11,327 matches
-
a VI-a ediție a festivalului „Namaste India", un eveniment organizat în exclusivitate de românii pasionați de cultura Indiei. Festivalul oferă românilor șansa de a descoperi prin ochii călătorilor români India, o mare civilizație a lumii, în spațiul rustic ce evocă frumusețea patrimoniului rural al țării noastre. Vizitatorii care visează să ajungă în această țară exotică pot afla de la călătorii români în India, între care se remarcă și exploratoarea Uca Marinescu și renumitul bloger Cezar Dumitru, povești, peripeții și sfaturi practice
Dovedește că ai spirit aventurier și descoperă cultura indiană by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/33085_a_34410]
-
forma ca oratori. Iată cum prezintă necesitatea unui astfel de curs. Formarea unui orator durează ani de zile. În doar șapte întâlniri cursul de retorică oferă o simplă introducere în materie, punînd accentul pe trei aspecte: teorie, exemple, exerciții. Vom evoca pe scurt cîțiva clasici ai teoriei retoricii (Platon, Aristotel, Cicero, Tacit, Quintilian, Hermogen, Fénelon), precum și sfaturile practice ale unui Dale Carnegie, vom citi și comenta câteva discursuri celebre, vom viziona filme cu vorbitori cunoscuți. Fiecare cursant va putea ține un
Câți bani cere un politician ca să te învețe ce să vorbești by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33095_a_34420]
-
comentează critic unele aspecte. Tot la Viena o cunoaște pe viitoarea sa soție, Aglae Cârstiuc (1891-1946), medic cu studii strălucite, și tot aici se va naște unica lor fiică, Fortuna Ioana Crainic (1921-1983). Epistolele ce se publică aici, întâia oară, evocă secvențe fulgurante dintr-o existență nu tocmai propice creației, studiului și meditației. Ele sunt, de fapt, niște confesiuni tulburătoare privind destinul unei familii care va cunoaște toate avatarurile unei societăți încă neașezate. * Viena, 2 mai 1922 Liți dragă, Slavă Domnului
Însemnări despre tânărul Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4144_a_5469]
-
regret) destul de libertine ca limbaj. Cum cartea a apărut chiar în 1990 (bunul de tipar e din 15 mai), e de presupus că ele vor fi fost scrise în perioada imediat postrevoluționară. În orice caz, cel de-al doilea poem evocă agitația și spaima revoluției din decembrie 1989 (când Iaru s-a aflat pe baricade). Ce frapează e mai cu seamă antilirismul din ultimul vers, față de care, la un moment dat a protestat (în termeni rudimentari, un politician din Comisia de
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
necunoscute, fac poate dintr-o microarhivă și urmează să fie adnotate și publicate după exigențele textologiei contemporane. Impresionează în aceste misive, deloc convenționale, franchețea, sinceritatea dezarmantă și o anume naturalețe. Ultimele clipe ale existenței terestre a lui George Topîrceanu sunt evocate aici, cu o mare precizie, nu pentru a impresiona, ci pentru a decripta condițiile tragice în care s-a sfârșit poetul. * Iași, 27 april[ie] 1937 Dragă Silvia, Am primit aici toate scrisorile voastre, și dacă n-am răspuns nici
Însemnări despre George Topîrceanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5242_a_6567]
-
bătălii cu FMI" pentru a menține cota unică. El a comparat FMI cu mersul la doctor, apreciind că se va putea vorbi de o reușită în momentul în care România nu va mai avea nevoie de un acord. Antonescu a evocat "bătăliile" date de premier cu FMI pentru a menține cota unică. "Păi ca să rămână cotă unică - dacă s-ar fi modificat cota unică era un scandal monstruos și pe bună dreptate - și premierul și ministrul de Finanțe au dat și
Antonescu: Ponta și Chițoiu au dat bătălii cu FMI pentru păstrarea cotei unice by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/34424_a_35749]
-
cred că tăcerea lor apăsătoare din acești trei ani și jumătate scurși de la moartea lui Salinger e pe cale să provoace un scandal care face un deserviciu scriitorului”. Responsabilitatea atribuită de Rosenbaum celor însărcinați cu imaginea post-mortem a lui Salinger e evocată, așa cum spuneam mai sus, în contextul donației setului de scrisori adresate de Salinger centrului Ramakrishna- Vivekananda. Parcurgerea lor (ele pot fi, deocamdată, citite, dar există interdicția publicării, fie și fragmentare) răspunde la unele întrebări privind lungul interval de tăcere în
Din nou despre Salinger by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3441_a_4766]
-
de a le mai atinge, scrie poeta, într-un poem, „îmi dă senzații/ de criminal/ decadent”). Astfel, despre locul nașterii și al copilăriei, aflat în „apropierea pustei ungare”, aflăm că e un spațiu în care „tuberculoza/ se reproduce/ mecanic”. Este evocat, în acest context, tatăl, „bătrân și bolnav, înaintea morții”, care își târa pe drum „trupul NU, obscur, obscen și profund precar”. E un „tată NU”, cum este și familia („familia mea este familia NU”), cum este și blocul („blocul NU
Dependența de confesiune by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/3446_a_4771]
-
valoroase ce s-au publicat în această editură aparține lui Tudor Vianu - Transformările ideii de om și alte studii de estetică și morală (1946). 4. Constantin Pelmuș - Venere, marmură caldă... în Gândirea, 23, nr. 3, martie 1944, p. 132-146. Se evocă un episod din biografia lui Eminescu]. 5. În revista Gândirea a publicat șase poezii: În singurătăți, Lumină lină, În nopți..., Versuri pentru versul meu, Cântec și Confessio. 6. În arhicunoscuta publicație a Junimii, supervizată acum de istoricul literar I.E. Torouțiu
Noi contribuții la bibliografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5710_a_7035]
-
spune că toată ideația acestui eseu consacrat lui Creangă pornește de la teza lumii ca spectacol și reajunge la ea după raportări nenumărate la formele carnavalescului, ale jocului, ale sărbătorii. Apropierile de Rabelais erau de rigoare, atunci mai ales cînd sunt evocate situații din Creangă, în care veselia se însoțește cu oribilul, hilaritatea cu lugubrul, care aduc „în vecinătatea morții bucatele și băutura” (vezi, de pildă, ospătarea lupului de către capră înainte de a-l prăbuși în jăratic). Tot de rigoare erau, în acest
Din nou despre Creangă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3456_a_4781]
-
Marta Cojan, care deține o parte din arhiva și biblioteca poetului Nichifor Crainic, fiind unica deținătoare a drepturilor de autor ale acestuia. 1. Aglaia Crainic (1891-1946), soția lui Nichifor Crainic, medic, cu studii strălucite la Universitatea din Viena. A fost evocată cu simpatie și prețuire de Ovidiu Papadima, Pan M. Vizirescu, Margareta Sterian, Solomon Segall, Nicolae Crevedia și alții. 2. Fortuna Ioana Crainic (1921-1983), fiica soților Crainic. Traducătoare și memorialistă. 3. Rabindranath Tagore - Sadhana. Calea desăvârșirii. În românește de Nichifor Crainic
Însemnări despre epistolograful Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5466_a_6791]
-
declanșat o dezbatere națională în luna aprilie prin articolul redactorului-șef, Roger Köppel, incriminat ca instigator la discriminare rasistă. Numărul cu pricina are pe prima copertă portretul unui copil de țigani care ține un pistol îndreptat spre cititor, iar titlul evocă incursiunile de jaf ale emigranților: Sie kommen, klauen und gehen(„Ei vin, fură și pleacă”). Reacția mediatică a mers pînă la organizarea unui proces fictiv în foaierul unui teatru din Zurich. „Fictiv” în sensul că litigiul nu a avut statut
Elveția în fața emigranților () [Corola-journal/Journalistic/3662_a_4987]
-
și un anume Fra amintește de Craii... lui Mateiu Caragiale 1 sau, și mai bine, prin diluarea planului referențial și prin febricitatea carnavalescă, de Frumoșii nebuni... ai lui Fănuș Neagu, de unde, de asemenea, cruzimile nu lipseau: e de-ajuns să evocăm, de acolo, scena vânătorii de câini. Într-un fel sau altul, numeroase asemenea aluzii sunt topite în aceast tratat despre violență. Dar nu din pricina lor afirmam, la început, că romanul e unul complicat. Ci pentru că există, în el, două direcții
Abăza dezlănțuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3668_a_4993]
-
domnia sa privitoare la genealogia familiei. Chestiunea prezintă interes istorico-literar atât din perspectiva înrudirii cu Alexandru Macedonski - prin filieră maternă -, cât și cu familia literaților Barbu și Andrei Brezianu. într-un număr al revistei "Memoria" (din anul 1995), Colette Axentie a evocat frământatul destin al familiei sale. Mi-a istorisit și mie de multe ori despre prietenia care lega pe părinții ei de Ion Antonescu și de soția lui, despre vizitele familiei Mareș la vila mareșalului de la Predeal. Această prietenie explică, de
Scrisori de la Mihail Jora și de la soția sa by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/9257_a_10582]
-
6 august) articolul Apărarea Germaniei, axat pe faptul că Aliații au declanșat ofensiva generală, „concomitent pe cele trei fronturi, cu tendința de a ajunge la frontierele Reichului de la Vest, de la Sud și evident de la Est.” De remarcat că Analist nu evocă, în înaintarea sovieticilor spre Apus, frontul din Basarabia și Bucovina, ci insistă asupra succesului militar al trupelor anglo-americane în „drumul deschis spre Paris”. Referitor la evenimentele politice, autorul analizează consecințele strategice ale ruperii relațiilor diplomatice ale Turciei cu Germania. La
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
lui însuși, relații corecte.” Numirea lui George Ivașcu la „Contemporanul” s-a datorat altor persoane, care au aderat la propunerea ce a aparținut acad. Iorgu Iordan, prezentată Secției de Știință și Cultură a CC, într-o împrejurare pe care am evocat-o în articolul G.Călinescu. Preludiul „Cronicii optimistului”- precizări necesare, în „Literatorul”, nr. 54/1februarie1994, text reprodus și în Scriitori și compozitori..., Editura Albatros, 2006, p. 175-183. G.Ivașcu, militant antifascist Personalitatea lui G.Ivașcu s-a remarcat în anii
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
succes a ICRL la câte o nouă ediție a Fiestei francofoniei, sau în cadrul atâtor acțiuni de cooperare culturală întreprinse în bună înțelegere cu colegii francezi. În cartea lui Alexandru Șerban există o fotografie a unei superbe bisericuțe cu fresce exterioare, evocând stilul mănăstirilor moldave, amplasată într-un mirific peisaj. E vorba despre biserica ortodoxă din Tușnad Băi, ctitorită de Mihai Șerban în anul 1938. În urma unor îndelungi tribulații, și înșelând vigilența organelor totalitare, cei trei frați Șerban - Mihai, Alexandru și Constantin
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
bugetar determinat de opoziția unor state membre față de suplimentarea pârghiilor acestui instrument de ajutor reciproc. "Din păcate, frecvența și intensitatea dezastrelor și, implicit, nevoia sporită de asistență, ne obligă la o coordonare și o eficientă sporite. Fiecare amenințare naturală ne evocă o serie de carențe încă existente în gestiunea răspunsului la catastrofe. De aceea, în condițiile în care Europa este tot mai predispusă, în contextul schimbărilor climatice, la inundații majore, consider că se impune o reformare a modalităților de intervenție umanitară
Corina Crețu cere ajutorul CE pentru victimele inundațiilor by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/35334_a_36659]
-
întâmplă acum în Siria, ci de perspectiva îngrijorătoare ca arme chimice, de exemplu, arme nucleare, arme de mare forță de distrugere să fie la îndemâna unor organizații teroriste, de pildă, și a unor lideri politici iresponsabili. Și, în sensul acesta, am evocat și declarația primului-ministru și am asigurat că, în momentul în care partenerii noștri strategici, în primul rând Statele Unite, și ceilalți aliați vor conveni o formulă de intervenție, România va fi, și din punctul de vedere al susținerii parlamentare, în prima
Crin Antonescu: România va fi în prima linie în cazul unui război în Siria. Vezi ce spune Chirieac by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35516_a_36841]
-
Ce simte zmeura când Mâna o culege,/ Simte și omul care e cules,/ Bătrân blazat sau tânăr visător,/ Bob copt sau palid, parcă,/ Pe toți ne caută,/ Pe toți ne-ncearcă./ Prin mărăcini,/ Ne-ascundem și prin spini” (p. 32) evocând neașteptat eroismul butaforic al romanticului: „Ce simte firul ierbii când coasa e vecină?/ Ea pleacă fruntea-n pace, răspunde căpitanul,/ Căci are să renască mai fragedă la anul !” E, poate, o rescriere voluntară, o tentativă de a ridica la putere niște
Palinodii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3552_a_4877]
-
Șoseaua Bonaparte, nr. 8), iar acum Iancu de Hunedoara...” Din nefericire, „dărâmătorii” n-au dispărut, își fac lucrarea în București și astăzi, cu strășnicie. Din Decalogul lui Mircea Nedelciu Tot în Dilema veche (nr. 479, 18-24 aprilie), Simona Sora îl evocă pe Mircea Nedelciu, unul dintre liderii generației ’80, prematur dispărut, și reproduce un Decalog propus de acesta. Reluăm și noi câteva dintre observațiile prozatorului, convinși că această lecție de reamintire reprezintă un câștig atât pentru autorii de proză, cât și
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3704_a_5029]
-
Singurul regret exprimat atunci față de această montare a fost acela că artistei nu i s-a dat posibilitatea de a spune mai multe despre Isadora Duncan tocmai prin mișcare, întrucât ceva din personalitate interpretei consona cu cea a celebrei dansatoare evocate de piesă. Așteptările mi-au fost integral împlinite, urmărind-o de curând pe Maia Morgenstern, la Teatrul Evreiesc de Stat, într-un spectacol încărcat de umor, Mic și-al dracu’, în care a vorbit și a dansat în egală măsură
Teatrul și dansul din nou împreună by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3717_a_5042]
-
și, nu mai puțin, de comprehensiune. Tot despre misterul literaturii e vorba. Doar că aici misterul rămâne mister. E impenetrabil și inaccesibil. Și, pe deasupra, e strict personal. Șapca poetului are, în totului tot, ceva gogolian (de altfel, rusul e și evocat în cuprinsul ei): poetul își pierde faimosul accesoriu într-o împrejurare complet străină lui și, pentru că prozatorul posedă una identică, nu ezită să i-o ceară, convins că, de fapt, obiectul a migrat de unul singur. O întreagă cabală se
Cu supușenie, Scardanelli by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3735_a_5060]
-
ordalițiul de ordin temnicer, forța lor expresivă fiind dată de gradul de spirit pe care l-au atins în cursul ororilor. Nu ororile contează, ci spiritul pe care l-au dobîndit în urma lor, tocmai de aceea un prozator contemporan, chiar dacă evocă cu talent aerul penitenciar, e în carență de orizont spiritual. Obiecțiile acestea nu ating filmul, căci tehnic poți ecraniza orice, atîta doar că rezultatul nu e artă, ci ideologie. Și atunci ce-i de făcut cu cele 190 de biografii
Biografii neromanțate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3737_a_5062]
-
memoria cărnii și frigul din case. La fel, bezna generală, când se întrerupea curentul, ori cele două ore de program TV cu realizările Marelui Conducător. Și totuși, în acei ani, așa cum exista o febră culturală, a devorării de cărți (ați evocat-o în convorbirile noastre), exista și o fervoare a prieteniei. Se poate spune că prietenia și solidaritatea erau valori tari în timpul regimului comunist, pentru a ajunge, după Revoluție, valori „slabe”, bune numai pentru idealiști întîrziați? Și, pe de altă parte
Convorbiri cu Dan C. Mihăilescu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3739_a_5064]