opiniei scriitorului. Sedusă și părăsită, eroina se sinucide.Romanul nu oferă o viziune asupra mediului social și e lipsit de semnificații mai profunde. Ion Proza românească interbelică inaugurează prin Liviu Rebreanu, obiectivarea romanului modern considerat de critica literară o treaptă superioară în evoluția speciei. Eugen Lovinescu
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
apare deseori viitorul erou în narațiunile populare românești. Peștele, simbol arhetipal cu substrat sexual pronunțat, prezintă semne de ambivalență: el apare atât ca simbol feminin (îl aflăm în imaginea monstrului marin), cât și ca simbol falic (prezent în basme, unde eroinele rămân însărcinate mâncând un pește întreg, sau numai un os). În planul simbolismului cosmic, peștele se asociază cu apa, dar și cu soarele sau luna. "Mreana albă, în legendele românești, conotează femeia și luna". Peștele este simbolul apelor, al vieții
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
descânte de "Ducă-se pe pustiu domnița cea nouă!" Vraja s-a făcut simțită, tulburând cursul vieții fetei de împărat. Legenda pledează pentru necesitatea respectării anumitor perioade pentru conceperea copilului și chiar explică poziția de excepție a eroului (sau a eroinei) printr-o naștere întâmplător survenită sau anume provocată într-o conjunctură temporală (ne)favorabilă. Uneori chiar Dumnezeu se milostivește de supușii săi și, sfătuindu-se cu Sf. Petre, hotărăște să-l recompenseze pe un împărat "care era prea cuminte și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
scop construită, sau într-o apă curgătoare. În scaldă, făcută din apă neîncepută, există bani de argint, lapte dulce, un fagure de miere, precum și flori mirositoare, îndeosebi busuioc, simbolul dragostei." Aceste practici sunt consemnate și în basmul Ileana Simziana, care eroina îi zice lui Făt-Frumos: [...] tu m-ai adus aici, mi-ai adus herghelia, tu ai omorât zmeul care mă furase, tu mi-ai adus vasul cu botez, tu să-mi fii bărbat. Aidem să ne îmbăiem și ne cununăm.[...] Se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Se dădea salam, câte 200 de grame de persoană, cu buletinul. Maică-mea mi-a transferat mie buletinul ei, să luăm mai mult, moment în care a izbucnit un scandal teribil din care eu nu înțelegeam nimic. Medalii de „mamă eroină“ Cu amintirile astea m-am dus sâmbăta trecută la expoziția „Comunismul în România, 1945-1989“, inaugurată la Muzeul Național de Istorie a României. Am plecat de acolo cu un sentiment de revoltă față de toți cei convinși de geniul lui Ceaușescu, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
dar mai ales ochelarii acoperiți cu tablă, bulanul și din nou cătușele. M-au frapat - și nu e pentru prima dată - dovezile despre falsele lupte pentru depășirea planului cincinal, duse chipurile de muncitori cu aplomb socialist, sau medaliile de „mamă eroină“. Mi-am amintit de sticla de lapte, de săpunul Fa sau parfumul Impuls și mi-am adus aminte că mi-aș dori un pește de sticlă de ieri, pe televizorul de azi. Dar și de kitsch-ul cadourilor pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
greu s-o faci dacă îl știi cât de cât pe Llosa și obsesia lui pentru Flaubert (să amintim excelentul eseu Orgia perpetuă din 1975), posibila descendență a unor personaje ale peruvianului din strămoașa Madame Bovary și posibila asemănare dintre eroina din noul roman Rătăcirile fetei nesăbuite (publicat de Llosa în 2006) și eroina flaubertiană. Asemănările există, evident, referințele la Flaubert abundă în roman (apare chiar numele unui personaj din Educația sentimentală), dar obsesia se transferă dinspre Emma spre Charles, aceasta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
obsesia lui pentru Flaubert (să amintim excelentul eseu Orgia perpetuă din 1975), posibila descendență a unor personaje ale peruvianului din strămoașa Madame Bovary și posibila asemănare dintre eroina din noul roman Rătăcirile fetei nesăbuite (publicat de Llosa în 2006) și eroina flaubertiană. Asemănările există, evident, referințele la Flaubert abundă în roman (apare chiar numele unui personaj din Educația sentimentală), dar obsesia se transferă dinspre Emma spre Charles, aceasta e marea noutate. Să mă explic. Romanul are o structură simplă, construită în jurul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
bani și de societate glamoroasă. El are nevoie de ea, este de fiecare dată hipnotizat, oricât de mult ar urâ-o. Până aici telenovelă, romanul amintește de povestirile maestrului de novele siropoase din Mătușa Julia... Lily, să o numim așa pe eroină, cu pseudonimul ales de ea în adolescență ca să-și deghizeze originea modestă în luxosul cartier peruvian Miraflores, este o „material girl“ visătoare, care își pune în practică idealul de viață bună. Nu e greu pentru că nu-și dorește lucruri imposibile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
scape de Peru și de amintirea rușinoasă a sărăciei, nimic mai mult. Nu citește precum Emma, nu visează la cavaleri, nu caută rafinamentul dragostei, are nevoie de Ricardo doar ca o pauză de liniște între două relații din interes. Este eroina îmbolnăvită de fantasmele secolului XX despre glamour, o eroină care acționează, este gata să-și pună idealismul în practică precum în școlile de îndoctrinare cubaneze. Practica ei este una de guerrilla amoroasă, își părăsește primul bărbat fugind cu toată averea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
nimic mai mult. Nu citește precum Emma, nu visează la cavaleri, nu caută rafinamentul dragostei, are nevoie de Ricardo doar ca o pauză de liniște între două relații din interes. Este eroina îmbolnăvită de fantasmele secolului XX despre glamour, o eroină care acționează, este gata să-și pună idealismul în practică precum în școlile de îndoctrinare cubaneze. Practica ei este una de guerrilla amoroasă, își părăsește primul bărbat fugind cu toată averea, încearcă să-i facă la fel și celui de-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
greu s-o faci dacă îl știi cât de cât pe Llosa și obsesia lui pentru Flaubert (să amintim excelentul eseu Orgia perpetuă din 1975), posibila descendență a unor personaje ale peruvianului din strămoașa Madame Bovary și posibila asemănare dintre eroina din noul roman Rătăcirile fetei nesăbuite (publicat de Llosa în 2006) și eroina flaubertiană. Asemănările există, evident, referințele la Flaubert abundă în roman (apare chiar numele unui personaj din Educația sentimentală), dar obsesia se transferă dinspre Emma spre Charles, aceasta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
obsesia lui pentru Flaubert (să amintim excelentul eseu Orgia perpetuă din 1975), posibila descendență a unor personaje ale peruvianului din strămoașa Madame Bovary și posibila asemănare dintre eroina din noul roman Rătăcirile fetei nesăbuite (publicat de Llosa în 2006) și eroina flaubertiană. Asemănările există, evident, referințele la Flaubert abundă în roman (apare chiar numele unui personaj din Educația sentimentală), dar obsesia se transferă dinspre Emma spre Charles, aceasta e marea noutate. Să mă explic. Romanul are o structură simplă, construită în jurul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
bani și de societate glamoroasă. El are nevoie de ea, este de fiecare dată hipnotizat, oricât de mult ar urâ-o. Până aici telenovelă, romanul amintește de povestirile maestrului de novele siropoase din Mătușa Julia... Lily, să o numim așa pe eroină, cu pseudonimul ales de ea în adolescență ca să-și deghizeze originea modestă în luxosul cartier peruvian Miraflores, este o „material girl“ visătoare, care își pune în practică idealul de viață bună. Nu e greu pentru că nu-și dorește lucruri imposibile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
scape de Peru și de amintirea rușinoasă a sărăciei, nimic mai mult. Nu citește precum Emma, nu visează la cavaleri, nu caută rafinamentul dragostei, are nevoie de Ricardo doar ca o pauză de liniște între două relații din interes. Este eroina îmbolnăvită de fantasmele secolului XX despre glamour, o eroină care acționează, este gata să-și pună idealismul în practică precum în școlile de îndoctrinare cubaneze. Practica ei este una de guerrilla amoroasă, își părăsește primul bărbat fugind cu toată averea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
nimic mai mult. Nu citește precum Emma, nu visează la cavaleri, nu caută rafinamentul dragostei, are nevoie de Ricardo doar ca o pauză de liniște între două relații din interes. Este eroina îmbolnăvită de fantasmele secolului XX despre glamour, o eroină care acționează, este gata să-și pună idealismul în practică precum în școlile de îndoctrinare cubaneze. Practica ei este una de guerrilla amoroasă, își părăsește primul bărbat fugind cu toată averea, încearcă să-i facă la fel și celui de-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
a avea de cele mai multe ori părți mai mici, pe care le-am văzut sau auzit, sau pe care credem că le-am văzut sau auzit cîndva (bucăți repetitive, mult mai mari decît bucățile recurente pe care le numim "cuvinte”). O eroină romanțioasă din literatura de consum pare la fel ca celelalte - iar un oarecare grad de tipizare pare a exista la eroii și eroinele din romane mai sofisticate, ca de exemplu romanele englezești din secolul al IX-lea. Personajele principale din
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
sau auzit cîndva (bucăți repetitive, mult mai mari decît bucățile recurente pe care le numim "cuvinte”). O eroină romanțioasă din literatura de consum pare la fel ca celelalte - iar un oarecare grad de tipizare pare a exista la eroii și eroinele din romane mai sofisticate, ca de exemplu romanele englezești din secolul al IX-lea. Personajele principale din romanele lui Dickens, Eliot, Hardy par a fi, prin comparație, diminuate în statură. Și faptele pe care oamenii le fac în narațiuni par
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
se desfășoară pe parcursul unor acțiuni consecutive, Evelina este în mare parte o proiecție mentală, îndreptată înainte spre evenimente viitoare posibile dar și înapoi spre evenimente trecute: fapte trecute amintite și viitoare imaginate. De observat cum reveria de debut a eroinei, pînă la propoziția 24, reprezintă o revizuire generală a împrejurărilor trecute, ce influențează situația prezentă a Evelinei. După cum consideră Propp, o povestire trebuie să înceapă cu o situație inițială în care este introdus un element de dezechilibru prin funcția „lipsă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Frank. Ea îl întîlnește, ies împreună, la început crede că este vorba doar de o „emoție”, dar mai tîrziu începe să îl placă. Toate acestea, ar putea crede cineva, ar conta doar ca o singură funcție în construcția lui Propp - „Eroina întîlnește un străin (binevoitor?)”. Faptul că Evelina îl place pe Frank pare legat, probabil nu întrutotul ironic, de povestirile lui Frank, care ele însele formează scheletul unei povești: pornise ca marinar, navigase prin Strîmtoarea Magellan, se stabilește la Buenos Aires și
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
pare legat, probabil nu întrutotul ironic, de povestirile lui Frank, care ele însele formează scheletul unei povești: pornise ca marinar, navigase prin Strîmtoarea Magellan, se stabilește la Buenos Aires și se întoarce în vechea sa patrie, într-o vacanță. Dacă asocierea eroinei cu Frank reprezintă o primă funcție, a doua și a treia trebuie să fie reprezentate de descoperirea acestei asocieri de către tatăl ei și de interzicerea continuării acesteia: „[el] îi interzisese să-i mai vorbească lui Frank”. Însă (funcția 4
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
expresie saussureană, „ele nu sînt altceva decît termeni relaționali”: Ceea ce este nucleu într-o anumită intrigă sau la un anumit nivel de descriere este satelit la alt nivel.... În Evelina, de exemplu, acțiunile din trecut pe care și le amintește eroina ar putea fi organizate în nuclee și sateliți, dar în cadrul istoriei ele devin sateliți sau extensiuni ale nucleelor, „aducînd probe noi”.....Recunoaștem nucleele numai cînd identificăm rolul unei acțiuni în cadrul intrigii sau, cu alte cuvinte, cînd promovăm o acțiune
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
privire ciudată“ (1, 144). În simplitatea lor, oamenii din sat îi spun coana Smaranda, nume pe care îl folosește uneori și autorul în comentariile sale, alături de Smaragda Răutu, Smaragdița, cu care o alinta societatea din Chișinău, sau numele pe care eroina însăși și l-a acordat. Singura persoană care își permite să folosească un hipocoristic este Natalia Chirilovna, singura cu care Smaragda a putut lega relații prietenești, căreia și Smaragda i se adresează cu diminutivul Natalița. Iar hipocoristicul acesta este tot
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Balzac vezi E. Faguet, Balzac, p. 120; despre personajele lui Gogol, V. Nabokov, Gogol, New York, 1944, p. 85 si urm. 18. Despre caracterizările plate și rotunde: vezi E. M. Forster, Aspects of the Novel, Londra, 1927, pp. 103-104. 19. Despre tipologia eroinelor engleze, vezi R. P. Utter și G. B. Needham, Pamela's Daughters, New York, 1936. Despre polaritatea eroine luminoase, eroine întunecate, vezi F. Carpenter, Puritans Preferred Blondes, în New England Quarterly, IX (193G), pp. 253-272; Philip Rahv, The Dark Lady of
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]