2,597 matches
-
la începutul deszvoltării ei; conștiința colectivității încă este în stare nebuloasă; pelângă asta ultimele împrejurări produse de catastrofa marelui războiu ne-au creat mai ales nouă, prin situația geografică, o nouă primejdie la granița de răsărit. Această primejdie, unită cu exagerările demagogiei astăzi și la noi mai nejustificate decât oricând unită cu stările speciale de care am vorbit creiază în chip logic și mecanic un raport specific între elementele constituționale în sensul că modifică sfera libertăților, mărind jocul puterii executive. E
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de indiferență ca să susție asemenea aserțiune. Pentru motivele contrarii, mă raliez și eu. Trebuie însă să facem unele observațiuni și unele distincțiuni. Cei care frecventează eleganta și fina capitală a Franței și a femeilor din toată lumea, nu bagă în samă exagerările acestea de economie de rochie. Burghezia franceză e încă destul de conservatoare și nu se grăbește să ajungă la moralitatea deplină. Urmează preceptele preotului și se menține în granițele vechei imoralități. Este însă o parte a populației femenine din Paris care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cunoaște nimic altceva. Profesor de română a dat ca subiect: paralelă între V. Alecsandri și M. Eminescu. Ce paralelă se poate stabili între ei, decât că pe unul îl chema Alecsandri și pe celllalt Eminescu. Lăsând la o parte orice exagerare și glumă îndoielnică M. Gh. nu se poate spune că nu e actor. Mezetino intră pe scenă, ascunzând ceva sub manta. Ce ai acolo? îl întreabă Arlechino. Un pumnal, răspunde Mezetino. Arlechino caută, găsește o sticlă de vin, o bea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cruțare pentru nicio vârstă, stare sau sex”. Ștefan i-a ieșit în cale, dar temându-se de oastea cea mare a regelui, dar și de necredința alor săi „căci omorâse aproape pe toți fruntașii”, ceea ce este mai mult decât o exagerare, s-a mulțumit să hărțuiască pe dușman vreme de patruzeci de zile. Până la această campanie, Ștefan cel Mare nu a ucis boieri. Se poate să se fi temut că unii îl vor trăda, dar faptul că i-a încredințat, în timpul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la Hotin a participat la lupta de la Baia), înseamnă că alături de domn au fost cel puțin 14-15 dregători. Bonfinius vorbește de un măcel, pe care ungurii l-au făcut între moldoveni. Considerăm că nu poate fi vorba decât de o exagerare și, în același timp, este mai potrivit să socotim că Lazea Pitic și Șandru au căzut în timpul campaniei din 1467. Legăturile cu Polonia Din scrisoarea lui Ștefan cel Mare, din 1 ianuarie 1468, aflăm că el îi ceruse ajutor regelui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
depășește cu mult atât ca efective, cât și ca rezultate bătăliile celebre din secolul al XV-lea care s-au purtat în Occident. De aceea, unii istorici străini se îndoiesc sau nu pun temei pe afirmațiile istoriografiei noastre, considerându-le exagerări, pornite dintr-un sentiment firesc de exaltare a eroismului național. Campania din anul 1475 s-a desfășurat după sistemul clasic de luptă al românilor, pomenit pentru prima dată la asediul Adrianopolului, în 1205, și pe care îl întâlnim în toate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de secui, câți veniseră în ajutorul lui Ștefan și de un corp de oaste moldovenesc. După cum ne informează Dlugosz, secuii, ,,a căror țară rupând-o Ștefan din regatul Ungariei și-o supusese sieși”, veniseră la chemarea voievodului. Este evident o exagerare a cronicarului polon. Asupra secuilor s-a exercitat, într-adevăr, începând cu domnia lui Ștefan cel Mare, o influență moldovenească. Oameni liberi, în schimbul slujbei cu armele, cu care erau datori regelui, secuii cunosc în a doua jumătate a secolului al
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și secuii, fură zdrobite de turci și amenința o mare primejdie...”. În acest moment s-a produs atacul călăreților conduși de Ștefan cel Mare. „Dar și oastea ghiaurilor răi din fire, care era cât un ocean de întinsă, (evident o exagerare), punându-se în mișcare ca un uragan și ca un vânt puternic aducător de nenorociri, a aruncat cu vântul orgoliului său butoiul și l-a împins spre mal pe un val”. Atacul dat de Ștefan i-a surprins pe turci
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
10 ianuarie 1475, Ștefan cel Mare a obținut o biruință extraordinară. La Veneția ajungea vestea că au pierit 40.000 de turci, iar 4.000 au fost făcuți prizonieri. În Cronica lui Unrest se menționează 100.000 de morți, o exagerare. Turcii n-au mai fost în stare să se organizeze și să continue lupta, și au fugit în dezordine spre Dunăre, noaptea. În Scrisoarea de la Buda se spune că i-au alungat pe turci de marți până vineri noaptea și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de ei.” Regele Matei scrie la 7 august 1481 o scrisoare Papei în care se arată: „Adunându-și Ștefan o mare oaste, la care s-au adăugat căpitani vecini și oștile mele, a pătruns până în inima acelei țări” (evident o exagerare, Râmnicul fiind vecin cu Moldova) unde „a câștigat o victorie foarte mare, nu fără laudă mare și extraordinară a numelui de creștin”. Țepeluș i-a ieșit înainte lui Ștefan cel Mare cu o mare oaste de munteni și de turci
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
arăta că încă nu se cunosc gândurile sultanului, zvonurile schimbându-se zilnic. Pe de altă parte, bailul considera că pregătirile sunt prea mari ca să atace Moldova, „se pare că aceste locuri nu merită atâtea pregătiri, nici tunuri atât de mari”. Exagerările se datorau zvonurilor, pe care turcii le lansau, pentru intimidarea adversarului, metodă folosită în mod constant. Aceste estimări au fost corectate și chiar Bembo scria că flota turcă avea, atunci când a părăsit Constantinopolul, 100 de vase, poate chiar mai multe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fost presedinte al României, timp de zece ani numai vinul si buna dispoziție pot salva România. Nu stiu câți români pot trai cu vin si bucurie bahică, în acest moment fără să aibă pe masă pâinea cea de toate zilele. Exagerările si enormitățile spuse de cei din jurul primului presedinte postdecembrist, au atins cote paroxistice. Chiar mascarada care s-a numit ”Procesul lui Nicolae si al Elenei Ceausescu” si capetele de acuzare au fost minciuni sfruntate: - Genocid * peste 60.000 de victime
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
poziția forurilor conducătoare, mai ales un obscur membru, cum era Alexandru Iliescu, fără să cunoască temnița stalinistă. Iar, implicarea celei de-a doua sau a treia soție a acestuia în problemele politice ale Partidului Comunist din România, este o altă exagerare a lui Ion Iliescu. Dacă tatăl său, a fost stigmatizat de Gheorghe Gheorghiu Dej și de cei din jurul acestuia, cum se explică faptul că în perioada 190 - 1960, când ”porțile Occidentului” erau închise pentru români, pot spune chiar ferecate, Ion
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lui/ Doi bălăurași,/ De coadă nodați,/ De gură-ncleștați./ Bicișorul lui/ Puiul șearpelui”. Chipul flăcăului conține indicii inițiatice ale recluziunii, interdicția expunerii la soare și vânt corespunde fazei de regres în spațiul gestațional al începuturilor. S-a observat deja, cu exagerare, rolul de sacrificiu al eroului mioritic. Comparațiile metaforice de mai sus caracterizează însă viziunea tradițională care face din natură un ideal estetic. Extinsa apropiere de planul vegetal vine în consens cu rolul de erou regenerator al dimensiunii umane roditoare, dar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
frances”. Spunea că a fost o experiență care i-a marcat viața și a învățat multe lucruri importante. Mi-a dat și multe indicații prețioase pentru o bună reușită. Mi-a repetat „Ascultă-ți corpul, nu forța nimic, 6 orice exagerare o vei plăti din plin”. A doua persoană din zona Moldovei este tânărul frumos și simpatic, Iosif Dîm, din Iugani, pe care l-am întâlnit și în misiunea din Maikona, Kenya, construind o grădiniță împreună cu alți voluntari. Zilele trecute l-
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
cărțile mele la librărie, cu excepția câtorva. Nu sunt în rețeaua profesionistă de difuzare a cărții și nu mă deranjează deloc asta, deși nu spun că mi-ar displăcea să fiu citit de mai mulți oameni. Iau lucrurile așa cum sunt, fără exagerări într-o latură sau alta. "Teme-te a doua zi după succes" e o deviză care stă mereu în atenția mea. Cei care mă citesc sunt oameni de un anumit rafinament, cu un grad de receptivitate ridicat, chiar dacă adesea poezia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
că poezia nu este o prioritate pentru covârșitoarea majoritate a oamenilor, deși ei nici nu-și închipuie ce uriașă cantitate de energie înaltă își refuză neaplecându-se asupra unei cărți de poezie, dar nu numai. Poezia este, fără pic de exagerare, un purtător de viață, de credință, de speranță, de soluții existențiale profunde. Poate, într-o zi, un robot, da, o mașină gânditoare și simțitoare, îi va convinge pe oameni de acest lucru mai mult decât o pot face cărțile noastre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
războiului și a condițiilor speciale cauzate de cei doi ani de refugiu în Moldova. Situația se prefigura cu atât mai dificilă, cu cât angajații abia mai pridideau cu comenzile particulare, în detrimentul realizării reparațiilor impuse de profilul Atelierelor. Făcând abstracție de exagerările specifice unor ziare de stânga, o imagine de ansamblu asupra situației generale arată utilaje ruginind sub cerul liber, comenzi onorate în funcție de persoana solicitantului, în detrimentul celor ale statului, suplimentarea programului de lucru, fără o creșterea aferentă de salariu. Din cauza reflexelor târzii
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
dintre ei, proveniți din satele limitrofe orașului Iași, își împart propria viață între atunci și acum. De fapt, înainte și după stabilirea la oraș, moment perceput drept cea mai mare realizare a vieții. Ușor tragi-comic, se poate observa, fără vreo exagerare, cum mulți dintre martorii intervievați se regăsesc în personaje ale recentei cărți a scriitorului Dan Lungu. Sunt până la urmă oameni simpli, cu origini țărănești, formând o primă generație, care a părăsit satele natale și a văzut în oraș posibilitatea unui
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
membru... M. V.: - A fost unul dintre primii... Personajul de acolo, pe care-l mai văd pe stradă și cred că mă ține minte... A fost una... eu zic că a fost o relație normală. Acuma, niște ședințe au fost, fără exagerări, trebuiau să fie niște adunări acolo. Sincer, mi-amintesc puțin despre ele, pentru că această perioadă a vieții mele coincide cu, să zic, cu începutul vieții, cu viața de familie, care a eclipsat cumva alte preocupări... și, deja, să zic, tot
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
eu m-am speriat. Domnule, nu le străluceau decât dinții din gură... că atunci se repara în Nicolina, numa’, era Turnătorie-Forjă și se reparau numai locomotive cu abur... Era o mizerie, dacă te dezbrăcai, pantalonii stăteau în picioare [râde], fără exagerare... Și zic „- Băi, am nimerit-o din lac, în puț !” [râde]... Ce m-o frecat taică-meu, la țară, că bunică-meu spunea: „- Băi, unde te duci să-l dai pe-ăsta, da' cine-o să pască oile mele și
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
loc de frunte în bogata și temeinica istoriografie a problemei. În context, reținem în chip special originalitatea Istoriei, faptul că volumul, redactat într-un stil ales și plăcut, incluzând bogate comentarii și ilustrații și o bibliografie completă, este destinat, fără exagerări de ocazie, unei cariere științifice aparte și de lungă durată. Și, mai mult decât atât, Istoria de față se recomandă de la sine drept un model, așa cum ar fi de preferat să avem pentru toate localitățile însemnate, ce acoperă din belșug
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lună. Pe fundul acestui căuș (leică) sclipeau lumini care dădeau impresia că este „o mare fără margeni la țărmul căreia sunt presărate lămpi de veghere de pe corăbiile ancorate”. „Hușii apar într-un cadru fermecător - consemna Ion Simionescu. Nu e o exagerare. E unul din orașele cu o situație geografică, de un pitoresc neîntrecut. E complect izolat de restul Moldovei printr-un zid de dealuri, numai vii și păduri, ca o leică ruptă într-o parte. În fundul leicii e orășelul. Orășelul odihnește
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cum ar fi schimbarea culorii dominante, asta poate dura o perioadă (perioada albastră, perioada de ocru, brun, etc.), sau pot apărea elemente noi de grafică ce apar în tablourile lor, cum ar fi detalii anatomice care ies în evidență prin exagerarea formei sau dimensiunii lor, modul în care se realizează un copac, o casă, etc. Îmi amintesc că uneori treceam și eu prin diverse faze de culori dominante, doar pentru faptul că nu aveam bani să îmi cumpăr o culoare de
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
români contemporani. Nu a fost profesor, neputând depăși nedrepte criterii politice; dar prin activitatea ilustră, de o viață, rămâne în categoria "marilor profesori neprofesori", adevărați maeștri ai artei medicale, care consacră valorile actuale reale dincolo de circumstanțele ostile. Nu-i o exagerare, nici măcar o exprimare figurată, această formulă. Docentul dr. Russu a fost în realitate profesorul de medicină internă al multor generații care au învățat de la dânsul partea esențială a practicii medicale, semiologia bolilor interne. Îmi aduc aminte de acest mare medic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]