6,844 matches
-
plătea jumătate de galben pentru fiecare vită tăiată, avea interesul și, fără îndoială, și posibilitatea să declare un număr mai mic decât cel real de vite tăiate, iar organele de stat, dimpotrivă, urmăreau să reducă pe cât mai mult posibilitățile de evaziune fiscală. Este semnificativă în această privință declarația unui moldovean către Vistierie, care confirma în 1850 încercările izbutite ale lui Goldner de frustare a Vistieriei. El arăta că numărul real al vitelor tăiate în fabrica de conserve numai Goldner îl poate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu aproximație, dat fiind că statisticile din 1838, 1845, 1851 și 1859, singurele materiale documentare pe baza cărora se poate întreprinde o astfel de operație, au multe lipsuri și imperfecțiuni, iar erorile în alcătuirea lor ating uneori procentajul de 28%. Evaziunea fiscală, poziția refractară a boierimii față de recensăminte, confundarea categoriilor sociale, neînregistrarea consecventă a boierilor, sudiților și a populației de alt rit decât cel ortodox, ridică în fața istoricului mari dificultăți. În ceea ce ne privește, am încercat să împlinim aceste goluri prin
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
scade de la 384 în 1838 la 226 în 1845 Situația birnicilor se caracterizează printr-o mare fluctuație. Aceasta se datorește stării lor materiale precare, care-i constrângea să se mute dintr-un loc în altul, în speranța îmbunătățirii soartei lor. Evaziunea fiscală și tendința de a scăpa de beilicuri sunt alte motive care explică instabilitatea lor. Scăderea vertiginoasă a numărului de birnici de la o catagrafie la alta, ca de pildă la Iași și Bacău între 1838-1845, nu trebuie pusă numai pe seama
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sistemul de antrepozitare, conform căruia, bunurile supuse accizării pot fi produse și stocate în regim de suspendare. Cooperarea administrativă și asistența reciprocă este o trăsătură importantă a cooperării în ceea ce privește Piața Internă. Legislația comunitară în acest domeniu furnizează instrumente pentru evitarea evaziunii fiscale și permite Statelor Membre să obțină informații despre agenții economici din alte State Membre, atât automat cât și la cerere. În acest sens, sunt în curs de derulare o serie de programe menite să întărească eforturile Statelor Membre pentru
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
și permite Statelor Membre să obțină informații despre agenții economici din alte State Membre, atât automat cât și la cerere. În acest sens, sunt în curs de derulare o serie de programe menite să întărească eforturile Statelor Membre pentru evitarea evaziunii fiscale în ceea ce privește TVA-ul și accizele. * Impozitarea directă acquis-ul în acest domeniu se referă la aspecte legate de impozitarea corporațiilor și a impozitelor pe capital. Măsurile în domeniu urmăresc să faciliteze cooperarea administrativă între autoritățile naționale și să înlăture obstacolele
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
scopuri vamale, UE a solicitat informații privind pregătirile ce se fac pentru aderarea la acestea și implementarea lor, dar și în ceea ce privește capacitatea de investigare a funcționarilor vamali, repartizarea responsabilităților între Garda Financiară, Vamă și Departamentul economic al poliției specializat în evaziunea fiscală, despre personalul și dotarea Gărzii Financiare și dacă planurile de demilitarizare se aplică și în cazul acesteia. UE a atras atenția României asupra fenomenului grav de corupție în administrația vamală și a solicitat să prezinte măsurile specifice acestui sector
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
control financiar, militarizat, care exercită controlul operativ și inopinat în spațiile de producție, depozitare și comercializare a mărfurilor, în scopul depistării și sancționării cazurilor de încălcare a legislației fiscale și vamale, urmărind împiedicarea activităților de contrabandă, precum și combaterea și limitarea evaziunii fiscale. Sistemul de control financiar al bugetelor locale La nivel local, în conformitate cu Legea 189/1998, privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, angajarea și efectuarea cheltuielilor din creditele bugetare se aprobă de ordonatorul de credite și se efectuează
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
119/1999, privind auditul public intern și controlul financiar preventiv a fost adoptată; * A fost adoptată Ordonanța de Urgență nr. 91/2.10.2003, privind organizarea Gărzii Financiare; * Legea de modificare și completare a Legii nr. 87/1994, privind combaterea evaziunii fiscale, a fost inclusă în pachetul de legi anti-corupție, asumat de Guvernul României și publicat în MO nr. 279/21.04.2003; * A fost organizată Unitatea Centrală de Armonizare a Auditului Public Intern, prin HG nr. 267/2003, privind organizarea
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
face un act de dreptate, dacă ar urca textul pe scenă, cu acești interpreți. Ar ieși un spectacol de mare succes. O spun cu toată convingerea. MIRA IOSIF: Nu cred că este o piesă despre violență. Este o piesă despre evaziune, despre alienare. Tema nu e nouă, e o temă care circulă în literatura mondială, în dramaturgia secolului nostru, a circulat și în literatura noastră interbelică, și meritul scriitorului Constantin Popa este că a introdus-o în peisajul nostru actual. Fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
nu e nouă, e o temă care circulă în literatura mondială, în dramaturgia secolului nostru, a circulat și în literatura noastră interbelică, și meritul scriitorului Constantin Popa este că a introdus-o în peisajul nostru actual. Fiind o piesă despre evaziune, nu este totuși o piesă evazionistă... Dimpotrivă, e o piesă acut implicată în actualitate. Vreau să subliniez finețea cu care împletește nuanțele dintre comic și tragic, dintre ironie și distanțare. MIHAIL DAVIDOGLU: Am fost fermecat de vivacitatea replicilor. PAUL TUTUNGIU
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de la culesul unor flori care de fapt nici nu există, ceea ce este o imagine extraordinară. Deci, nu este înstrăinare. Înstrăinarea are întotdeauna niște motive. Ei nu-și cunosc motivele; la ei este o boală mult mai profundă; un fel de evaziune, dar o evaziune din interior mai spre interior. Nici un fel de contact cu realul nu-i posibil, în cazul acestor personaje. Or, nici înstrăinarea, nici evadarea nu pot fi concepute în afara unui contact cu realul. DINA COCEA: Nu sînt de
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
flori care de fapt nici nu există, ceea ce este o imagine extraordinară. Deci, nu este înstrăinare. Înstrăinarea are întotdeauna niște motive. Ei nu-și cunosc motivele; la ei este o boală mult mai profundă; un fel de evaziune, dar o evaziune din interior mai spre interior. Nici un fel de contact cu realul nu-i posibil, în cazul acestor personaje. Or, nici înstrăinarea, nici evadarea nu pot fi concepute în afara unui contact cu realul. DINA COCEA: Nu sînt de părere că acea
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
sînt de părere că acea replică finală este o găselniță. Mi se pare că este însăși cheia piesei. Această ultimă replică, lapidară, adună tot sensul piesei, esența ei. GEORGE BĂNICĂ: Mă bucură faptul că piesa oferă atîtea interpretări. Cineva vede evaziune, altul vede înstrăinare, cineva vede violență, altcineva nu vede violență. Asta dovedește că este un text foarte bun, fiindcă un text prost are o singură potecuță, pe care toată lumea o vede, și de aceea destul de strîmtă, că nici nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
un lanț care vine de departe. Prima lui lucrare, "Hora întreruptă", a fost montată și transmisă de televiziune. A doua, "Calul verde", care venea să-i confirme vocația, a fost reprezentată pe scena Teatrului Național din Iași. Farsă tragică despre evaziune și alienare, piesa are rădăcini în actualitatea imediată, propunînd o radiografie într-o tonalitate tragicomică asupra unui cuplu conjugal copleșit de neputință, banalitate și ratare. Salvarea e căutată într-o invenție a imaginației, în acceptarea unui fals, în refugiul într-
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
le plătești!") Lasă c-ai să primești despăgubiri... Caz de calamitate... Eu sînt calamitatea matale, Nea Matei... (Matei strigă: "Chem poliția! Mă duc la poliție".) Du-te, du-te, Nea Matei... și adu și cătușele... să ți le pun... pentru evaziune morală... pentru delapidare de disperări din avutul obștesc... Du-te! (Matei pleacă strigînd: "Fire-ai al dracului de descreierat și de bandit ce ești!"; Costache și Marieta nu prea știu ce să facă...; s-ar duce cu Matei... dar ar
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
analizei de conținut, timp de aproximativ 13 ani, din 1967 până în 1979, au fost monitorizate 1.491 programe TV difuzate în prime time în timpul săptămânii și pe parcursul întregii zile în week-end. Au fost investigate prioritar programele de divertisment (care permit evaziunea din realul cotidian). Au fost identificate 410 caracteristici majore ale programelor TV (teme, idei, simboluri centrale) și 1.425 caracteristici minore. Analiza de conținut a confirmat ideea unei lumi televizuale coerente, dar distorsionate: în programele TV bărbații erau suprareprezentați (de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Oceanul este un simbol al spiritului uman insațiabil (Nemulțumitul); în întuneric, farul pare „un Crist umblând pe ape” (În port), iar marea, iubita ce se pregătește de culcare (Nocturnă). Rețin atât impresia directă, cât și jubilația gravă în fața forței originare. Evaziunea din real se face pe calea reveriei, indusă de un exces senzorial - parfumul crinilor, o melodie nordică, aroma ceaiului -, într-un decor polar sau exotic (Metamorfoză, Reverie, Paharul fermecat). Erosul e dominant în „fantazii”, precum Moartea Narcisului, o capodoperă a
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
care nu e altceva decât propria sa răsfrângere. Transcenderea vieții prin artă Înlocuiește eticul cu esteticul. Frumosul rămâne o formă sensibilă percepută cu insațietate prin simțuri. Devenit principiu suprem, frumosul favorizează, ca În Moartea lui Tizian a lui Hofmannsthal, o evaziune din contingent: „Ale frumuseții necuprinse porți/ Prilejuri pentru-o magică scăpare...”. Totodată, el ascunde În sine o dedublare pustiitoare, lăsând să se Întrevadă, sub linia pură, degradatul. Revelația acestui fapt o are Dmitri Karamazov În acea bivalență ce include atât
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
în revista „Argeș” (1967), colaborând sporadic la „Familia”, „Ramuri”, „Cronica”, „Școala bârlădeană”, „Cuvânt și suflet”. Cel dintâi volum, apărut în 1990, poartă titlul Umbra dulce a lucrurilor, spre a sugera sentimentul de încredere pe care îl dau atingerea diafanului și evaziunea din fața concretului și a conjuncturalului. Lirismul lui D. este autoscopic și meditativ, întors frecvent către o simbolistică a condiției umane. Poetul oscilează între elan și reținere, păstrându-se, cu eforturi calculate, într-o atitudine mediană, circumspectă față de extreme. Are, totodată
DONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286825_a_288154]
-
cu sine. C. concepe astfel, în celulă, fără creion și hârtie, păpuși și piese de teatru, ca niște alcătuiri ale spiritului ce îi țin tovărășie și o ajută să existe clipă de clipă. Aceasta este „evadarea tăcută” dintre zidurile temniței, evaziunea în vis și artă ce o salvează, absolvind-o de moartea spirituală de-a lungul a doisprezece ani de detenție specială. Această îndelungată recluziune, un tunel ce părea fără sfârșit, o noapte continuă, i-a năruit fie și intermitent ființa
CONSTANTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286364_a_287693]
-
Fantezia brodează stări senine, melancolice, nostalgice sau anxietăți pe marginea lecturilor, cu frecvente aluzii la aria culturală europeană, evocând însă și poezia românească (Ion Barbu, Șefan Aug. Doinaș). În Coline cu demoni viziunile nu mai au luminozitate, dar stăruie aspirația evaziunii spre undeva, departe (Prore spre sud). Domină totuși sugestia spaimelor expresioniste, a scenariului misterios, a nesiguranței, poetul fiind bântuit de himere neprietenoase. Elegiac, livresc, echilibrat și calofil, înclinat spre reverie, uneori vag oniric, C. este marcat de spiritul epocii, de
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
umanismul Renașterii și transmise b. Dar în acele fundamente își are sursa primordială și cultura românească. Pe de altă parte, pătrunderea și tot mai intensa circulație la noi a cărților populare, cu lumea lor fabuloasă, deschideau gustul pentru straniu, pentru evaziunea din real, pentru o existență alternativă imaginară. Fără a fi ele însele scrieri baroce, cărțile populare posedă conținuturi ce includ prefigurări ale viitorului stil baroc. Cum acest stil, proliferant în țările Apusului, exprima experiențe sufletești analoage celor din Răsărit proiectate
BAROC. Termenul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
postura egolatră, mirajul, lumina, cu modificările de raporturi dintre ele, „scriu” destinul unui poet ce a debutat grăbit, fără o conștiință scriitoricească sigură, dar s-a restructurat profund după drama autoexilului, detașându-se de contingent în creație și transfigurând poetic evaziunea. SCRIERI: Realismul literaturii fantastice, Craiova, 1975; Imaginația scriitorilor romantici, Craiova, 1978; Alexandru Macedonski și complexul modernității, Craiova, 1984; Tudor Arghezi, poet religios, București, 1999. Ediții: V. Voiculescu, Capul de zimbru, pref. edit., Craiova, 1988; Alexandru Macedonski, Cartea de aur, introd
BESTELIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285713_a_287042]
-
resortul medicului psihiatru. În plan psihic depresia atinge un maxim prin înclinația către suicid a subiecților respectivi. g. modul de gândire magică, ilogică - bolnavul crede orbește în puterea medicului, a medicamentelor și chiar a bolii (Iemmet și col., 1993). 1. Evaziunea I. B. Iamandescu consideră că termenul comportă două accepțiuni evaziunea “legitimă”, această demisie este justificată, fortuită și nu are un caracter peiorativ și “demisie nevrotică” desemnează o utilitate a bolii pentru anularea responsabilităților de diverse facturi ale bolnavului. Boreel (cit
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
prin înclinația către suicid a subiecților respectivi. g. modul de gândire magică, ilogică - bolnavul crede orbește în puterea medicului, a medicamentelor și chiar a bolii (Iemmet și col., 1993). 1. Evaziunea I. B. Iamandescu consideră că termenul comportă două accepțiuni evaziunea “legitimă”, această demisie este justificată, fortuită și nu are un caracter peiorativ și “demisie nevrotică” desemnează o utilitate a bolii pentru anularea responsabilităților de diverse facturi ale bolnavului. Boreel (cit. de Cucu) enumeră trei caracteristici ale acestor bolnavi: - exagerarea simptomelor
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]